BusinessMagazin

Tag: arest

  • Cerinţele Elenei Udrea în închisoare: Să vopsească gratiile şi caloriferele, să schimbe mobilierul şi să tapeteze pereţii

    Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că, în virtutea legii donaţiei, Elena Udrea a adresat conducerii Arestului Central al Poliţiei Capitalei o cerere în care a solicitat să i se permită să-şi renoveze celula.

    Udrea a menţionat că intenţionează să văruiască, să vopsească zăbrelele şi caloriferele, să schimbe mobilierul şi să pună tapet pe pereţi.

    Conform anchetatorilor, solicitarea Elenei Udrea urmează să fie analizată, săptămâna viitoare, de şeful Arestului Capitalei.

    Elena Udrea se află în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată pentru 30 de zile prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul Microsoft.

    Udrea este acuzată, în dosarul Microsoft, de trei fapte de trafic de influenţă – în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro -, precum şi de spălare de bani.

    Fostul soţ al Elenei Udrea, Dorin Cocoş este acuzat în acest dosar că ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul lui Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Potrivit anchetatorilor, în anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăţi cu obiect de activitate IT, suma de circa trei milioane de euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.

    Udrea mai este acuzată în dosarul Microsoft că a cerut 500.000 de euro de la omul de afaceri Dinu Pescariu, vizat în acelaşi dosar, “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

  • Elena Udrea, arestată pentru 30 de zile

     Anunţul a fost făcut de unul dintre avocaţii Elenei Udrea, Marius, Striblea, care a precizat, la ieşirea din sala de judecată, că a fost admisă parţial propunerea anchetatorilor în sensul că judecătorul nu a luat în considerare acuzaţia de spălare de bani.

    Judecătorul ICCJ a admis cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar, dispus anterior de procurorii DNA faţă de Udrea în dosarul Microsoft, cu măsura arestului preventiv şi cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru acuzaţia privind mita luată de la Dinu Pescariu, acuzaţie formulată de procurori după instituirea controlului judiciar.

    Marius Striblea a mai spus că, în opinia sa ca avocat, nu este normal ca toţi cei vizaţi în dosar care au făcut denunţuri împotriva Elenei Udrea să fie în libertate, în vreme ce persoanele care au refuzat să o denunţe pe clienta sa să fie arestate.

    El a mai arătat că există în acest moment persoane care sunt vizate în cazul Microsoft, dar care nu au fost “luate la întrebări” de procurori.

    Avocatul Marius Striblea a precizat de altfel că va contesta decizia, iar judecarea contestaţiei ar putea avea loc luni.

  • Şeful Finanţelor Publice Ploieşti, reţinut după ce ar fi primit mită 60.000 de lei, a fost arestat

    Judecătorii de la Tribunalul Prahova au respins, joi, propunerea procurorilor DNA Ploieşti de arestare preventivă a lui Daniel Cristian Petre, director general al Direcţiei Regionale de Finanţe Publice Ploieşti, reţinut miercuri seară pentru luare de mită.

    Potrivit soluţiei publicate pe portalul instanţelor, magistraţii au dispus luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, pentru 30 de zile, în cazul lui Petre.

    De asemenea, instanţa i-a interzis lui Daniel Petre să ia legătura cu Răzvan Alexe şi Cecilia Stroe, martori în dosarul în care este cercetat şeful Finanţelor Publice Ploieşti şi inculpaţi în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro, instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti şi aflat de anul trecut pe rolul Tribunalului Prahova.

    Totodată, lui Petre i s-a interzis să ia legătura cu alte trei persoane, tot martori în acest dosar, două dintre ele, Ion Dumitru şi Costin Palada, fiind oameni de afaceri, patroni ai unor firme care au avut contracte cu Consiliul Judeţean Prahova şi având calitatea de denunţători în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Prahova, Mircea Cosma, şi al fiului acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma.

    Decizia Tribunalului Prahova nu este definitivă, putând fi contestată în termen de 48 de ore.

    Daniel Cristian Petre a fost reţinut, miercuri, de procurorii DNA, fiind suspectat de luare de mită, fapte săvârşite în perioada în care era director executiv adjunct la Direcţia Economică din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, având atribuţii delegate de administrator public şi ulterior director executiv la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova.

    Conform unui comunicat al DNA, în perioada aprilie – mai 2012 Daniel Petre a primit în trei rânduri, de la un denunţător, sumele de 20.000 de lei, 10.000 de lei şi respectiv 20.000 de lei, pentru ca, în calitate de director executiv adjunct la Direcţia Economică din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, cu atribuţii delegate de administrator public, să facă demersuri pentru favorizarea unei firme, în sensul atribuirii unei lucrări finanţate de CJ pentru modernizarea unui drum judeţean.

    De asemenea, Daniel Petre este suspectat că a promis că va face demersuri şi pentru ca plăţile să fie făcute cu prioritate de către CJ către societatea respectivă şi pentru suplimentarea cu 20% din valoarea totală a lucrării, pe parcursul derulării contractului.

    Ulterior, în aprilie 2013, înaintea sărbătorilor de Paşte, Daniel Petre, în calitate de director executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova, a primit de la acelaşi denunţător 10.000 de lei, pentru a favoriza aceeaşi firmă, la un control derulat de către inspectorii din subordinea sa.

    ”La acea vreme, agentul economic respectiv derula activităţi comerciale cu o altă firmă, între acestea fiind încheiate documente fictive în baza cărora se rulau sume importante de bani. Aceste aspecte au reprezentat obiectul unor infracţiuni de corupţie, fapte cercetate într-un dosar înregistrat la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti şi finalizat cu rechizitoriu în cursul anului 2014”, spuneau procurorii DNA.

    De asemenea, ca director executiv al DGFP Prahova, Daniel Petre a încercat, în cea de-a doua jumătate a anului 2013, să-l sprijine direct sau indirect pe denunţător, care era cercetat într-un dosar înregistrat pe rolul Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, pentru infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În acest context, printr-un intermediar, directorul DGFP Prahova i-a solicitat şefului serviciului nominalizat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti să coordoneze activitatea de verificare în dosarul respectiv să numească pentru control o altă echipă, compusă din persoane agreate de inculpat.

    Mai mult, în februarie 2014, Daniel Petre i-a chemat la biroul său pe toţi şefii de serviciu şi directorii responsabili de activitatea de inspecţie fiscală şi le-a solicitat ca toate echipele de inspecţie fiscală să facă, în luna respectivă, numai rambursări de TVA, ceea ce s-a şi întâmplat. La acea dată, erau în curs verificările dispuse de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani, iar practic prin acest mod au fost întrerupte, cu consecinţa întârzierii soluţionării dosarului penal.

    Daniel Cristian Petre a fost ridicat de procurorii DNA miercuri dimineaţă, în urma unor percheziţii făcute la sediul Direcţiei de Finanţe Publice Ploieşti.

    Surse judiciare declarau corespondentului MEDIAFAX că dosarul vizându-l pe Daniel Petre are legătură cu dosarul în care este implicat Răzvan Alexe, patron al mai multor firme, cercetat de DNA în cazul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi al fiului acestuia, deputatul Vlad Cosma.

    Răzvan Alexe este inculpat şi într-un alt dosar, instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, respectiv dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro, în care este trimis în judecată şi fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu.

  • Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş au fost arestaţi

    UPDATE 10:40 – Adriean Videanu, adus de poliţişti în arestul Capitalei

    Adriean Videanu a fost adus, sâmbătă dimineaţă, în arestul Poliţiei Capitalei de către poliţişti, care l-au ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lui mandatul de arestare peventivă pentru 30 de zile.

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la arestul Poliţiei Capitalei în jurul orei 10.15, acesta fiind însoţit de poliţişti.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Adriean Videanu a fost ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a dispus arestarea preventivă a acestuia. Videanu a fost dus la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, de unde a fost transportat cu o maşină în arestul Poliţiei Capitalei.

    UPDATE 09:40 – Alin Cocoş şi Mihăilescu sunt în arest, Adriean Videanu, dus de la IPJ Ilfov la arestul Capitalei

    Alin Cocoş a fost dus de poliţişti în arest, Florentin Mihăilescu s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, iar Adriean Videanu urmează să fie încarcerat, fiind dus de la Poliţia Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lor mandate de arestare preventivă, potrivit unor surse din Poliţie.

    Sursele citate au declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că Alin Cocoş a fost ridicat de poliţişti şi dus în arestul Poliţiei Capitalei, după ce instanţa supremă a emis mandatele de arestare preventivă.

    Fostul consilier al Alinei Bica, Florentin Mihăiescu, s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, după decizia instanţei de arestare pentru 30 de zile.

    Adriean Videanu este dus şi el la arestul Poliţiei Capitalei, de la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, au precizat sursele citate.

    În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Potrivit procurorilor în perioada ianuarie 2011-2012, Dorin Cocoş a promis, pretins şi primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase suma totală de 16 milioane de euro, în tranşe, în schimbul influenţei exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica şi Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluţionării a două dosare de despăgubire, dintre care unul în care valoarea unui teren în suprafaţă peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.

    Pentru urgentarea soluţionării acestui dosar de despăgubire, Cocoş i-a dat Alinei Bica o cotă dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, potrivit procurorilor.

    Totodată, beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea lui Alin Cocoş de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers s-ar fi implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

    Potrivit unor documente ale DNA privind dosarul disjuns, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Procurorii DNA mai arată, într-un comunicat emis vineri, că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

    Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

    Potrivit unor surse, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul RAFO-Carom, instrumentat chiar de ea, când era procuror-şef de birou în cadrul DIICOT.

    Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu şi judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom.

    În acest scop, omul de afaceri i-a dat lui Mihăilescu documente din dosar, pe care acesta să le consulte împreună cu Bica. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu şi Bica un teren, fostul ofiţer de Poliţie judiciară primind şi bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut vineri un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o acesteia sub formă de acţiuni, printr-un intermediar care s-ar fi adresat iniţial soţului procurorului.

     

  • Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş au fost arestaţi

    UPDATE 10:40 – Adriean Videanu, adus de poliţişti în arestul Capitalei

    Adriean Videanu a fost adus, sâmbătă dimineaţă, în arestul Poliţiei Capitalei de către poliţişti, care l-au ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lui mandatul de arestare peventivă pentru 30 de zile.

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la arestul Poliţiei Capitalei în jurul orei 10.15, acesta fiind însoţit de poliţişti.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Adriean Videanu a fost ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a dispus arestarea preventivă a acestuia. Videanu a fost dus la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, de unde a fost transportat cu o maşină în arestul Poliţiei Capitalei.

    UPDATE 09:40 – Alin Cocoş şi Mihăilescu sunt în arest, Adriean Videanu, dus de la IPJ Ilfov la arestul Capitalei

    Alin Cocoş a fost dus de poliţişti în arest, Florentin Mihăilescu s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, iar Adriean Videanu urmează să fie încarcerat, fiind dus de la Poliţia Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lor mandate de arestare preventivă, potrivit unor surse din Poliţie.

    Sursele citate au declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că Alin Cocoş a fost ridicat de poliţişti şi dus în arestul Poliţiei Capitalei, după ce instanţa supremă a emis mandatele de arestare preventivă.

    Fostul consilier al Alinei Bica, Florentin Mihăiescu, s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, după decizia instanţei de arestare pentru 30 de zile.

    Adriean Videanu este dus şi el la arestul Poliţiei Capitalei, de la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, au precizat sursele citate.

    În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Potrivit procurorilor în perioada ianuarie 2011-2012, Dorin Cocoş a promis, pretins şi primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase suma totală de 16 milioane de euro, în tranşe, în schimbul influenţei exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica şi Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluţionării a două dosare de despăgubire, dintre care unul în care valoarea unui teren în suprafaţă peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.

    Pentru urgentarea soluţionării acestui dosar de despăgubire, Cocoş i-a dat Alinei Bica o cotă dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, potrivit procurorilor.

    Totodată, beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea lui Alin Cocoş de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers s-ar fi implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

    Potrivit unor documente ale DNA privind dosarul disjuns, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Procurorii DNA mai arată, într-un comunicat emis vineri, că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

    Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

    Potrivit unor surse, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul RAFO-Carom, instrumentat chiar de ea, când era procuror-şef de birou în cadrul DIICOT.

    Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu şi judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom.

    În acest scop, omul de afaceri i-a dat lui Mihăilescu documente din dosar, pe care acesta să le consulte împreună cu Bica. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu şi Bica un teren, fostul ofiţer de Poliţie judiciară primind şi bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut vineri un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o acesteia sub formă de acţiuni, printr-un intermediar care s-ar fi adresat iniţial soţului procurorului.

     

  • Curtea de Apel Bucureşti: Lăsat în libertate, Puţura va încerca să facă înţelegeri şi să influenţeze martorii

    Potrivit judecătorului de drepturi şi libertăţi de la CAB, care a analizat propunerea DNA de arestare a judecătorului suspendat Ovidiu Puţura, cercetarea în stare de libertate a fostului secretar de stat în Ministerul Justiţiei prezintă pericol pentru ordinea publică. Acest pericol reiese din modul şi împrejurările “săvârşirii infracţiunilor care generează un sentiment de indignare în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unii magistraţi înţeleg să-şi exercite funcţia”, conform motivării instanţei.

    În acelaşi context, judecătorul apreciază că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale, în contextul în care “onestitatea magistraţilor este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de justiţie”.

    “În situaţii de genul celor din prezenta cauză este imperios necesar ca statul să aibă mijloace utile pentru contracararea fenomenului corupţiei sau cel puţin limitarea efectelor acestuia, dată fiind evoluţia acestui fenomen care reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului. În condiţiile în care Justiţia, ca instituţie, este în egală măsură un serviciu public, dar şi o autoritate a statului care răspunde de aplicarea legii şi stabilirea adevărului într-o cauză, exclusiv pe baza actelor aflate la dosar, implicarea persoanelor învestite cu înfăptuirea actului de justiţie în astfel de activităţi eludează însăşi normele constituţionale care impun ca Justiţia să fie unică, imparţială şi egală pentru toţi cetăţenii”, conform motivării instanţei.

    Ovidiu Puţura, acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, a fost arestat, în 21 ianuarie, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti.

    Decizia nu a fost definitivă, contestaţia măsurii urmând să se judece la instanţa supremă.

    Ovidiu Puţura, judecător la Tribunalul Bistriţa, fost secretar de stat şi director la Direcţia contencios din Ministerul Justiţiei, este acuzat că a primit mită foloase de 30.000 de euro pentru intervenţii într-un dosar şi că i-a cerut unei judecătoare să dea o decizie favorabilă într-o cauză în care soţia sa era reclamant.

    În acelaşi dosar, trei judecătoare din Bistriţa-Năsăud au fost audiate de procurori, care au început urmărirea penală pe numele judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

    Potrivit procurorilor DNA, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât fiul magistratului să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

    În schimbul intervenţiei promise, Puţura i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia suspectului era reclamant recurent, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Ovidiu Puţura mai este acuzat că, în perioada 2013 – 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare, precum şi aproximativ 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dea o soluţie favorabilă într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat.

    Potrivit unor documente ale procurorilor DNA, obţinute de MEDIAFAX, în 2012, Alina Ofelia Puţura, soţia fostului secretar de stat în MJ Ovidiu Puţura, a revendicat în instanţă un teren de 916 metri pătraţi, în Bistriţa. În 29 aprilie 2014, Judecătoria Bistriţa a respins acţiunea formulată de Alina Puţura, iar aceasta a atacat hotărârea cu recurs, în 5 august 2014. Tribunalul Bistriţa a stabilit termene de judecată în 16 octombrie, 27 noiembrie şi 4 decembrie 2014, iar din complet a făcut parte şi judecătoarea Corina Iacob.

    În acest context, în 4 noiembrie 2014, Ovidiu Puţura s-ar fi întâlnit cu judecătoarea Corina Iacob, în restaurantul unui hotel din Bucureşti, şi ar fi discutat despre faptul că fiul magistratului, Titus Gheorghe Iacob, nu a promovat concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, la care a participat în 22 septembrie.

    În timpul discuţiilor, fostul secretar de stat în Ministerul de Justiţie ar fi lăsat să se înţeleagă că în urma unor intervenţii, prin intermediul unui funcţionar cu influenţă la nivelul comisiei de examinare a Camerei Notarilor Publici Cluj, îl va sprijini pe fiul judecătoarei să promoveze examenul în 2015, susţin anchetatorii.

    În schimbul acestor promisiuni, judecătoarea Corina Iacob s-ar fi angajat să dea o soluţie favorabilă în dosarul soţiei lui Ovidiu Puţura, aflat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în stadiul de recurs, şi totodată să convingă cel puţin una dintre colegele de complet să pronunţe aceeaşi decizie.

    Ovidiu Puţura (PNL) a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei în 24 februarie 2014, funcţie pe care o ocupa din 17 mai 2012. Anterior, Puţura a fost judecător şi director la Direcţia de contencios administrativ din Ministerul Justiţiei.

    În 17 ianuarie 2014, Ovidiu Puţura a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei CFR. În aceeaşi zi, Ministerul Justiţiei preciza că Ovidiu Puţura poate fi, în paralel, şi secretar de stat în MJ şi membru în consiliul de administraţie al unei regii autonome, respectiv al CFR, după ce Guvernul a aprobat un memorandum în acest sens. Ministerul Justiţiei a transmis aceste precizări după ce presa a vehiculat, imediat după învestirea lui Ovidiu Puţura, că acesta nu poate fi membru în CA al CFR, deoarece are calitatea de judecător pe durata detaşării la MJ. În 10 martie 2014 a încetat mandatul său în Consiliul de Administraţie al CFR.

    În iunie 2014, Ovidiu Puţura a fost sancţionat cu avertisment de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că a deţinut, în paralel, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al CFR şi pe cea judecător.

  • DOSARUL MICROSOFT: Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae, în arest la dimiciliu

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

    În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani. Instanţa supremă a dispus arestarea lor preventivă în 29 octombrie, ulterior mandatele de arestare fiind prelungite.

    Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, susţin anchetatorii.

    În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu.

    În dosarul Microsoft, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    În 19 noiembrie, Plenul Senatului a avizat începerea urmării penale în cazul senatorilor PSD Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    Contractul cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate, susţin anchetatorii.

    Potrivit DNA, contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40 la sută mai mare faţă de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susţin procurorii.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

    Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte.

  • Fostul ministru al Internelor Cristian David, acuzat că a luat mită 500.000 de euro, a fost arestat

    Decizia poate fi contestată de fostul ministru la aceeaşi instanţă.

    Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent preşedinte suspendat al Consiliului Judeţean Buzău, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Procurorii au arătat, în documentele citate, că, în acest caz, mandatarul Adrian Mladin, care acţiona pentru Cecilia Viorica Ştirbulescu în vederea revendicării terenului de 15 hectare situat în municipiul Buzău, ar fi apelat la Valeriu Roger Niţescu, directorul de cabinet al lui Cristian David la Ministerul Internelor la data faptelor, pentru a-l pune în legătură cu prefectul Cristinel Bîgiu, în condiţiile în care dosarul de revendicare era tergiversat. Niţescu i-ar fi spus atunci lui Mladin că nu îl cunoaşte pe prefect, dar că ar putea să intervină Cristian David la Bîgiu.

    “Ulterior, având confirmarea dată de Niţescu Valeriu Roger cu privire la intervenţia ministrului internelor şi reformei administrative, numitul Mladin Adrian s-a prezentat la Instituţia Prefectului judeţul Buzău, unde a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prezentându-i acestuia situaţia dosarului de revendicare. La data de 18.09.2007, în timp foarte scurt după realizarea intervenţiei, Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate pe numele persoanelor pentru care mandatarul a acţionat Ştirbulescu Cecilia Viorica asupra unei suprafeţe de teren de 15 hectare”, potrivit procurorilor.

    Niţescu ar fi pretins şi primit 1,1 milioane de euro de la Mladin, spunându-i acestuia că ministrul Cristian Davis a pretins 500.000 de euro pentru a interveni la prefect.

    În 1 februarie 2008, Niţescu şi Adrian Mladin au mers împreună la o bancă din centrul Capitalei, de unde Mladin a scos 500.000 de euro. Ulterior, cei doi au mers la sediul Ministerului Internelor, unde Niţescu i-a dat lui Cristian David cei 500.000 de euro, susţin procurorii.

    În documentele procurorilor se mai arată că, în 2007, la solicitarea lui Cristian David, Cristinel Bîgiu s-ar fi întâlnit cu Adrian Mladin, pentru a-l ajuta cu eliberarea unor titluri de proprietate. La acea întâlnire, Bîgiu i-ar fi spus că este vorba de o speţă dificilă şi, având în vedere că terenul se află în intravilanul oraşului Buzău, sunt multe persoane care “se bat pe el”.

    “Înţelegând sensul cuvintelor şi pentru a lămuri toate aspectele ce decurgeau din acestea, Mladin Adrian i-a solicitat numitului Bîgiu Cristinel o întâlnire privată. Aceasta a avut loc într-o cafenea din Buzău, ocazie cu care a fost prezentat numitul Doloiu Gheorghe, ca fiind persoana de contact pe viitor pentru rezolvarea tuturor aspectelor”, au arătat procurorii.

    Cristian David a fost denunţat în 2014, iar DNA a cerut, în 10 noiembrie, aviz de la preşedinte pentru urmărirea penală a fostului ministru al Internelor, pentru luare de mită. În 19 noiembrie 2014, Traian Băsescu, şeful statului la acea dată, anunţa că a dat avizul pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Cristian David, precizând că decizia nu înseamnă că acesta este vinovat, dar va merge în faţa procurorilor pentru clarificări.

    Într-un alt dosar, DNA anunţa, în 5 martie 2014, că David, la data faptelor având funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro.

    În 26 februarie 2014, Cristian David şi-a dat demisia din funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalţi miniştri liberali din Guvern. În aceeaşi zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat şi din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această decizie pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzaţiilor procurorilor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţie, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    Cristinel Bîgiu şi finul acestuia, Florin Colgiu, acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune, au fost arestaţi în 7 decembrie 2014, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Bîgiu este urmărit penal pentru că ar fi cerut şi primit bani în schimbul unor contracte pe bani publici.

  • Bacău: Tânăr arestat după ce a tras cu un pistol într-un bar când i s-a adus nota de plată

    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Bacău, incidentul a avut loc într-un bar din oraşul Târgu Ocna, în momentul în care ospătarul, de altfel singura persoană aflată în localul respectiv, i-a adus nota de plată tânărului de 22 de ani.

    Pentru a nu plăti consumaţia şi a-l speria pe ospătar, tânărul a scos pistolul şi a tras în sus, după care a fugit din bar.

    Ulterior, angajatul localului a sunat la numărul de urgenţă 112 şi a anunţat Poliţia, care a început căutarea tânărului.

    ”Persoana suspectată de comiterea faptei a fost identificată, asupra sa fiind găsit un pistol cu aer comprimat. Tânărul nu deţinea documente pentru respectiva armă, pe care a introdus-o ilegal în ţară în cursul anului trecut”, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Bacău, Narcisa Butnaru.

    Prezentat instanţei cu propunerea de arestare preventivă, tânărul a fost arestat preventiv, pentru 30 de zile, de Judecătoria Oneşti, pentru uz de armă neletală, nerespectarea armelor şi muniţiilor şi contrabandă.

  • Bacău: Tânăr arestat după ce a tras cu un pistol într-un bar când i s-a adus nota de plată

    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Bacău, incidentul a avut loc într-un bar din oraşul Târgu Ocna, în momentul în care ospătarul, de altfel singura persoană aflată în localul respectiv, i-a adus nota de plată tânărului de 22 de ani.

    Pentru a nu plăti consumaţia şi a-l speria pe ospătar, tânărul a scos pistolul şi a tras în sus, după care a fugit din bar.

    Ulterior, angajatul localului a sunat la numărul de urgenţă 112 şi a anunţat Poliţia, care a început căutarea tânărului.

    ”Persoana suspectată de comiterea faptei a fost identificată, asupra sa fiind găsit un pistol cu aer comprimat. Tânărul nu deţinea documente pentru respectiva armă, pe care a introdus-o ilegal în ţară în cursul anului trecut”, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Bacău, Narcisa Butnaru.

    Prezentat instanţei cu propunerea de arestare preventivă, tânărul a fost arestat preventiv, pentru 30 de zile, de Judecătoria Oneşti, pentru uz de armă neletală, nerespectarea armelor şi muniţiilor şi contrabandă.