BusinessMagazin

Tag: Antreprenoriat

  • Businessul care a crescut ca Făt-Frumos din poveşti: într-un an cât alţii-n şapte. Cum a reuşit să facă un salt de la sub 500.000 de euro la 12 milioane

    Headlight Solutions, o companie de servicii IT din Braşov, a crescut ca Făt-Frumos din poveşti: într-un singur an cât alţii-n şapte. Mai precis, de la o cifră de afaceri de sub 500.000 de euro în 2019, la 12 milioane de euro în 2020. Cum a reuşit această performanţă?

    Când am fondat Headlight Solutions investiţia a fost una minimală: eram eu, un laptop şi o conexiune la internet”, povesteşte Marius Dascălu, fondatorul producătorului de soluţii software şi hardware de security IT Headlight Solutions. Antreprenorul are 41 de ani, a studiat Economie Generală la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi spune că pasiunea sa pentru IT s-a născut în liceu, la Galaţi, „datorită unui profesor extraordinar, care m-a motivat şi mi-a arătat cât de ofertant este acest domeniu.

    De-a lungul anilor, m-am educat în această zonă şi am rămas întotdeauna la curent cu ceea ce întâmplă”. Înainte de a porni propria afacere a lucrat ca broker pe piaţa de capital, domeniu în care intrase în 2004. La doi ani distanţă a fost numit la conducerea societăţii de investiţii financiare Prime Transaction.

    „În acea perioadă am fost autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în calitate de conducător, aceasta fiind, la acel moment, cea mai mare recunoaştere pe care o puteai primi în industria noastră.” În 2008 însă, când a început criza economică, spune că şi-a făcut o evaluare şi a ajuns la concluzia că această piaţă nu va creşte în următorii 3-5 ani la standardele pe care le viza, aşa că a decis să schimbe domeniul de activitate; în 2013 a pus bazele Headlight Solutions.

    „M-am orientat către tehnologie şi mi-am înfiinţat propria companie, prin care ofeream servicii de IT şi dezvoltare de software companiilor din SUA. Primele proiecte au venit pe bază de recomandare – eram doar eu, pe cont propriu şi gestionam singur solicitările clienţilor. Treptat, anvergura proiectelor a crescut, numărul clienţilor la fel, iar Headlight Solutions a devenit un furnizor de servicii IT integrate pentru companii din România şi din întreaga lume.”

    Uitându-se în spate, antreprenorul spune că cea mai mare provocare cu care se poate confrunta, din perspectiva sa, o companie fără capital este dificultatea de a dezvolta produse proprii, care să poată aduce valoare adăugată ofertei sale. „Atunci când toate resursele tale sunt implicate în proiectele pentru clienţi şi nu îţi poţi permite să investeşti în echipe şi procese de dezvoltare, e dificil să creşti şi să treci la următorul nivel. La Headlight Solutions am reuşit  să facem acest lucru, iar aceasta a fost, de fapt, oportunitatea de care aveam nevoie.”

    În 2019, compania a demarat o colaborare cu un partener local, tot din Braşov, în urma căreia a început să producă hardware şi să ofere servicii integrate, de la realizarea conceptelor hard şi soft, până la producţia în serie mică, pas în urma căruia cifra de afaceri a businessului a înregistrat o evoluţie spectaculoasă, de la sub 500.000 de euro în 2019, la 12 milioane de euro în 2020. „Am demarat activitatea de dezvoltare şi comercializare de hardware din dorinţa de a oferi servicii complete, de consultanţă şi implementare sisteme IT. Obiectivul a fost să gestionăm cap-coadă proiectele în care suntem implicaţi, pentru a avea control total asupra calităţii şi rezultatelor”, spune Dascălu.

    Pe linia de producţie, prototipurile sunt realizate în Italia, componentele, în China şi Coreea de Sud, iar asamblarea se face la Braşov. „Pentru zona de asamblare am preluat un centru al unei alte companii. Spaţiul era deja amenajat, aşa că a fost necesară o investiţie adiţională de 200.000 de euro pentru a demara activitatea.”

    Contrar opiniei generale, conform căreia domeniul IT face parte din rândul câştigătorilor actualei crize, antreprenorul spune că pe durata pandemiei a existat totuşi   o perioadă de incertitudine, de aproximativ 4 luni, în care nu ştia ce să facă mai departe. „Ştiu că există acest miraj al companiilor de servicii IT, despre care se crede că nu au fost afectate de pandemie, dar am trecut şi noi printr-o perioadă în care clienţii au îngheţat toate proiectele, fără a ne oferi un orizont de timp sau nişte perspective. Între timp, lucrurile şi-au revenit, unele proiecte au fost reluate, am avut şi solicitări noi, iar noi ne-am reluat ritmul.” Provocările pandemiei s-au resimţit şi în activitatea de producţie a companiei, unde era nevoie ca oamenii să vină fizic la serviciu. „A trebuit să dezvoltăm un sistem sigur, eficient, care să ne permită să ne îndeplinim responsabilităţile şi să livrăm proiectele. Am investit foarte mult în testele de COVID-19, pe care le făceam săptămânal celor 30 de angajaţi din procesul de producţie, am asigurat lămpi UV şi am creat proceduri şi fluxuri care să contribuie la prevenirea răspândirii virusului.”

    În prezent, echipa companiei numără 30 de angajaţi, dar se colaborează şi cu profesionişti care se alătură în regim project-based, „în funcţie de proiectele desfăşurate şi de gradul de încărcare.”

    Legat de numărul de clienţi, Dascălu spune că activând în zona de servicii IT integrate, personalizate, colaborările companiei sunt per proiect, iar potenţialul de implementare depinde de anvergura solicitării, nu de numărul propriu-zis de clienţi. „Portofoliul nostru a crescut însă, anual, cu aproximativ 15%. În prezent, avem 20 de clienţi activi, concomitent.” Pe zona de soluţii personalizate, profilul-ţintă al clienţilor businessului este reprezentat de companii mari sau foarte mari, care nu găsesc pe piaţa produsele de care au nevoie, aşa că apelează la servicii personalizate. „Acestea au un cost mai mare decât versiunile standard, dar sunt realizate targetat pentru ecosistemele şi specificul activităţii lor, asigurându-le o creştere a productivităţii şi a securităţii.” În ceea ce priveşte computerele ecranate pe care le compania le produce şi comercializează, „legislaţia obligă entităţile publice sau private să folosească această tehnologie, pentru a proteja informaţiile cu caracter sensibil, deci aici avem un public variat”. Pe zona de producţie a computerelor de birou, Headlight Solutions vizează companii medii şi mari care doresc să îşi actualizeze infrastructura şi sistemele informatice utilizate zi de zi, pentru un plus de eficienţă şi siguranţă.

    Despre competiţie, Dascălu spune că aceasta este formată din „orice furnizor de servicii de consultanţă IT, alături de companiile internaţionale care au o viziune integrată, holistică asupra industriei.”

    Pentru 2021, obiectivul principal al companiei este să deschidă un nou punct de lucru în Dubai, care să deservească toată regiunea Golfului. „Acest lucru ar contribui la dublarea zonei de vânzare, aducând oportunităţi noi companiei.”

  • Afacerea românească de 1,5 miliarde, despre care nu ştie mai nimeni şi ai cărei fondatori sunt şi mai discreţi decât businessul lor

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Bijuteriile cu coperţi şi file

    Anda Jurcă, group sales director al producătorului român de bijuterii Teilor şi una dintre cele mai admirate femei din mediul de business local, ne-a povestit despre pasiunea sa pentru obiecte preţioase, dar nu despre cele care îţi înfrumuseţează chipul, ci mintea: cărţile.

    Anda Jurcă este absolventă a University of Human-Social Sciences, cu o diplomă de master în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, vorbeşte trei limbi străine – engleză, franceză şi arabă şi lucrează în industria bijuteriilor de lux de peste două decenii, potrivit informaţiilor disponibile pe platforma LinkedIn. De-a lungul carierei ea a lucrat ca expat în Emiratele Arabe Unite, în cadrul companiilor Damiani şi Cartier, iar echipei Teilor i s-a alăturat în 2017, în funcţia de National Sales Director, din care a fost promovată la începutul acestui an în rolul de Group Sales Director.

    Deopotrivă cu pasiunea pentru bijuterii şi-a cultivat-o şi pe cea pentru lectură, aşa că citeşte zilnic, preponderent articole din aria de business în care activează. „Citesc cărţi de business, management, ledearship, din care aplic aspectele care mi se par potrivite companiei şi oamenilor alături de care lucrez. Totul este într-o continuă schimbare, şi noi ca oameni, şi companiile, şi modelele de business, de aceea nu cred că poţi aplica idei foarte bine definite ci mai degrabă să le transformi în conformitate cu mediul tău şi nevoile pe care le ai. În acest sens mi-au plăcut mult evenimentele BrandMinds care mi se par foarte ancorate în realitate, din care am deprins idei foarte fresh şi aplicabile. Specific industriei citesc multe articole, urmăresc evenimentele şi brandurile de referinţă în domeniu pentru a fi la curent cu noutăţile şi trendurile din Fine Jewellery. Sunt şi câteva site-uri de specialitate pe care le accesez negreşit pentru a fi în permanenţă conectată la noutăţi. Cărţile le savurez în weekeduri, zile libere şi vacanţe, deşi dacă este ceva ce doresc să aprofundez nu voi lăsa din mână cartea până nu o termin, indiferent că am programul încărcat.” În prezent citeşte „Why We Sleep”, de Matthew Walker, „una dintre recomandările lui Bill Gates, ca fiind printre cărţile sale preferate în anul 2020”.

    Ea spune că îşi alege cărţile după recenzii, la recomandarea persoanelor pe care le admiră sau pur şi simplu din colecţiile scriitorilor care au impresionat-o de la prima carte pe care a citit-o.

    În opinia sa, tipul de cărţi care îţi serveşte drept sursă de inspiraţie depinde de perioada pe care o traversezi în viaţă. „Am fost inspirată în adolescenţă de cărţi de aventură care făceau apel la curajul fiecărui tânăr, dar îmi plăcea să citesc şi cărţi biografice, printre care îmi amintesc de «Arta Succesului: Coco Channel»”. De-a lungul carierei au inspirat-o în schimb multe cărţi de business, din care spune că a deprins tehnici noi, iar în unele cazuri chiar a aplicat la job anumite procese. „Printre acestea enumăr: «The 7 Habbits of Highly Effective People», a scriitorului Stephen R. Covey, «Mindset: The New Psychology of Success», de Carol Dweck, şi «Maxim – Psihologia forţei de vânzări», a scriitorilor Bogdan Comănescu şi Ovidiu Atanasiu.” În domeniul educaţiei financiare, drept sursă de inspiraţie i-a servit cartea „Rich Dad, Poor Dad”, de Robert Kiyosaki şi Sharon L. Lechter, pe care a citit-o în jurul vârstei de 20 de ani şi despre care spune că i-a deschis noi orizonturi de gândire. Şi cărţile lui Nassim Taleb au fascinat-o, printre ele numărându-se „Lebăda Neagră”, „prima pe care am citit-o dintre scrierile sale şi care a rămas favorita mea”. De altfel, cu Nassim Taleb i-ar plăcea să aibă şi o sesiune de coaching.

    Pentru a se relaxa, nu are un tip anume de cărţi, „însă senzaţia pe care trebuie să mi-o lase o lectură de vacanţă sau de weekend este cea de reflecţie, de introspecţie, să creeze aceea ruptură între viaţa de zi cu zi şi lumea viselor, să dea frâu liber imaginaţiei.” În acest sens, spune că i-a făcut mare plăcere să citească «Sapiens» şi «Home Deus» de Yuval Noah Harari.

    În copilărie povesteşte că au fascinat-o „Legendele Olimpului”, care o purtau „pe tărâmuri cu zei, într-o   lume a faptelor legendare”. Acum, peste ani, spune că îi este aproape imposibil să numească o singură carte care i-a influenţat decisiv viaţa sau cariera.

    În opinia sa, într-o cultură organizaţională, lectura este esenţială pentru orice angajat. „În companie avem o bibliotecă cu cele mai interesante titluri, care se actualizează periodic. Încurajăm cultura cititului îndemnând angajaţii să fie curioşi şi informaţi. Un obicei pe care ni l-am format este să oferim cărţi colegilor, cu titlurile pe care considerăm că trebuie să le citească şi li se potrivesc, un cadou simbolic care va dăinui peste ani, nu ca obiect ci ca dezvoltare mentală.” Anda Jurcă este de părere că un om de business trebuie, ca în piramida nevoilor a lui Maslow, să-şi contureze foarte limpede piramida pricipiilor de business. „Cred că «The 7 Habbits of Highly Effective People» reuşeşte în mare să facă acest lucru.” Pe viitor, notează ea, era digitalizării nu se va opri din evoluţie nici în domeniul cărţilor, drept urmare „cred că vor fi din ce în ce mai puţine cărţi publicate, iar de-a lungul anilor, odată cu maturizarea adolescenţilor de azi, uşor, uşor vom ofta nostalgic asupra imaginii bibliotecii copilăriei noastre. Prefer cărţile tipărite, îţi accesează mai multe simţuri şi sunt deja înrădăcinate în subconştientul meu”.

     Legendele Olimpului – Alexandru Mitru
    Cartea copilăriei sale:

      Why we sleep – Matthew Walker 
    Lectura curentă a Andei Jurcă:

    Lebăda Neagră – Nassim Taleb 
    Una dintre cărţile sale favorite:

    Sapiens – Yuval Noah Harari

    Home Deus – Yuval Noah Harari


    Cărţile care o ajută să dea frâu liber imaginaţiei:

    MINDSET: THE NEW PSYCHOLOGY OF SUCCES – CAROL DWECK

    RICH DAD, POOR DAD – ROBERT KIYOSAKI ŞI SHARON L. LECHTER

    THE 7 HABBITS OF HIGLY EFFECTIVE PEOPLE – STEPHEN R. COVEY

    LECTURI DE BUSINESS PE CARE LE RECOMANDĂ:

    MAXIM – PSIHOLOGIA FORŢEI DE VÂNZĂRI – BOGDAN COMĂNESCU ŞI OVIDIU ATANASIU


     

    Acest articol face parte din proiectul #BooksOfLeaders lansat de Libris.ro cu scopul de a aduce în atenţia cititorilor importanţa şi rolul definitoriu pe care îl are lectura în dezvoltarea şi menţinerea unui business.

    #BooksOfLeaders este despre oameni, business-uri de succes şi lecturile care au lăsat o amprentă puternică în parcursul şi dezvoltarea acestora. Este despre felul în care lectura construieşte succesul cu fiecare pagină. Asumarea evoluţiei continue prin lectură reprezintă pasul de început pentru un lider, iar cărţile stau la baza formării expertului în domeniul ales. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul cărţilor în viaţa şi afacerile liderilor de succes din România şi să ofere inspiraţie celor care îşi doresc să exploreze un stil de viaţă bazat pe cunoaştere. 

    În ultimele luni, probabil cea mai provocatoare perioadă traversată de mediul de business din România, vânzările online de carte din categoria Afaceri au crescut pe Libris.ro cu 80%. Interesul pentru lectura de business dovedeşte faptul că mediul de afaceri caută în cărţi idei, soluţii şi abordări eficiente la problemele curente. În acest context, o privire către poveştile liderilor locali şi cărţile pe care ei le recomandă în cadrul #BooksOfLeaders este deopotrivă aspiraţională şi interesantă. 

    În peste 11 ani de activitate, Libris.ro a devenit una dintre destinaţiile favorite ale publicului român avid de lectură. Prin misiunea sa asumată, încurajează lectura prin campanii susţinute, având ca ţel să atingă de fiecare dată un public nou, care să descopere importanţa dezvoltării continue prin lectură.

  • Povestea unei afaceri româneşti de 1,5 miliarde de lei despre care foarte puţini ştiu şi ai cărei fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    Practic, în afară de comerţul cu carburant în staţiile proprii, Smart Diesel este intermediar între marii benzinari şi firmele de transport, oferind şoferilor de camioane echivalentul unui card de credit valabil doar pentru plăţile la pompă şi plăţile taxelor de drum. În total Smart Disel are 11.000 de clienţi, 36 de staţii proprii de benzină, tot atâtea cisterne şi parteneri în 19 ţări. Mai mult, cardul Smart Diesel este acceptat în peste 1.800 de benzinării din străinătate.

    Doar la o privire asupra cifrelor, businessul Smart Diesel dovedeşte că a crescut precum Făt-Frumos. Povestea începe să se scrie în 2010, an pe care firma l-a încheiat cu afaceri de nici 10 milioane de lei, pierderi şi opt salariaţi. În fiecare dintre anii ce au urmat compania a crescut, intrând totodată pe profit chiar din al treilea an (2012). Apoi, treptat, firma arădeană s-a dezvoltat ajungând cel mai mare benzinar independent, titlu obţinut în 2015. „Cursa” nu s-a oprit însă aici, businessul dezvoltat de Ovidiu Ioan Andrieş (acţionar majoritar prin prisma faptului că este şi în spatele Transport Service Group) şi de alţi antreprenori locali ajungând anul trecut pe locul al nouălea în topul celor mai mari afaceri antreprenoriale româneşti. Smart Diesel a avut în 2019 o cifra de afaceri de 1,5 miliarde de lei, în urcare cu 14,5% faţă de anul anterior.

    Datele din 2019, cele mai recente disponibile, arată că în Romania sunt doar 16 companii care au reuşit să atingă pragul de vânzări de 1 miliard de lei sau mai mult. Mai mult, grupul arădean a ajuns la un profit de 31,2 milioane de lei (plus 17%) şi la 135 de salariaţi anul trecut.

    Iar cu aceste cifre la purtător, la final de 2020, în plină pandemie de Covid-19, antreprenorii care au fondat businessul l-au vândut către germanii de la DKV.

    „În ultimii ani ne-am dezvoltat continuu afacerea, împreună cu clienţii şi partenerii noştri. Unirea forţelor cu DKV, cel mai mare furnizor european de servicii de carduri de combustibil şi mobilitate, este un pas important în dezvoltarea companiei noastre”, a spus Daniel Imbre, Director General şi acţionar Smart Diesel Group în momentul anunţării tranzacţiei. Acţionarul principal al companiei este Ovidiu-Ioan Andrieş (50 de ani), despre care există puţine informaţii publice. Însă, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el deţine funcţia de director în Transport Service Group din aprilie 2005, iar anterior, în perioada 2000-2005, a fost director de vânzări în cadrul sucursalei locale a companiei anglo-olandeze Shell. Andrieş este absolvent al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

    Acordul dintre antreprenorii locali şi DKV, semnat pe 28 decembrie 2020, a fost supus aprobării Concurenţei. Oficialii Smart Disel spun însă că, după obţinerea avizului, compania arădeană va continua să funcţioneze ca unitate de sine stătătoare în cadrul grupului DKV. Astfel, pe lângă produsele şi serviciile actuale se vor adăuga şi altele precum accesul la cea mai mare reţea de staţii cu peste 100.000 puncte de acceptanţă în 42 de ţări. Grupul german DKV este şi el, ca şi Smart Diesel, un intermediar între marii benzinari şi firmele de transport.

    Totodată, DKV e la rândul său o afacere de familie. De fapt, grupul este controlat în proporţie de 80% de familia fondatoare, restul de 20% fiind preluat în urmă cu circa doi ani de fondul de investiţii gigant CVC.

    Prin prisma cifrei de afaceri, Smart Diesel este prima firmă de talie mare care „s-a predat” în 2020 unui grup internaţional, investitor strategic, nu financiar, adică nu fond de investiţii.

    În această tranzacţie, vânzătorii au fost asistaţi de Alexandru Medelean (Wise Way Advisors) şi Florin Cerna (Blink Think Management) ca M&A lead advisors, pe când asistenţa legată a fost acordată de echipa Radu şi Asociaţii, iar cea fiscală de EY. De partea cumpărătorului s-au aflat KPMG pentru due dilligence şi NNDKP pentru asistenţă legată. Totodată, DKV a avut şi o echipă internă pentru coordonarea proiectului de M&A.

    Valoarea acestui deal nu a fost făcută public, însă se numără printre cele mai recente exituri majore făcute de antreprenori locali. Pe aceeaşi listă se mai află şi vânzarea grupului farma Farmexim (distribuţie şi retail) de către Ovidiu Buluc către germanii de la Phoenix în 2018, cedarea businessului Ecopaper (producţie hârtie) de către Vladimir Cohn grupului britanic DS Smith în 2017, exitul lui Constantin Duluţe de la Agricost (agricultură) acum doi ani şi achiziţia afacerii de către arabii de la Al Dahra şi vânzarea Adeplast către Sika de către moştenitorii lui Marcel Bărbuţ. Fiecare dintre aceste deal-uri au avut o valoare de peste 100 mil. euro, chiar la cifre de afaceri mai mici decât cele ale Smart Diesel. Valoarea unei tranzacţii diferă însă în funcţie de multiplul EBITDA oferit, de domeniu şi de alţi indicatori.

    Totuşi, chiar şi aşa, preluarea Smart Diesel de către DKV este una dintre marile tranzacţii ale lui 2020.

    Acţionarul principal al companiei este Ovidiu-Ioan Andrieş (50 de ani), despre care există puţine informaţii publice. Însă, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el deţine funcţia de director în Transport Service Group din aprilie 2005, iar anterior, în perioada 2000-2005, a fost director de vânzări în cadrul sucursalei locale a companiei anglo-olandeze Shell. Andrieş este absolvent al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

  • Seturi de exerciţii pentru „work from home”, cu instrucţiuni pe Zoom

    KinetoFit a lansat WorkFit, un program de exerciţii fizice şi posturale special destinat angajaţilor, freelancerilor şi antreprenorilor care lucrează de acasă, precum şi KidsFit, destinat copiilor care au devenit şi ei mai sedentari în această perioadă.

    Descrierea inovaţiei:

    Centrul KinetoFit oferă servicii online prin Zoom pentru companii, sub îndrumarea atentă a unui specialist kinetoterapeut, dar şi pentru copiii cu vârstă de peste 6 ani, folosind diferite exerciţii sigure, simple şi uşor de implementat de către întreaga echipă. Potrivit reprezentanţilor companiei, pe lângă un ghid practic pentru a corecta postura în timpul orelor de muncă, WorkFit vine cu un program de exerciţii fizice şi posturale în mediul online, precum şi sesiuni online private de kinetoterapie. Programele de kinetoterapie WorkFit sunt concepute pentru a putea fi realizate cu uşurinţă acasă, fără echipamente speciale, indiferent de nivelul de pregătire fizică, cu rezultate concrete pentru diferite afecţiuni. KidsFit oferă un ghid practic pentru a corecta postura în timpul orelor de şcoală online şi un program de exerciţii fizice şi posturale pe care copiii le pot face singuri acasă sau împreună cu alţi membri ai familiei. Şi programele de kinetoterapie KidsFit pentru copii sunt concepute pentru a putea fi realizate cu uşurinţă acasă, fără echipamente speciale, cu rezultate concrete în prevenirea unor afecţiuni. În plus, centrul KinetoFit oferă şi sesiuni online private de kinetoterapie, personalizate, pentru corectarea diverselor probleme specifice.

    Iniţiatorii proiectului sunt Dragoş Luscan (foto), licenţiat în „Sport şi performanţă motrică” şi „Kinetoterapie şi motricitate specială” şi absolvent al masterului „Nutriţie şi remodelare corporală” din cadrul UNEFS, care şi-a inceput cariera de handbalist de performanţă la echipele HC Argeş şi CSA Steaua Bucureşti, precum şi Claudia Buneci, tehnician nutriţionist şi health coach acreditat de Institute for Integrative Nutrition din New York.

    Elementul de noutate:

    Inovaţia de care KinetoFit se bucură vine la nivelul tehnicii de lucru pe care specialiştii în kinetoterapie o abordează şi la nevoile clienţilor adaptate la contextul pandemic actual. Aceştia ştiu că există o corelaţie între nivelul de stres, anxietate şi stare fizcă. Pentru că un corp relaxat este sursa unei vieţi fericite, ei au analizat relaţia de cauzalitate dintre problemele sociale, presiunile zilnice şi sistemul locomotor.

    Efectele inovaţiei:

    Specialiştii KinetoFit consideră că în această perioadă este vitală oferirea atenţiei în egală măsură atât echilibrului echilibrului fizic, cât şi celui psihic. Faptul că oamenii s-au confruntat cu o situaţie nemaiîntâlnită până acum, încărcată de emoţii şi gânduri şi dificilă, i-a condus pe aceştia spre vulnerabilitate şi anxietate. Astfel, prin lejeritatea de a lucra cu corpul şi cunoaşterea profundă a dinamicii sale, abilitatea de a îi găsi ritmul şi de a-l menţine, kinetoterapeuţii KinetoFit reuşesc să îndepărteze efectele negative pe care izolarea le are asupra psihicului oamenilor, făcându-i să se detaşeze, găsind echilibrul perfect între partea exterioară şi cea interioară. Întreg programul de pregătire fizică şi posturală va ajuta angajaţii sau întreaga echipă să îşi menţină productivitatea şi, mai important, să reducă riscul de accidentare şi efecte negative pe termen lung. KidsFit contribuie la o dezvoltare fizică armonioasă, reducând posibilitatea apariţiei problemelor de coloană şi a altor efecte negative ale sedentarismului; pe termen mediu şi lung, activitatea fizică este asociată cu performanţe şcolare şi academice îmbunătăţite. Sportul creşte capacitatea de concentrare şi atenţia şi influenţează pozitiv dezvoltarea celor mici, consolidându-le încrederea în sine, setarea de obiective şi abilităţile de lider.

    Acest proiect a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN – Cele mai inovatoare companii din România. 

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.

  • Antreprenoarea din România care şi-a transformat pasiunea pentru bijuterie în business

    Criza a pus în dificultate multe companii, dar le-a oferit multor antreprenori şi răgazul necesar de a-şi formula visurile şi de a se arunca în noi proiecte în ciuda dificultăţilor prin care trece şi economia. Este şi cazul Ancăi Negescu, a cărei pasiune pentru bijuteriile de autor nu s-a împiedicat de pandemie. A profitat de răgaz pentru a lansa pe piaţă curandera.ro — un magazin online de bijuterie contemporană minimalistă în serie mică.

    Curandera era gata de lansare chiar înainte de izbucnirea primului val. În luna martie, adică. Însă contextul a făcut nepotrivită lansarea chiar atunci. Totuşi, am făcut acest pas, pentru că brandul are un mesaj care se potriveşte perfect vremurilor în care trăim. Curandera este despre puterea videcătoare a iubirii, a naturii, a poveştilor. Iar mesajul a fost foarte bine primit de public, în contextul în care anul acesta cred că ne-am îndreptat mult atenţia către sine şi către lucrurile care ne fac fericiţi”, povesteşte Anca Negescu, fondator şi designer Curandera. Ea a intrat în lumea antreprenoriatului în urmă cu peste 16 ani, dar printr-un business care nu a avut legătură directă cu arta sau cu bijuteria, ci cu facultatea absolvită – un birou de traduceri.  

    „Domeniul însă m-a atras mereu, provin dintr-o familie unde arta a fost mereu în centrul discuţiilor nostre, aşa că în 2014 am fondat galeria de artă contemporană Artfooly Gallery şi în 2019, prima galerie de bijuterie contemporană, Place Of Display. Am curatoriat o mulţime de expoziţii de artă şi de bijuterie contemporană, însă mereu am avut în gând o idee, o viziune asupra unor bijuterii altfel. În 2016 am şi fondat, de altfel, un brand de bijuterii din porţelan – What if I fly. Dar, de-a lungul acestor ani, ideea Curandera a prins tot mai mult contur, iar momentul decisiv a venit anul acesta, în pandemie, când Place of Display a trecut pe online, la fel ca multe alte businessuri. Am avut răgazul de a definitiva astfel proiectul Curandera, care, prin mesajul pe care îl transmite, cred că se integrează perfect în contextul actual.”

    Magazinul online a fost lansat în iunie anul acesta, Curandera.ro pornind cu o investiţie iniţială de 15.000 de euro pe care antreprenoarea crede că va reuşi să o recupereze până la finalul acestui an.  

    „Pentru acest an avem aşteptări realiste, adaptate vremurilor în care trăim, aş spune. Vorbim de o economie imprevizibilă. Însă perspectivele sunt optimiste. Am înregistrat creşteri de 20-30% de la lună la lună, iar ultima parte a anului este marcată de perioada cadourilor, aşa că sperăm că ne vom recupera investiţia până la finalul lui 2020”, a punctat Anca Negescu.

    Ea mixează acum partea offline cu partea online, fiecare având importanţa ei într-un business cu bijuterii, însă cumva situaţia actuală cauzată de pandemie mută tot mai multe afaceri în mediul virtual.

    „Am început în offline pentru că mi s-a părut mereu esenţială interacţiunea cu clientul, mai ales în acest domeniu, al artei, respectiv al bijuteriilor. La fel cum clientului i s-a părut important să vadă obiectul pe care vrea să-l poarte, să-l atingă, să-l probeze, să-l simtă. Pentru că această zonă are o legătură foarte importantă cu ceea ce simţim”, a punctat antreprenoarea, adăugând faptul că anul acesta a venit însă cu provocări neaşteptate şi mai ales cu multă imprevizibilitate. „Iar aceste lucruri au schimbat felul în care activează industriile creative în general, a fost nevoie să ajungem altfel la clienţi. Evident, şi înainte lucram cu zona de online, mai ales că în industriile creative mediile sociale şi promovarea pe acestea este importantă. Însă deja discutăm de jumătate de an de distanţare socială, de restricţii mai mari sau mai mici, care şi-au pus amprenta asupra comportamentului clienţilor. Nu mai vorbim de o tendinţă, ci de o realitate. Online-ul este tot mai integrat în vieţile noastre.”

    Totodată, şi tipologia clienţilor Curandera se împarte între offline şi online, ambele canale de vânzare îmbinându-se în acelaşi timp. „La noi există constant o trecere a clienţilor recurenţi din online în offline şi invers. Asta pentru că avem o bază destul de mare de clienţi care ne descoperă şi prin recomandări, şi care rămân fideli şi revin la 2-3-4 luni. Curandera a atras mulţi clienţi în galerie, dar şi invers.” Mai exact, primele statistici arată că aproximativ 60% dintre clienţii Curandera vin din cadrul galeriei Place Of Display, iar 40% dintre ei sunt recurenţi şi recomandă brandul de bijuterii şi altor persoane.

    „În jur de 30% sunt clienţi noi care vin direct din online, cumpără online de pe site sau prin intermediul paginilor noastre de social media şi 10% trec ocazional din offline în online şi viceversa”, a subliniat fondatoarea Curandera.ro.

    Bijuteriile Curandera au fost promovate la început pe canalele proprii, mai ales pe reţelele de socializare, însă foarte bine a funcţionat recomandarea clienţilor. „Şi empatizarea cu mesajul, cum spuneam. Vrem să investim în continuare în promovare, însă vorbim de un brand tânăr, la început de drum, aşa că bugetele sunt proporţionale.”

    Magazinul online cuprinde acum o primă colecţie de bijuterii din argint şi aur, inspirate de natură. Bijuteriile Curandera.ro sunt create în serii limitate, ceea ce înseamnă un număr redus de bijuterii dintr-un anume model.

    În medie, clienţii Curandera achiziţionează între 3 şi 5 produse, depinde de valoarea acestora şi de ocazia pentru care sunt cumpărate. „De multe ori, clienţii noştri vin să cumpere un cadou, însă se lasă cuceriţi de poveste şi ajung să-şi cumpere şi ceva pentru ei de exemplu.”

    Valoarea medie a coşului de cumpărături se situează la circa 250-300 de lei, offline aceasta fiind câteodată uşor mai mare.

    „Curandera este încă la început şi a fost lansat la începutul verii, practic primele luni fiind marcate oricum de o piaţă în scădere.”

    Piaţa de bijuterie de autor din România este încă la început, dar se află în plină dezvoltare.

    „Avem o mulţime de creatori talentaţi, care lucrează cu materiale inovatoare, extrem de creativi şi de îndrăzneţi. Însă, într-adevăr, piaţa este în creştere, cu un public încă redus. Publicul este cel care apreciază arta în toate formele sale, şi, de altfel, vede în purtarea unei bijuterii o formă de a purta artă. În cei aproape 10 ani de când activez în domeniu am văzut o evoluţie constantă, semnificativă şi cred că în cel mult zece ani vom fi la fel de activi pe această piaţă ca alte ţări europene”, a subliniat ea.

    Pentru anul viitor, antreprenoarea are în plan să lanseze noi colecţii, să diversifice portofoliul către zona de art print, şi să crească astfel în mod organic.

    „Sperăm ca 2021 să ne aducă o creştere constantă, cel puţin egală cu aceste prime luni de existenţă a brandului. Cred că evoluţia va fi influenţată puternic şi de evoluţia contextului pandemic şi economic actual. Dinamica este încurajatoare pe piaţa de bijuterie contemporană, dar contextul macro-economic influenţează, evident, orice business, mai ales unul aflat la început de drum”, a conchis Anca Negescu.

  • Evadările (literare) ale unui lider de business ocupat

    Pentru Dragoş Anastasiu, el însuşi un personaj al mediului de afaceri local, cărţile au un rol important în dezvoltarea personală, însă şi un loc bine delimitat în agenda sa. Mai precis, în cea de weekend şi de vacanţe. Nu ştim cu precizie de câte concedii a avut timp în cei peste 25 de ani de activitate în domeniul turismului, în care a fost mai degrabă preocupat să ofere altor milioane de români vacanţele mult aşteptate, dar am aflat totuşi care sunt lecturile ce-i servesc drept sursă de inspiraţie executivului votat şi în acest an printre cei mai admiraţi lideri din businessul românesc.

    „Într-o zi obişnuită, citesc dimineaţa ştirile şi noutăţile din zonele care mă interesează pe telefon. Când ajung la birou, în prima parte a dimineţii, citesc ziare şi reviste – cele la care sunt abonat – vorbim de publicaţii de business. Deşi citesc zilnic şi, când mă interesează ceva aprofundez serios, cărţile sunt lecturi de weekend, de zile libere şi de vacanţe”, îşi descrie executivul agenda literară.

    Deşi a vândut anul trecut businessul Eurolines, o decizie norocoasă, care l-a ferit de pierderea multor milioane de euro odată cu apariţia noii crize din turism provocate de pandemie, programul lui Dragoş Anastasiu este la fel de ocupat. Nu a rămas departe de afacerea pe care a crescut-o timp de 25 de ani şi a adus-o la venituri de 13 milioane de euro în 2019, rămânând la cârma businessului în funcţia de preşedinte. Implicat, de asemenea, în industria ospitalităţii, prin prisma businessului Green Village Resort 4* Resort din Delta Dunării, pornit în urmă cu 5 ani, şi a afacerii Valea Verde Resort, din satul Cund, Transilvania, în care deţine o serie de participaţii, el deţine şi o platformă de închiriere de maşini – franciza Enteprise Rent-A-Car, oferă servicii de suport (resurse umane, marketing, administrativ şi contabilitate prin Ad Wise 4 people), dar şi consultanţă în domeniul livrării de traininguri şi al dezvoltării organizaţionale, şi este, totodată, preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane şi al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

    În prezent, în această agendă încărcată s-a strecurat cartea „Începe cu de ce”, de Simon Sinek. Executivul spune că îşi alege lecturile în funcţie de cărţile citite de oamenii pe care-i întâlneşte şi care-l inspiră. „Trag cu ochiul la recenzii de carte şi aşa aleg ce cumpăr. Citesc multe cărţi ale speakerilor motivaţionali.” Deşi spune că nu sunt atât de multe cărţi specifice industriei de travel sau HoReCa, antreprenorul citeşte în schimb multe articole din aceste zone. „Mă informez mereu, există publicaţii foarte bune şi foarte serioase în străinătate.” Pentru Dragoş Anastasiu, cărţile de business sunt, deopotrivă, sursă de inspiraţie şi documentare, cât şi de relaxare, pentru că, spune el, beletristică nu a mai citit de peste 15 ani.

    Cartea copilăriei sale, care, de altfel, ne-a înfrumuseţat anii copilăriei multora dintre noi, este „Cireşarii”, a lui Constatin Chiriţă. Tot un scriitor român este şi cel cu care Dragoş Anastasiu şi-ar fi dorit să ia masa, dacă ar fi avut ocazia. „Mi-a plăcut mult «Cel mai iubit dintre pământeni» şi mi-ar fi plăcut să îl întâlnesc pe Marin Preda. L-aş fi ascultat fără să îl întrerup, orice ar fi vrut el să îmi povestească. Şi l-aş fi întrebat cum să fac să devin cel mai iubit dintre pământeni.” Cartea cu cel mai mare impact asupra spune că a a fost „Cultura serviciilor de excelenţă”, a scriitorului Ron Kaufman. „După ce am participat la un workshop ţinut de Ron Kaufman în România şi după ce am citit cartea sa, am implementat imediat în companie principiile enunţate de el atât de clar şi de simplu. Am schimbat cultura organizaţională, orientând-o către client – intern şi extern (aceasta a fost una dintre cele mai importante descoperiri, că noi toţi suntem clienţi, în relaţie cu colegii, furnizorii, chiar şi prietenii noştri), şi transformând feed-backul clienţilor în cel mai important instrument de măsurare a serviciilor noastre. A funcţionat!”

    Lecturile care consideră că nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui antreprenor sau om de business sunt: „Antreprenoriat”, a lui Marius Ghenea, „Excepţionalii”, de Malcolm Gladwell, şi „Lider fără funcţie”, scrisă de Robin Sharma.

    Executivul consideră că lectura este esenţială în rutina angajaţilor unei companii. „Cred că cei care continuă să se instruiască, să citească, să meargă la cursuri sunt cei care se dezvoltă şi au succes în carieră. Avem o bibliotecă în companie, populată cu cărţi de business. Fiecare coleg are acces la ea, poate împrumuta şi citi orice titlu. Cumpărăm în continuare cărţi, chiar la recomandarea lor. Eu nu obosesesc să le spun colegilor mei întruna să fie curioşi şi să citească – cărţi, reviste, articole, să asculte speech-uri, să urmărească evenimente de tip TED Talks, orice îi ajută să înţeleagă lumea şi orice îi ajută să gândească liber.”

    Personal, preferă cărţile tipărite şi, cu toate că lumea e din ce în ce mai digitalizată, în opinia sa cărţile se vor publica şi mai departe în format fizic, „cel puţin încă o vreme, pentru noi cei obişnuiţi să dăm pagina. Ce va fi peste 50 de ani, însă, pentru mine este mai greu de dibuit. Şi la apariţia primelor cărţi digitale citeam în presă scenariile conform cărora cartea tipărită va muri şi, iată, încă prosperă şi există foarte multe librării de succes”.

    Cele 3 lecturi de bază pentru antreprenori şi oameni de business, recomandate de Dragoş Anastasiu

     „Lider fără funcţie” – Robin Sharma

     „Antreprenoriat” – Marius Ghenea

    „Excepţionalii” – Malcolm Gladwell

     

     

    O CARTE DIN AGENDA TRECUTĂ ŞI UNA DIN CEA CURENTĂ

     „Cultura serviciilor de excelenţă” – Ron Kaufman

     

     

     „Începe cu de ce” – Simon Sinek

     

     


     

    Acest articol face parte din proiectul #BooksOfLeaders lansat de Libris.ro cu scopul de a aduce în atenţia cititorilor importanţa şi rolul definitoriu pe care îl are lectura în dezvoltarea şi menţinerea unui business.

    #BooksOfLeaders este despre oameni, business-uri de succes şi lecturile care au lăsat o amprentă puternică în parcursul şi dezvoltarea acestora. Este despre felul în care lectura construieşte succesul cu fiecare pagină. Asumarea evoluţiei continue prin lectură reprezintă pasul de început pentru un lider, iar cărţile stau la baza formării expertului în domeniul ales. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul cărţilor în viaţa şi afacerile liderilor de succes din România şi să ofere inspiraţie celor care îşi doresc să exploreze un stil de viaţă bazat pe cunoaştere. 

    În ultimele luni, probabil cea mai provocatoare perioadă traversată de mediul de business din România, vânzările online de carte din categoria Afaceri au crescut pe Libris.ro cu 80%. Interesul pentru lectura de business dovedeşte faptul că mediul de afaceri caută în cărţi idei, soluţii şi abordări eficiente la problemele curente. În acest context, o privire către poveştile liderilor locali şi cărţile pe care ei le recomandă în cadrul #BooksOfLeaders este deopotrivă aspiraţională şi interesantă. 

    În peste 11 ani de activitate, Libris.ro a devenit una dintre destinaţiile favorite ale publicului român avid de lectură. Prin misiunea sa asumată, încurajează lectura prin campanii susţinute, având ca ţel să atingă de fiecare dată un public nou, care să descopere importanţa dezvoltării continue prin lectură.

  • Cum am început să produc în România: Poveştile micilor producători aflaţi la început de drum, de la investiţia iniţială la viziunea pe termen lung

    Românii care aleg să fie producători în România au în faţă o ocazie unică în ultimul deceniu, după ce criza generată de pandemia de Covid-19 a readus la suprafaţă solidaritatea consumatorilor faţă de producătorii locali.

    Economia României duce lipsă de procesatori locali, ceea ce face ca materiile prime din sectorul agricol să fie vândute prea mult în formă brută şi prea puţin într-o formă procesată, care aduce valoare adăugată. Micii producători ar putea fi răspunsul la această problemă, iar Business Magazin a hotărât să ilustreze începutul de drum al unor producători locali.

    „Am ales să produc în România pentru că e ţara noastră, aici trăim şi consider că este un lucru normal să muncim tot aici”; „Producem în România pentru că ne dorim să susţinem economia locală, dar şi pentru că aici locuim”; „Am ales să producem în România pentru că înclinaţia către producţie şi antreprenoriat este o moştenire de familie”.  

    Aşa răspund trei producători locali care au ales să fabrice în România lactate, dulceaţă, zacuscă sau bere artizanală, care şi-au dezvoltat propriile capacităţi de procesare, au deschis canale de vânzare şi au intrat astfel în marea economie a micilor producători.  

    În 2013, în orăşelul Săveni din judeţul Botoşani se năştea ideea lactatelor Viofanny, iar familia Şfabu pregătea implementarea ideii care s-a concretizat în 2014. Astăzi, compania a devenit cunoscută pentru că este unul dintre producătorii Caşcavalului de Săveni, un produs atestat tradiţional.  

    „Decizia de a începe să producem a fost una uşoară, deoarece se baza pe experienţa şi pasiunea noastră, noi provenim din familii de producători de brânzeturi. Din momentul în care ne-am hotărât să ne orientăm spre producţia brânzeturilor şi până la prima rotiţă de caşcaval Viofanny comercializată a trecut aproximativ jumătate de an, timp în care ne-am axat pe îndeplinirea tuturor formalităţilor legale necesare funcţionării”, a explicat Ştefaniea Şfabu, cofondator al  companiei Viofanny, pentru Business Magazin.

    Investiţiile şi fondurile necesare pentru investiţii sunt printre principalele probleme pe care le reclamă fermierii care nu intră în producţie, cât şi antreprenorii care dezbat motivele pentru care nu produc mai mult sau deloc în România.

    În cazul familiei Şfabu, investiţia s-a derulat în „paşi mici” şi a început cu o investiţie de 50.000 de lei din propriile economii, prin care a fost amenajată o hală de lucru unde se puteau procesa circa 400-500 de litri de lapte pe zi.

     „Cantitatea de lapte procesată ne asigura o capacitate de producţie de 35-40 kg pe zi. Iniţial, am investit economiile pe care le aveam pentru a începe producţia. Ulterior, am apelat la un credit bancar pentru extindere şi ne-am axat mereu pe reinvestirea unui procent din profit”, a spus Ştefaniea Şfabu, care estimează că investiţia iniţială s-a amortizat în
    2-3 ani.

     Astăzi producţia a crescut şi a ajuns la 7-8 tone pe an, iar micii producători au ajuns în punctul în care susţin alţi mici producători. Aşa cum arată premisa de la care a pornit incursiunea Business Magazin, România duce lipsă de procesatori, iar micii producători vând la preţuri foarte mici materia primă sau ajung să rămână cu ea. În acest sens, producătorii locali ar putea fi o soluţie pentru fermierii locali.

     „Ne-am orientat spre materie primă provenită din ferma proprie şi de la micii fermieri din zonă. Chiar şi în prezent ne axăm pe sprijinirea micilor producători din judeţ şi alegem să colectăm laptele de la fermele acestora”, a adăugat cofondatoarea Viofanny.  

    Primele rotiţe de caşcaval au ajuns la cunoştinţe şi prieteni, îşi aminteşte Ştefaniea Şfabu, iar apoi au urmat târgurile de profil, precum şi primele solicitări din partea magazinelor de cartier şi a băcăniilor – micii comercianţi tradiţionali care au o cotă de piaţă de aproape 40% în comerţul alimentar din România.  

    Vânzările în creştere au împins compania şi spre investiţii în două puncte proprii de desfacere, mai întâi în oraşul Botoşani, apoi în oraşul Suceava. Totodată, contextul creat de pandemie a adus o accelerare a vânzărilor din online, în contextul în care toată piaţa de comerţ online din România a crescut cu 28% în 2020, la 5,5 miliarde euro, conform estimărilor jucătorilor din piaţă.

    Astfel, din ideea care s-a născut în 2013 într-un mic orăşel din Botoşani, lactatele Viofanny a fost comandate în 2020 în mai multe colţuri ale ţării, în oraşe precum Bucureşti, Braşov, Constanţa, Orşova sau Reşiţa.

    Drumul spre producţie nu este unul fără provocări, iar în cazul familiei Şfabu acestea s-au concretizat printr-un timp îndelungat pentru obţinerea tuturor autorizaţiilor şi avizelor necesare funcţionării. Pe parcurs, provocările au mai apărut fie în ceea ce priveşte canalele de vânzare şi identificarea unui număr cât mai mare de parteneri, fie în ceea ce priveşte angajarea unor oameni calificaţi din piaţa muncii.

     

    „Am început cu un test”

    Nimeni nu garantează succesul unui produs sau al unui business, iar micii producători nu îşi permit să investească sute de mii sau milioane de lei în direcţii care nu sunt deja confirmate sau pe care nu le-au testat anterior.

    Aşa au arătat drumurile de început şi pentru Gica Neamţu, fondatoarea businessului Pofta Focului din Iaşi. În 2012, ea a participat la câteva evenimente cu o serie de produse artizanale şi tradiţionale pe care dorea să le scoată pe piaţă.

     „Feedbackul a fost bun, ceea ce ne-a motivat să începem construcţia halei de producţie în aşa fel încât să putem obţine toate autorizaţiile şi avizele necesare pentru activitatea de catering şi procesare legume-fructe în 2016”, a povestit Gica Neamţu, care produce astăzi diverse sortimente de dulceaţă, de zacuscă şi tocană.

    Una dintre cele mai mari provocări prin care a trecut Pofta Focului a fost birocraţia, întrucât de la primul test de piaţă şi până la obţinerea autorizaţiei de funcţionare au trecut 4 ani.

    Investiţia iniţială s-a ridicat la 40.000 de euro (circa 190.000 de lei), iar sumele au provenit atât din fonduri proprii, cât şi din finanţare bancară, reprezentând un mix prin care Gica Neamţu a mai investit încă 60.000 de euro pentru a creşte capacitatea de producţie.

    „Printre cele mai mari provocări cu care ne-am confruntat în dezvoltarea acestui business a fost nevoia de bani pentru materie primă şi utilaje. În egală măsură, ne-am confruntat şi cu lipsa forţei de muncă, dar şi cu formarea pieţei pentru produse tradiţionale premium”, a explicat antreprenoarea.

    Facilităţile de procesare precum cea dezvoltată de Pofta Focului aduc un sprijin şi pentru producătorii locali şi micii legumicultori din zona Iaşiului, întrucât le oferă noi variante în ceea ce priveşte piaţa de desfacere. Astfel, dacă legumele lor nu ajung în rafturile din Mega Image în mod direct, sau la export, ele ajung acolo procesate şi ambalate de Pofta Focului.

    Primele borcane şi-au făcut loc iniţial la evenimentele organizate de instituţii ale statului, precum târguri şi pieţe volante, care ofereau acces direct la consumatori. Ulterior, capacitatea de producţie a crescut iar produsele firmei au început să fie listate în retail, atât în lanţul de magazine Mega Image, în magazine locale de tip concept store, cât şi pe platforme online cu produse specifice, şi-anume băcănii online – acesta fiind o oportunitate din ce în ce mai mare conturată apăsat în contextul crizei sanitare.

    Pofta Focului a obţinut vânzări de 150.000 de lei în 2019, iar pentru 2020, reprezentanţii afacerii estimează că această cifră s-a dublat. În ceea ce priveşte investiţia, Gica Neamţu estimează că amortizarea acesteia se va produce abia în 15 ani, întrucât ambiţia de dezvoltare este mare, iar profitul este reinvestit constant.

    „Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş gestiona mai bine emoţiile personale şi aş investi iniţial un procent mai mare din buget în promovare şi imagine”, a mărturisit Gica Neamţu.

     

    O moştenire de familie

    „Am ales să producem în România pentru că înclinaţia către producţie şi antreprenoriat este o moştenire de familie. Bunicii mei din partea mamei confecţionau lădiţe din lemn şi pungi, iar cei din partea tatălui produceau materiale plastice”, a explicat Leonard Mihoc, cel care a dezvoltat alături de tatăl său una dintre primele beri artizanale din România.

    Fondatorul Bere Nemţeana spune că a învăţat de la tatăl său, Iosif Mihoc, ce înseamnă administrarea unei fabrici de bere pentru că familia a deţinut prin concesiune renumita Fabrică de bere SOLCA de la Suceava. Pe baza experienţei din familie şi a unei idei încă noi pentru piaţa românească, în 2011 a început proiectul Nemţeana.

    „Când ne-am hotărât să începem proiectul Nemţeana ne-am confruntat cu foarte multă birocraţie, timp mare de aşteptare pentru branşarea la utilităţi, obţinerea autorizaţiilor necesare pentru funcţionare, încadrarea pentru sortimente de bere şi formarea unei echipe pentru producţie”, a spus el.

    Astfel, de la prima idee până la prima bere au trecut trei ani. Investiţia iniţială s-a ridicat la circa 300.000 de euro (circa 1,4 mil. lei) şi a generat o capacitate de producţie de 200-250 hectolitri pe lună.

    „Însă, între timp ne-am dezvoltat şi acum am ajuns la o capacitate de 400-500 hectolitri pe lună. Sursa investiţiei pentru fabrica de bere Nemţeana a fost una proprie, acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care a durat mai mult să deschidem”, a povestit Mihoc.

    Producătorul de bere artizanală a încercat încă de la început ca majoritatea materiilor prime folosite să fie româneşti, adică malţ şi hamei de la producători locali. Cu toate acestea, pe măsură ce în portofoliul Nemţeana au apărut anumite beri speciale, producătorul s-a orientat şi după furnizori din afara ţării, pentru că nu găsea pe plan local sortimentele necesare de malţuri şi hameiuri.

    Primele beri Nemţeana s-au vândut în retail, în magazine mai mici şi, ulterior, în câteva baruri. Astăzi, produsele au o prezenţă mai mare atât în HoReCa, cât şi în lanţuri de retail sau alte unităţi comerciale, mai mari sau mai mici. În acelaşi timp, online-ul este un canal care prinde din ce în ce mai mult avânt, ca şi în cazul celorlalţi producători. Mai mult, berea ajunge deja şi la export către Spania.

    Leonard Mihoc a obţinut afaceri de circa 2 mil. lei în 2019 cu Bere Nemţeana, iar pentru 2020 se aşteaptă la rezultate similare.

    „Este dificil să anticipăm când vom amortiza investiţia deoarece şi în prezent mai investim în fabrică pentru acoperirea comenzilor, accesarea unor clienţi noi, dar şi păstrarea standardului şi calităţii berii. Estimez că în următorii 4-5 ani, dacă planurile noastre se concretizează, amortizăm investiţia”, a spus el.

    Cu paşi mici înspre producţie, antreprenori sau fermierii pot genera o valoare adăugată mai mare şi pot ajuta per ansamblu economia României. În plan internaţional, proiectele care se discută la nivel european şi nu numai vizează strategii de producţie locală pentru un consum cât mai local – aşa numitul plan „de la fermă la furculiţă” lansat de Comisia Europeană este o dovadă în acest sens.

     Astfel, prin paşi mici dar ambiţioşi, românii cu afaceri în agricultură, fermierii, legumicultorii, ar putea îngroşa rândurile procesatorilor locali, oprindu-se astfel din a-şi vinde fermele pe Facebook şi Olx, aşa cum a arătat o analiză publicată recent de Ziarul Financiar.

     

    STUDIU DE CAZ

    „Din banii de la nuntă ne-am luat plug şi semănătoare”

    Investiţiile într-un business pot fi făcute treptat, iar sursa fondurilor pentru investiţia iniţială reprezintă o poveste unică în cazul fiecărui producător în parte. De asemenea, nivelul investiţiilor şi al businessului poate fi scalat în funcţie de ţinta pe care un antreprenor vrea să o atingă. În cazul Irinei Ciochină, ea a fondat ferma Caprele Irinucăi după ce s-a întors de la muncă din străinătate, începând cu banii din cadoul de nuntă.

    „Am făcut totul cu fonduri proprii, economiile părinţilor mei, ale noastre din Olanda. Anul următor ne-am căsătorit şi din banii de la nuntă ne-am luat plug şi semănătoare”, scrie Irina Ciochină, fondatoare, Caprele Irinucăi, care produce lângă Iaşi lapte de capră, cât şi iaurturi şi brânzeturi. Ambiţia ei a început cu primele 10 capre şi 5 ieduţe în urmă cu opt ani, iar în punctul maxim ferma a ajuns la un număr de 150 de capre, aşa cum a explicat ea în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România.

    Ferma Caprele Irinucăi produce între 100 şi 200 de litri de lapte pe zi, timp de zece luni pe an, din care un procent cuprins între 50% şi 80% este procesat în iaurturi şi brânzeturi, care sunt vândute atât în magazinul propriu, cât şi în două carmangerii din Iaşi. Ambiţia înspre procesare a pornit printr-o investiţie de 50.000 de euro (peste 200.000 de lei), iar firma înregistrează astăzi vânzări de circa 600.000 de lei pe an, în contextul în care în fermă lucrează doar Irina împreună cu tatăl ei.

  • Antreprenorii români necunoscuţi la ei acasă, dar celebri în Europa Occidentală. Produsele lor au ajuns în restaurante de pe Champs-Élysée, în muzeul Luvru sau în buticuri de pe Coasta de Azur

    Ciot – Cioată reprezintă partea rămasă dintr-un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt, potrivit definiţiei din DEX. Ce nume mai potrivit pentru un business în domeniul prelucrării lemnului şi al mobilei, nu? Iar când numele de familie al antreprenorilor care pornesc o afacere în domeniu este în mod parcă predestinat Cioata, atunci nu mai rămâne nicio urmă de îndoială. Brandul e creionat parcă de la sine.

    „Cioata  reprezintă de fapt un grup format din şapte firme de dimensiuni diferite, toate activând în domeniul producţiei şi vânzării de mobilier. Toate cele şapte firme au acţionariat 100% românesc şi sunt deţinute exclusiv de către membrii familiei Cioata, iar activităţile desfăşurate de acestea variază de la debitare buştean, până la fabricarea mobilei şi crearea de platforme de comerţ online”, spune Andrei Cioata, unul dintre membrii familiei care controlează businessul.

    Fondatorii Cioata sunt Mili şi Elisabeta Cioata, iar în continuare aceştia controlează o parte din firmele din grup şi sunt implicaţi în business în zona de producţie. Partea de business development, marketing, design de produs, retail, platforme B2B şi online a grupului este administrată de copiii lor, Andrei şi Emilian Cioata, împreună cu cumnatul lui Andrei, Albu Cristian, un antreprenor cu experienţă internaţională în e-commerce şi dezvoltare de soft.

    „Numele Cioata este chiar numele fondatorilor şi este un nume strâns legat de tradiţia transilvăneană a prelucrării lemnului de generaţii. Am ales să păstrăm acest nume în loc să punem un alt brand şi, spre suprinderea noastră, sună foarte bine şi în limbile internaţionale din pieţele în care suntem prezenţi. În general, clienţii din afara României cred că suntem italieni şi află cu surprindere că Cioata este un brand românesc.”

    El adaugă că, paradoxal, brandul Cioata este mai cunoscut în Europa Occidentală decât în România. Acest lucru este normal ţinând cont de faptul că abia în 2019 grupul a deschis primul showroom în România, împreună cu un magazin online pentru vânzări directe către clienţii locali.

    „Afacerea Cioata a demarat acum 30 de ani, când Mili Cioata şi soţia lui, Elisabeta Cioata, au decis să fabrice mobilă la comandă.” Dar de fapt, povestea Cioata a început de mult mai multă vreme, prin anii 1970, când tânărul Mili Cioata învăţa de la fratele şi tatăl său să prelucreze lemnul, confecţionând diferite obiecte necesare în propria gospodărie de la poalele Călimanilor. E vorba de bărbânţe, lăzi de albine, laviţe, meliţe, ciubere, scaune, sănii ori căruţe. La rândul său, Elisabeta admira pe atunci, în puţinele consignaţii din Braşov, obiectele de mobilier puse la vânzare. „Prelucrarea lemnului este o tradiţie de generaţii în familia Cioata din Vătava, judeţul Mureş”, spune Andrei Cioata. El adaugă că Revoluţia i-a prins pe cei doi membri fondatori ai businessului – pe Mili şi Elisabeta Cioata – angajaţi ca ingineri la fabrica de mobilă IPL 23 August din Târgu-Mureş. Imediat după, când a fost posibil, aceştia au înfiinţat una din primele firme din România acelor vremuri şi au început să fabrice mobilă din lemn masiv.

    „Am ales să păstrăm acest nume în loc să punem un alt brand şi spre suprinderea noastră sună foarte bine şi în limbile internaţionale din pieţele în care suntem prezenţi. În general, clienţii din afara României cred că suntem italieni şi află cu surprindere că Cioata este un brand românesc.”

    „În 1993, un cunoscut arhitect şi designer francez a luat legătura cu familia Cioata cu propunerea ca aceasta să execute mobilierul pentru amenajările şi proiectele sale, printre care se numără restaurante pe Champs-Élysée, mobilier pentru complexul muzeal Louvre ori buticuri pe Coasta de Azur.” Din acel moment, afacerea Cioata s-a axat pe fabricarea de mobilier haut-de-gamme şi premium pentru pieţele din Europa de Vest.

    „În toată istoria de 30 de ani, grupul Cioata nu a făcut marketing pentru a atrage noi clienţi, ci s-a bazat pe atuurile sale. Paradoxal, lumea mobilei premium este destul de mică internaţional şi furnizorii care pot atinge un anumit nivel de calitate sunt cunoscuţi.” Pentru a lucra cu marile branduri internaţionale de mobilă premium trebuie să treci de nişte audituri draconice legate de producţie sustenabilă, trasabilitatea lemnului şi calitate, explică antreprenorul. Totodată, când produci la un anumit standard nu poţi realiza volume foarte mari şi concentrarea principală trebuie să rămână pe calitate.

    Firmele din grupul Cioata au afaceri cumulate de peste 20 de milioane de lei, potrivit calculelor Business MAGAZIN pe baza datelor de pe platforma Confidas.ro. 

    „În acest moment fabrica Cioata se întinde pe o suprafaţă de 7 hectare şi este una din cele mai moderne fabrici din ţară, nepoluantă şi autosustenabilă energetic. Tot lemnul folosit provine exclusiv din surse FSC şi este recoltat cu respect faţă de natură.”  FSC (Forest Stewardship Council) este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi non-profit apărută în anul 1993 pentru a promova un management forestier responsabil în pădurile din întreagă lume.

    „În toată Europa oamenii înţeleg necesitatea de a proteja natura. De aceea observăm în societăţile avansate un trend clar către mobilă de lemn masiv, mobilă de calitate pe care nu o schimbi toată viaţa şi pe care chiar o laşi moştenire.” În acest fel, reducând „consumerismul”, se reduce şi impactul asupra naturii, adaugă el. Pentru acest lucru este nevoie de mobilă de un anumit tip, este nevoie de mobilă care să depăşească curentele de design trecute şi viitoare.

    „Petrecem foarte mult timp analizând aceste lucruri. Toată mobila Cioata este gândită în jurul acestei filosofii. Deşi designul produselor Cioata este atemporal şi respectă trendurile internaţionale, încercăm să păstrăm în portofoliu piese care poartă şi elemente tradiţionale transilvănene. În felul acesta ne respectăm valorile şi spaţiul cultural la care suntem conectaţi.”

    În ceea ce priveşte Cioata, totul a pornit cu un mic atelier, iar astăzi e vorba de o unitate de producţie cu 120 de oameni. Andrei Cioata explică faptul că Cioata reprezintă în acest moment un grup de firme integrat, care asigură toate procesele de fabricaţie de la prelucrarea buşteanului, fabricarea mobilei şi până la distribuţie B2B, vânzare în magazine online şi dezvoltare de soft propriu.

    „După 27 de ani în care mobila noastră a mers exclusiv la export, am avut de ales între a dezvolta brandul propriu sau a aloca capacitatea de producţie pentru marile branduri. Am ales să dezvoltăm brandul propriu şi să întărim relaţiile cu partenerii existenţi de peste 20 de ani.”

    „Acest lucru nu a fost parte a unei strategii, ci se datorează faptului că au fost găsite aceste competenţe intern. Fabrica Cioata concentrează unii dintre cei mai buni specialişti în prelucrarea stejarului din România, adevăraţi experţi inclusiv la nivel european.” Acest lucru a permis abordarea de proiecte foarte pretenţioase pentru branduri de top din Europa şi proiecte de design unice. Un specialist în prelucrarea stejarului se formează foarte greu fiind nevoie de minimum 10 ani de specializare continuă, explică Andrei Cioata.

    Produsele ce poartă acest brand se vând prin intermediul canalului propriu în România şi prin magazinele partenerilor în Europa. „În acest moment, produsele fabricate de Cioata se vând în Olanda, Belgia, Grecia, Luxemburg, Franţa, Elveţia şi Coreea de Sud”, adaugă el.

    După mulţi ani în care compania a produs mobilă pentru mărci de top, în 2013 membrii familiei au luat decizia de a dezvolta brandul propriu la nivel internaţional.

    „Practic, după 27 de ani în care mobila noastră a mers exclusiv la export, am avut de ales între a dezvolta brandul propriu sau a aloca capacitate de producţie pentru marile branduri. Am ales să dezvoltăm brandul propriu şi să întărim relaţiile cu partenerii existenţi de peste 20 de ani.”

    Procesul nu a fost uşor, dar în acest moment mobilierul Cioata se vinde prin intermediul unui showroom propriu în Târgu-Mureş şi prin magazinul online propriu. În afară de aceste canale de vânzare din România, produsele se mai vând printr-o platformă de export –
    cioata.com – dedicată clienţilor B2B şi prin intermediul mai multor magazine din toată Europa.

    „Planurile sunt să deschidem în 2021 un showroom în Bucureşti şi mai multe magazine online proprii în Ungaria, Austria şi Germania. Luăm în calcul şi un mix online/offline pentru magazinele din afara României, dar şi posibilitatea de francizare internaţională.” Mai mult, tot la capitolul expansiune, dar de această dată de gamă, din 2021 sub brandul Cioata vor fi realizate şi scaune, decoraţiuni şi canapele, dar de către partenerii grupului din România, Lituania, Slovacia, Olanda şi Polonia.

    Acum, aproape toate produsele Cioata sunt fabricate din lemn masiv de stejar. „Folosim doar materiale de cea mai bună calitate, 100% naturale. Mobila noastră nu afectează în nici un fel sănătatea, nu degajă substanţe chimice vătămătoare şi este sigură pentru oricine”, spune antreprenorul. Totodată, membrii familiei Cioata cred cu tărie că suprema excelenţă în design este dată de simplitate. Simplitatea şi stilul atemporal permit clienţilor să beneficieze de o mobilă fără vârstă, mobilă care îşi va păstra valoarea în timp.

    „În general, fabricăm doar produse în serie. Dar, din când în când mai apare câte un proiect care ori se potriveşte bine pe specificul fabricii noastre, ori ne atrage prin frumuseţea sau complexitatea sa. Iar atunci da, producem şi la comandă.” Este vorba în general de amenajarea de hoteluri sau pensiuni. De exemplu, cel mai recent proiect de acest gen a presupus mobilarea unui uriaş complex rezidential de lux din Coreea de Sud, spune Andrei Cioata.

    El adaugă că în acest an, în pofida pandemiei de Covid-19, comenzile au crescut. „Am fost obligaţi să accelerăm procesul de tehnologizare continuă. Pandemia a afectat businessul într-un mod pozitiv pe partea de vânzări.”

    Comenzile din ţările vestice cresc şi grupul este permanent în discuţii cu nume internaţionale pentru eventuale noi colaborări. În România, consumatorii au descoperit brandul Cioata recent, însă antreprenorul spune că cererea este peste aşteptări mai ales că e vorba de mobilier premium.

    „De fapt am amânat deschiderea în Austria a unui magazin online pentru a putea face faţă cererii existente. În ultimii ani, România s-a deschis foarte mult. Sunt foarte mulţi români conectaţi la trendurile de design vestice şi care înţeleg de ce o masă de stejar costa minimum 1.000 de euro şi de ce este mai bună decât una din PAL pe care o schimbi la fiecare cinci ani.” Astfel, există şi local proiecte care pot rivaliza oricând cu cele din vestul Europei. Designerii belgieni si francezi cu care Cioata colaborează au rămas suprinşi de efervescenţa cu care se dezvoltă proiecte minunate de design în România, spune Andrei Cioata.

    „Probleme avem mai ales pe lanţul de furnizare. Din păcate vedem tot mai multe probleme legate de materia primă.” De exemplu, în acest moment, grupul BASF, care este unul dintre cei mai mari producători de substanţe chimice din lume, are probleme în furnizarea materiei prime necesare pentru spumele necesare la tapiţerii, explică antreprenorul. Rezultatele sunt că în toată Europa cresc preţurile la mobila tapiţată şi toţi producătorii se confruntă cu întârzieri mari. „Şi anticipăm că aceste probleme se vor acutiza. Producţia pe de altă parte migrează din Asia către estul Europei şi credem că avem o şansă mare în următorii ani. De exemplu, toţi funizorii noştri din Polonia au contractată producţia pentru minimum opt luni de acum înainte şi credem că acest val va ajunge şi în România.”

    Şi în ceea ce priveşte comportamentul de consum se vede clar o schimbare. Mai exact, oamenii din toată Europa ajung să vadă şi să simtă casa ca pe un loc de relaxare, o sursă de inspiraţie, un spaţiu terapeutic.

    „Într-o lume agitată, plină de temeri şi incertitudini, oamenii redescoperă spaţiul în care trăiesc şi apreciază importanţa echilibrului şi calmului pe care căminul îl aduce în viaţa lor. Românii înţeleg că spaţiul în care trăiesc este expresia personalităţii lor si au început să aleagă calitatea chiar dacă fac eforturi financiare. Este şi acea vorbă, de actualitate, care spune că “sunt prea sărac că să îmi mai cumpăr lucruri ieftine””, conchide Andrei Cioata.

  • „Form follows functions”, conceptul pe care se bazează cele 3 showroom-uri de mobilă dezvoltate de Diana Şucu

    În România sunt multe magazine care promovează gustul italian, francez sau german, promovează produse frumoase, dar nu neaparat şi practice. Noi am preferat să oferim ceva diferit, nu doar să fim un magazin de mobilă”, descrie Diana Şucu poziţionarea pe care şi-a propus-o încă de la deschiderea primului magazin Ethan Allen din Europa Centrală şi de Est,  specializat în mobilier şi amenajări interioare, în anul 2013.

    Ulterior, acestuia s-au adăugat şi showroomurile Caracole şi Bernhardt, iar toate trei au ajuns să totalizeze o suprafaţă de aproape 2.000 de metri pătraţi, unde sunt expuse colecţii întregi, produse pe care Diana Şucu spune că le-au ales din oferta uriaşă a celor trei furnizori americani. „Şi dacă aveam o suprafaţă de zece ori mai mare tot nu am fi putut expune multitudinea de produse pe care am fi dorit să le arătăm”, spune antreprenoarea.

    Businessul a ajuns în 2019 la vânzări de 2 milioane de euro, iar pentru anul în curs, unul atipic, previziunile antreprenoarei sunt în continuare optimiste. „Chiar dacă vânzările nu mai merg la fel de bine, suntem optimişti şi credem că până la finalul anului vom recupera perioada în care magazinul nostru a fost închis”, punctează ea.

    Când vine vorba despre modul în care se diferenţiază cele trei branduri, Diana Şucu spune că Ethan Allen reprezintă stilul clasic, elegant, anglo-saxon, Caracole se adresează unui gust glamour, iar Bernhardt aparţine stilului modern, inovativ. Toate cele trei sunt însă liderii designului anglo-saxon şi în principal al pieţei americane, fiind caracterizate de o orientare spre funcţionalitate. „Ne dorim să venim în întâmpinarea clienţilor noştri cu produse de bun gust, dar care să fie în acelaşi timp confortabile şi funcţionale. Este de notorietate faptul că producătorii europeni nu reuşesc aproape niciodată să îmbine funcţiunea cu frumosul. Design-ul anglo-saxon susţine întotdeauna principiul «Form follows functions»” (Forma este ghidată de funcţionalitate n.red).”

    Toate cele trei showroomuri se adresează unui tip de clienţi exigenţi, informaţi şi sofisticaţi: „Acel client care cumpără ceea ce este mai bun sau nu cumpără deloc. Toate cele trei showroomuri sunt dedicate aceluiaşi tip de client din punct de vedere al exigenţelor şi, evident, al preţurilor. Este doar o diferenţă de gust”.

    Cum a evoluat însă comportamentul clienţilor în contextul pandemic? „După cum ştim cu toţii, din fericire, vânzarea de mobilă, decoraţiuni şi accesorii nu a fost afectată de pandemie. Clienţii sunt mult mai interesaţi acum de casa lor, îşi petrec aproape tot timpul acasă, drept pentru care atenţia lor a crescut în ceea ce priveşte detaliile. Cred că şi bugetul pentru casă are un loc privilegiat în această perioadă. Ne bucurăm să descoperim clienţi obsedaţi de calitate, confort şi detalii”, descrie ea comportamentul sesizat recent. De altfel, spune că tipologia de client căreia s-au adresat dintotdeauna a a avut mereu posibilitatea materială de a-şi alege tot ce este mai bun, a fost întotdeauna informat şi a ales ce este în trend. „În concluzie, nimic nu s-a schimbat, ba din contră, acum că este nevoit să stea acasă mai mult, caută să îşi îmbunătăţească confortul.”

    Impactul contextului pandemic nu a fost unul major asupra businessului, iar antreprenoarea spune că au anticipat faptul că lanţurile de producţie şi aprovizionare vor fi date peste cap în toată lumea şi au cumpărat multă marfa în avans. Astfel, un stoc generos ajută la disponibilitatea produselor din showroom, pentru care nu mai este nevoie să aştepte la comandă decât completările. Criza actuală a adus însă şi o oportunitate, în contextul în care,   în perioada de stare de urgenţă, au dezvoltat site-ul Select Design by Diana Sucu (www.selectdesign.ro). Astfel, pentru cei care nu pot ajunge fizic în Băneasa, au creat  această platformă în principal de informare, dar prin care reuşesc să facă şi vânzări.

    Parcursul antreprenorial al Dianei Şucu ar putea fi descris ca fiind unul atipic: a studiat dreptul (este licenţiată în această disciplină şi a absolvit şi un master în drept), iar apoi a avut o carieră în televiziune şi a lucrat ca prezentator de ştiri în cadrul postului public.

    „Iniţial, am vrut să deschid o galerie de artă, apoi am avut în vedere deschiderea unei grădiniţe”, descria antreprenoarea într-un interviu anterior acordat revistei Business MAGAZIN gândurile avute înaintea debutului antreprenorial, după o pauză în care s-a dedicat familiei.

    Domeniul ales a fost generat în continuare de dorinţa de promovare a frumosului: „De la bun început mi-am dorit o afacere liniştită, care să promoveze frumosul, un business în care să întâlnesc oameni fericiţi (mobilă cumperi doar atunci când îţi merge bine, niciodată când eşti nefericit sau bolnav)”.

    Chiar dacă aparent sunt total diferite, cele două domenii în care şi-a construit parcursul se întâlnesc într-un punct comun: „Întotdeauna am iubit să ajut, să fiu de folos, să contribui la fericirea celor din jur. Acest lucru mi-a fost de folos atunci când lucram in televiziune şi îmi este de ajutor şi astăzi.”

    Începutul afacerii cu mobilier american a fost inspirat de showroomul Ethan Allen din Manhattan, pe care, atunci când l-a văzut, şi-a dorit să îl aducă şi pe piaţa locală. Mărturiseşte însă că experienţa antreprenorială nu i-a aparţinut. „Soţul meu m-a ajutat în alegerea colecţiilor şi în formarea unei echipe care să fie competitivă din prima clipă. Cu o asemenea expertiză am ajuns la brake-even din primul an şi de atunci afacerea merge bine an după an”, spune ea.

    Cum arată viitorul afacerii? Diana Şucu spune că nu au în plan expansiunea cu noi unităţi fizice, însă vizează o intensificare a activităţii în online. „Considerăm firma ca fiind matură şi nu intenţionăm să ne dezvoltăm în alte locaţii fizice. Preferăm să ducem noi magazinul la client acasă printr-o prezenţă virtuală mai puternică. Lupta noastră de zi cu zi este de a face mai bine ceea ce facem acum, adică un design personalizat pentru fiecare client al nostru şi nu o extindere fizică. Investiţiile noastre viitoare sunt în principal în competenţă umană, nu în pardoseli sau tavane.” 

    Iar când vine vorba despre sfaturile pentru antreprenori aflaţi la început de drum, Diana Şucu îi îndeamnă să stea lângă cei de la care au ce învăţa: „Cea mai simpla variantă însă este de a învăţa de la antreprenorii veritabili dacă ai şansa să stai pe lângă ei. Eu din fericire am această şansă. Învăţ în fiecare zi!”