Tag: ANRE

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Nicolescu: Remarc un ANRE destul de arţăgos în încercarea de a intra pe zona de politici publice

    “Din punct de vedere numeric (ANRE, n.r.) stă extrem de bine. Angajaţii ANRE ca număr depăşesc reglementatorul belgian şi olandez împreună. Salarizarea este excelentă. Nu pot să nu remarc, în ultimul timp, un ANRE destul de arţăgos în a încerca să intre pe zona de politici publice în domeniul energetic, rol pe care ar trebui să nu-l aibă. ANRE trebuie să aibă suficientă independenţă să reuşească să reglementeze piaţa”, a spus Nicolescu, în prezent executive lead advisor al Deloitte.

    Răzvan Nicolescu este de părere că ANRE a înregistrat un nivel scăzut în ceea ce priveşte realizarea programului anual de reglementare.

    “În acelaşi timp, indicatorul de performanţă după care se măsoară activitatea oricărei autorităţi de reglementare din domeniul energetic este cât la sută din programul anual de reglementare este realizat. Dacă aplicăm această metodă pe anii trecuţi, vom realiza că e destul de scăzut. Pe de altă parte, tot felul de decizii stranii, cum a fost cel în cazul Electrica, statul merge, promite investitorilor, împreună cu cei de la ANRE, un anumit nivel de investiţii acceptate, apoi se schimbă regula jocului, iar investitorii nu mai înţeleg nimic”, a completat Nicolescu.

    Fostul ministru a afirmat că nivelul de salarizare din Ministerul Energiei este unul redus, iar acest lucru face ca angajaţii din sectorul public să fie demotivaţi.

    “În România este foarte mult de făcut pe zona de guvernanţă în sectorul energetic. La Ministerul Energiei este un grup de oameni care are salarii undeva la 900-1.000 de lei pe lună, care sunt absolut de demotivaţi, care nu au foarte multă dorinţă de schimbare. Atât timp cât administraţia nu va începe să lucreze, va fi extrem de greu pe tot ce înseamnă zona de colectiv, zonă de guvernanţă. Fără o reformă profundă a administraţiei, până când nu se va ajunge la un nivel de salarizare decent, va fi greu şi vom discuta aceleaşi teme”, a subliniat Nicolescu.

    El a mai spus că Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale e o instituţie cu oameni foarte prost plătiţi, extrem de reduşi din punct de vedere numeric, care nu pot organiza noi runde pentru alocarea de licenţe de explorare.

    Răzvan Nicolescu a mai anunţat că la finalul anului îi va expira mandatul de preşedinte al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie şi că nu va candida pentru un nou mandat.

     

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • Niculae Havrileţ, ANRE: Facturile la gaze naturale ar putea să scadă cu 1-3% în aprilie

    “Din 1 aprilie nu mai impunem import nimănui, iar din 1 ianuarie oricum nu mai există coşul de gaze pentru industrie, ci doar pentru consumatorii casnicici. Anul acesta considerăm că nu vom mai depinde de import, dar asta nu înseamnă că acordurile de import ale firmelor nu rămân în vigoare”, a declarat vineri agenţiei MEDIAFAX Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

    Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

    FMI şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE.

    Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI.

    Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

    Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

    Havrileţ a adăugat că ANRE a propus FMI ca preţul gazelor să fie ajustat o singură dată pe an, la sfârşitul perioadei reci, iar nu de două-trei ori pe an ca până acum.

    De asemea, se mai discută cu FMI şi varianta ca preţul gazelor din producţia internă să fie fixat în 1 iulie la 62 lei pe MWh şi să nu mai fie modificat până cel puţin în 1 aprilie 2016.

    “ANRE a cerut FMI să nu mai fie creşteri de preţ de două-trei ori pe an, ci o singură dată pe an. FMI este de acord cu asta”, a spus Havrileţ.

    Potrivit calendarului de creştere a preţului gazelor din producţia internă, în 2018 preţul ar urma să fie 119 lei pe MWh, însă este necesară revizuirea acestui plan, din cauza schimbării situaţiei din piaţă şi a scăderii consumului.

    “Conform calendarului, preţul ar urma să fie 119 lei în 2018. Vrem să închidem calendarul la preţul pieţei, care acum este de 90 lei pe MWh. Împreună cu Ministerul Energiei, ANRE va face un alt calendar, valabil tot până în 2018, dar, dacă vor fi dezechilibre între calendar şi situaţia din piaţă, cu posibilitatea extinderii până în 2021. În noul calendar vom merge pe preţul de închidere de 90 lei, în loc de 119. Posibil să fie însă mai mic, în jur de 72-75 de lei pe MWh”, a spus Havrileţ.

    El a adăugat că, teoretic, calendarul de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă ar putea fi închis şi acum, dar creşterea preţului ar fi “abruptă”.

  • Şeful ANRE, referitor la decizia de incompatibilitate dată de ANI: Voi contesta în instanţă

    “Mi-am dat demisia din funcţia anterioară imediat ce am fost numit în funcţia actuală. Nu cunosc ce situaţie a determinat această decizie. Voi contesta în instanţă”, a declarat Havrileţ.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a arătat vineri, într-un comunicat, că a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor de către Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), întrucât, începând din 6 iunie 2012, deţine, simultan cu funcţia de preşedinte cu rang de secretar de stat al ANRE, şi funcţia de director general al firmei Gascop, societate al cărei obiect de activitate se desfăşoară în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE.

    ANI arată că, potrivit legii, “membrii comitetului director nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii”.

    ANRE a transmis un comunicat în care precizează că Havrileţ a întreprins, de la preluarea funcţiei, “toate demersurile necesare” pentru respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi că nu a primit încă o notificare oficială din partea ANI.

    Havrileţ se află la conducerea ANRE din iunie 2012. Potrivit declaraţiei de avere din momentul în care a fost numit preşedinte al ANRE, Havrileţ deţinea 90% din acţiunile firmei Gascop şi 100% din firma Hanigas, unde era şi director general, ambele firme având ca obiect principal activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică. Soţia sa este director tehnic la firma Gascop.

    De asemenea, potrivit ANI, Havrileţ a încălcat şi dispoziţiile articolului 84, alineatul 2 din Legea 161/2003, potrivit cărora “funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1), lit. c)”, respectiv “funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu (…) funcţia de (…) director general (…) la societăţile comerciale”.

    Comunicatul ANI precizează că Havrileţ a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, iar acesta a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere.

    Havrileţ s-a aflat, în 2005, când conducea Agenţia Domeniilor Statului, pe o listă de înalţi funcţionari ai ADS cercetaţi de procurorii anticorupţie pentru modul în care au fost privatizate cramele Sîmbureşti. Havrileţ era acuzat de comiterea a două infracţiuni de neglijenţă în serviciu.

  • Oficial ANRE: Cine îşi închipuie că RADET va deveni eficient în actuala structură îşi face iluzii

    “Parlamentul a anunţat o lege a energiei termice pentru că este domeniul cel mai deficitar şi cu cele mai mari pierderi la nivelul consumului de energie finală din România. (…) În această lege trebuie să plecăm de la legea eficienţei energetice. Blocurile unde stau 6 milioane de oameni sunt cele mai mari surse de pierderi. Legea trebui să favorizeze formule noi de încălzire urbană, fie microcapacităţi, oricum prin remodelarea sistemelor existente”, a afirmat reprezentantul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energetic (ANRE), la un seminar pe tema serviciilor energetice.

    Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET) este în subordinea municipalităţii, iar Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), furnizorul de căldură al RADET, aparţine Ministerului Energiei.

    Cele două entităţi ar fi trebuit să fuzioneze anul trecut, iar potrivit primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, această operaţiune va rezolva problema energiei termice în Bucureşti. Oprescu declara în decembrie anul trecut că fuziunea se va realiza “undeva spre martie 2015”.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.

    RADET este cel mai mare datornic al ELCEN.

  • ANRE lasă importul şi exportul de electricitate doar pe mâna traderilor

    În prezent, importurile şi exporturile de energie pot fi făcute şi de furnizorii de electricitate, dar după intrarea în vigoare a noilor prevederi, stabilite de ANRE, furnizorii nu vor mai putea derula astfel de contracte.

    ANRE va introduce în legislaţie licenţa de trading cu energie, inexistentă în prezent, diferită de cea de furnizare. Furnizorul de energie vinde energie clienţilor finali, iar traderul cumpără şi vinde energie exclusiv pe piaţa angro sau la import/export.

    Titularul licenţei nu poate deţine, simultan, mai mult de o licenţă pentru activitatea de trader de energie electrică şi nu poate deţine simultan o licenţă pentru activitatea de trader şi o licenţă pentru activitatea de furnizare de energie electrică”, se arată într-un proiect elaborat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei A(NRE).

    Legislaţia interzice şi producătorilor de energie să deruleze acorduri de import/export de electricitate. Producătorii au doar posibilitatea de a vinde pe bursă energia pe care o produc.

    În primele nouă luni ale anului trecut din România a fost exportată energie electrică în valoare de peste 200 milioane de euro, în creştere de aproape cinci ori faţă de perioada similară a anului anterior.

  • ANRE: Preţul gigacaloriei produse de ELCEN a fost majorat din cauza creşterii preţului gazelor

    “Creşterea preţurilor reglementate pentru energia termica livrată sub formă de apă fierbinte din centralele aparţinând Electrocentrale Bucureşti s-a datorat creşterii preţurilor gazelor naturale din reţeaua de distribuţie. Menţionăm că ponderea costului gazelor naturale în preţul energiei termice este de circa 80%, iar preţurile medii ale gazelor naturale din reţeaua de distribuţie luate în considerare pentru anul 2015 au fost determinate pe baza preţurilor raportate de producători, inclusiv ELCEN, conform realizărilor, pentru perioada 1 iulie 2013-30 iunie 2014”, potrivit unui comunicat al ANRE.

    Pentru ELCEN, ANRE a crescut cu 10,22% preţul de producţie a gigacaloriei destinată consumului populaţiei, respectiv 186 lei/gigacalorie, şi cu 1,91%, la 216,7 lei/gigacalorie, pe cel al căldurii consumată de clienţi noncasnici.

    ANRE precizează că “este obligată” să analizeze anual şi să ajusteze pentru anul următor preţul de producere în cogenerare a energiei electrice şi termice, iar preţul final al gigacaloriei pentru consumatorii din Bucureşti va fi stabilit de Primărie.

    ELCEN produce energia termică şi o vinde către Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), care apoi o furnizează clienţilor finali. RADET are datorii neachitate către ELCEN de peste 3,2 miliarde de lei.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat marţi că RADET a fost înştiinţată de ELCEN la sfârşitul anului trecut că din 1 ianuarie 2015 va creşte tariful cu 10,2%.

    Oprescu a spus că Primăria nu a fost consultată şi nici informată de către ELCEN de această creştere de tarif, însă majorarea tarifului nu va fi suportată de populaţie, ci din bugetul municipalităţii.

    “Conform reglementărilor în vigoare, la preţurile energiei termice livrate de ELCEN în anul 2015, aprobate de ANRE, se adaugă tarifele de transport şi de distribuţie aferente RADET Bucureşti, avizate de ANRSC, rezultând preţul local al energiei termice. Acest preţ urmează a fi aprobat de Consiliul General al Municipiul Bucureşti, care, pentru populaţie, poate decide suportarea din fondurile proprii a unei părţi din acest preţ, rezultând astfel preţul de facturare a energiei termice livrate populaţiei”, se mai arată în comunicatul ANRE.

    Preţul gigacaloriei a fost anul trecut în Bucureşti 341 de lei, din care populaţia a plătit 169,88 de lei, iar Primăria a suportat prin subvenţie peste 50% din preţ, respectiv 171,18 lei.

    Populaţia Bucureştiului consumă anual aproximativ 4,2 milioane de gigacalorii.

  • Un milion de clienţi ai Enel Muntenia au plătit pentru mai bine de un an facturi umflate la energie. Dosarul se află la DNA

    Procurorii DNA au anunţat pe 5 iunie 2014 reţinerea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu, a directorului ENEL Florin Gugu şi a lui Gheorghe Ciubotaru, asociat Electroalfa. Întrebat la acea vreme despre posibilitatea ca oamenii să îşi recupereze banii pierduţi, premierul Victor Ponta a spus că vor fi luate toate măsurile după ce se constată din punct de vedere legal care este situaţia, scrie gândul.info.

    „Schema” a fost una simplă, spun procurorii. Pe scurt, ANRE a descoperit că ENEL Distribuţie Muntenia a introdus o dublă taxare a certificatelor verzi, din 2012. ENEL urma să fie sancţionată cu reducerea tarifelor cu 6%, dar procurorii DNA susţin că vicepreşedintele ANRE s-a înţeles cu reprezentantul companiei de electricitate ca diminuarea tarifelor să nu se facă cu 6%, ci cu doar 1,3%. Astfel, ENEL a câştigat 2,5 milioane de euro. La schimb, reprezentantul ENEL s-a angajat să dea două contracte preferenţiale către firma Electroalfa International, firmă controlată de Gheorghe Ciubotaru, o persoană aflată în relaţie de prietenie cu vicepreşedintele ANRE, după cum reiese din comunicatul DNA.

    Într-o lună, la o factură totală de 110 lei, certificatele verzi reprezintă 6,5 lei. Suma nu pare mare, dar la un milion de abonaţi, valoarea ajunge la 1,4 milioane de euro. Rămâne de văzut dacă şi cum îşi vor recupera consumatorii banii plătiţi în plus la facturile la energie electrică.

    În 2013 şi 2014 aproape 1.000 de reclamaţii privind, între altele, contoare de electricitate defecte, calcul eronat al facturilor sau aparate electrocasnice arse din cauza fluctuaţiilor de tensiune au fost trimise la Protecţia Consumatorilor. “Toate au fost redirecţionate către ANPC”, a precizat pentru gândul preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    „Verificăm datele conţinute de comunicatul de presă publicat de DNA. Colaborăm cu autorităţile pentru a clarifica situatia şi, având în vedere stadiul investigaţiei, nu putem oferi alte informaţii în acest moment”, au precizat pentru gândul.info reprezentanţii Enel România la acea vreme.

    Directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, joi, după ce s-a aruncat de pe clădirea companiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

  • Un milion de clienţi ai Enel Muntenia au plătit pentru mai bine de un an facturi umflate la energie. Dosarul se află la DNA

    Procurorii DNA au anunţat pe 5 iunie 2014 reţinerea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu, a directorului ENEL Florin Gugu şi a lui Gheorghe Ciubotaru, asociat Electroalfa. Întrebat la acea vreme despre posibilitatea ca oamenii să îşi recupereze banii pierduţi, premierul Victor Ponta a spus că vor fi luate toate măsurile după ce se constată din punct de vedere legal care este situaţia, scrie gândul.info.

    „Schema” a fost una simplă, spun procurorii. Pe scurt, ANRE a descoperit că ENEL Distribuţie Muntenia a introdus o dublă taxare a certificatelor verzi, din 2012. ENEL urma să fie sancţionată cu reducerea tarifelor cu 6%, dar procurorii DNA susţin că vicepreşedintele ANRE s-a înţeles cu reprezentantul companiei de electricitate ca diminuarea tarifelor să nu se facă cu 6%, ci cu doar 1,3%. Astfel, ENEL a câştigat 2,5 milioane de euro. La schimb, reprezentantul ENEL s-a angajat să dea două contracte preferenţiale către firma Electroalfa International, firmă controlată de Gheorghe Ciubotaru, o persoană aflată în relaţie de prietenie cu vicepreşedintele ANRE, după cum reiese din comunicatul DNA.

    Într-o lună, la o factură totală de 110 lei, certificatele verzi reprezintă 6,5 lei. Suma nu pare mare, dar la un milion de abonaţi, valoarea ajunge la 1,4 milioane de euro. Rămâne de văzut dacă şi cum îşi vor recupera consumatorii banii plătiţi în plus la facturile la energie electrică.

    În 2013 şi 2014 aproape 1.000 de reclamaţii privind, între altele, contoare de electricitate defecte, calcul eronat al facturilor sau aparate electrocasnice arse din cauza fluctuaţiilor de tensiune au fost trimise la Protecţia Consumatorilor. “Toate au fost redirecţionate către ANPC”, a precizat pentru gândul preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    „Verificăm datele conţinute de comunicatul de presă publicat de DNA. Colaborăm cu autorităţile pentru a clarifica situatia şi, având în vedere stadiul investigaţiei, nu putem oferi alte informaţii în acest moment”, au precizat pentru gândul.info reprezentanţii Enel România la acea vreme.

    Directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, joi, după ce s-a aruncat de pe clădirea companiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

  • Preşedintele ANRE: Este posibilă creşterea preţurilor pentru consumatorii conectaţi la centralele termine de cartier

    “Este vorba de o posibilă creştere a preţului la energia termică furnizată consumatorilor casnici din centralele termice. Aceste centrale termice funcţionează în zona eligibilă şi, în mod natural, ar trebui să-şi ia gaze naturale din zona concurenţială, care are un preţ mai mare decât îl au consumatorii casnici, care până în 2021 vor beneficia de un program de creştere etapizată şi nu se pune problema de creştere a preţurilor la acest tip de consumator, ci la consumatorii casnici care sunt discriminaţi, pentru că centralele termice de care aparţin ei sunt obligate să ia gaze naturale de pe piaţa concurenţială la preţul de industrie”, a afirmat preşedintele ANRE, care a participat la o dezbatere organizată de Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaţilor.

    El a adăugat că se pune problema unei modificări legislative care să elimine această discriminare, pentru ca şi consumatorii casnici arondaţi la centralele termice de cartier să beneficieze de acelaşi tratament cu cei care se alimentează direct, în sensul accederii la calendarul de preţuri, până în 2021.

    Havrileţ a mai spus că, până în acest moment, preţul se situa la acelaşi nivel în privinţa consumatorilor casnici cu cei industriali, dar din această iarnă ar exista o discrepanţă, deoarece se liberalizează piaţa non-casnică şi există o diferenţă de la 90 de lei/ MW la consumatorul industrial faţă de 53 de lei/MW la consumatorul casnic.

    “La începutul lunii, am prezentat în scris la Departamentul de Energie, am lucrat împreună, suntem într-o colaborare, cred că în această săptămână, va ieşi o formă de ordonanţă de urgenţă modificată, de aducere la acelaşi numitor a consumatorilor casnici indiferent de unde îşi iau energia”, a spus Havrileţ.

    Întrebat despre ce fel de scumpiri ar fi vorba, Havrileţ a spus: “În momentul în care centralele termice care furnizează energie şi apă caldă consumă gaze la preţul concurenţial cu cel de la industrie acesta ar însemna, din estimarea noastră, sunt calculele ANRE, că preţul de producţie la gicacalorie ar putea să crească între 28 şi 35%, este vorba de preţul de producere, asta nu înseamnă că se reflectă în preţul gicacaloriei la final, dar, sigur, ar avea un ascendent al preţului final tocmai că achiziţia de către aceste termocentrale vine din piaţa concurenţială, care ar discrimina consumatorii casnici”.

    Preşedintele comisiei de industrii, Iulian Iancu, a precizat, luni, că există eventualitatea creşterii preţului la energie termică de la 1 ianuarie 2015, pentru consumatorii casnici racordaţi la sistemul centralizat, arătând că ANRE propune adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă pentru a nu exista acest risc.

    “Vorbim doar de eventualitatea creşterii preţului la energie termică, nu gaze naturale. Gazele naturale nu vor avea la consumatorii casnici nicio creştere. La energie termică există acest risc pentru cei care sunt racordaţi la sistemul cenrtralizat întrucât până la 31 decembrie aveau acelaşi statut ca şi consumatorul casnic obişnuit, adică cei care se încălzeau cu centrală termică de apartament. De la 1 ianuarie, liberalizându-se preţul la gaze naturale pentru industrie, producătorii mari de energie termică, spre exemplu Electrocentrale Bucureşti, cuprinşi în zona de industrie, ar trebui să plătească preţul pieţei libere. Preţul pieţei libere este undeva între 89-90 lei pe Megavatt/ oră, preţul reglementat în zona captivă, unde este consumatorul casnic, este în jur de 51-52 lei, adică este un preţ mai mic în zona captivă cu vreo 40 de lei. Ca să nu se transfere acest preţ mai mare cu 40% de la 1 ianuarie la consumatorul casnic racordat la sistemul centralizat, pentru că el nu are nicio vină, tot consumator casnic este, atunci este nevoie, şi acest lucru a fost prezentat astăzi în raportul ANRE, Autoritatea propune să modifice Guvernul printr-o Ordonanţă de urgenţă părecizarea din calendarul de liberalizare aferentă consumatorului casnic care se alimentează cu căldură din sistemul centralizat”, a spus Iancu, deputat PSD.

    El a arătat că această ordonanţă este în discuţie la Departamentul pentru energie şi că ea ar prevede exceptarea marilor producători, cum este Electrocentrale Bucureşti, de a plăti un preţ mai mare şi trecerea lor în calendarul de până în 2021, ca şi consumatorul casnic.

    “Această ordonanţă este la Departamentul de energie pentru a fi promovată în această săptămână în şedinţa de Guvern. Prin urmare, prin promovarea ei, nu mai există acest risc pentru niciunul din consumatorii casnici, nici cel racordat la sistemul cenralizat, nici cei care are centrală termică de apartament, printr-o ordonanţă de urgenţă nu ar fi nicio creştere la energie termică, la gaze naturale oricum nu este nicio creştere”, a mai spus Iancu.