BusinessMagazin

Tag: ANRE

  • Piaţa energiei electrice va fi complet liberalizată din 1 ianuarie 2021 şi nu de la 1 iulie 2021

    ANRE poate obliga Hidroelectrica şi Nuclearelectrica să vândă până la 65% din energia electrică produsă în perioada 1 iulie 2020-31 decembrie 2020, la preţ reglementat, la care se poate adăuga o rată de profit de maximum 5%.

    Conform noului calendar, perioadele de aplicare a preţurilor reglementate, conform ordinului, sunt următoarele: prima perioadă de aplicare 01.01.2020 – 30.06.2020; a doua perioadă de aplicare 01.07.2020 – 31.12.2020.

    Totodată, producătorii care deţin/exploatează comercial unităţi/grupuri dispecerizabile în cogenerare şi care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, dar şi cei care deţin/exploatează comercial unităţi/grupuri dispecerizabile termoenergetice şi cu motoare de ardere intensă, vor fi de asemenea obligaţi să livreze furnizorilor energie electrică la preţ reglementat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANRE, acuzată în presa străină că răspunde la comenzi politice care distorsionează piaţa

    Companii străine şi din România au solicitat o investigaţie internaţională privind independenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit publicaţiei londoneze ICIS, furnizor de informaţii despre piaţele petrochimică şi de energie globale.

    Investigaţia a fost cerută pe fondul preocupărilor legate de ingerinţele politice care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieţei, precizează sursa citată. În conformitate cu normele Uniunii Europene, pe care România, ca stat membru, s-a angajat să le respecte, ANRE trebuie să rămână independentă de influenţa sectorului politic sau a sectorului privat, spune publicaţia menţionată. Cu toate acestea, părţile interesate active pe piaţă şi la nivel regional au cerut Comisiei Europene să examineze o serie de cazuri care pun în discuţie neutralitatea reglementatorului pieţei române de energie.

    Cazurile menţionate, conform publicaţiei londoneze, includ: întâlniri raportate între politicieni, oficiali guvernamentali şi membri ai ANRE în afara programului de lucru, în vederea influenţării reglementarării preţurilor la electricitate şi gaze; afirmaţiile conform cărora o Ordonanţă controversată de Urgenţă care solicită plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică (n.r. OUG 114/2018), care a dus la distorsiuni importante ale pieţei în acest an, ar putea fi scrisă de cel puţin un membru al autorităţii de reglementare, la instrucţiunile unui înalt funcţionar guvernamental; faptul că ANRE a acceptat să plafoneze preţurile la energie electrică pentru producători, în urma cerinţelor care decurg din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018, în ciuda principiilor de piaţă liberă ale UE care obligă la formarea preţurilor liber încorporate în cel de-al treilea pachet de energie, pe care statele membre trebuie să le respecte; afirmaţiile conform cărora autoritatea de reglementare ar fi stabilit rata de rentabilitate a furnizorilor cu un obiectiv conturat, în loc să creeze un mediu de piaţă echitabil.

    Surse ale Uniunii Europene au declarat pentru publicaţia londoneză ICIS că aceste acuzaţii ar putea duce la proceduri ale Comisiei Europene împotriva României, dacă se va constata că cerinţele de independenţă relevante pentru autoritatea de reglementare nu au fost respectate pe deplin.

    Conform articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul 942/2019 şi al articolului 57 alineatul (7) din 944/2019, până la 5 iulie 2022 şi, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia va trebui să prezinte un raport Parlamentului European şi Consiliului UE privind independenţa autorităţilor de reglementare în statele membre. Astfel, Comisia va fi obligată să investigheze independenţa autorităţilor de regelementare într-un fel sau altul.

    Publicaţia londoneză mai notează că apelurile la o investigaţie internaţională împotriva autorităţii de reglementare române vin pe fondul încercărilor recente ale parlamentului de a aduce modificări unei legi-cheie care poate exonera în mod eficient membrii ANRE superiori de orice acuzaţie de neglijenţă care ar fi putut duce la distorsiuni semnificative ale pieţe. Modificările propuse încearcă, de asemenea, să crească puterile autorităţii de reglementare în gestionarea a zeci de milioane de euro ca urmare a unui impozit de 2% impus de Guvern pe marjele brute ale companiilor de energie.

    Mai multe surse intervievate de ICIS au subliniat că membri ai ANRE au avut întâlniri periodice cu parlamentari de rang înalt, inclusiv Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

    Potrivit sursei precizate, deşi membrii comitetului de reglementare şi parlamentarii au dreptul de a discuta evoluţia pieţei, unele dintre întâlniri ar fi avut loc la sediul ANRE Bucureşti în afara programului de lucru sau la sfârşit de săptămână. Scopul acestor întâlniri a fost să exercite influenţă politică asupra membrilor ANRE.

    Iancu a negat afirmaţiile, într-o declaraţie acordată ICIS, insistând că, în calitate de autor al unui raport care aprobă instrumentele legale care au dus la organizarea autorităţii de reglementare, el a luptat pentru a susţine independenţa autorităţii de reglementare. „Având în vedere aceste argumente, nu aş fi putut fi eu cel care a încălcat independenţa autorităţii de reglementare”, a spus el, potrivit publicaţiei londoneze.

    Iancu a mai insistat asupra faptului că nu a existat vreun weekend în care el s-a întâlnit cu membri ai conducerii ANRE la sediul autorităţii de reglementare sau în altă parte.

    La rândul ei, ANRE a declarat pentru ICIS că întâlnirile şi discuţiile dintre membrii ANRE şi Parlamentul român se desfăşoară în cadrul legal şi instituţional.

    „Consiliul de Administraţie format din şapte membri nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni de la nicio entitate publică sau privată pentru îndeplinirea responsabilităţilor […] Toate deciziile Consiliului sunt precedate de consultări publice […] la propunerea organizaţiilor profesionale sau a consumatorilor”, au precizat membrii ANRE.

    Totodată, publicaţia londoneze afirmă că o notă explicativă pentru articolele legate de pieţele de energie incluse în Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, care a dus la denaturarea pieţei şi a transformat România într-una dintre cele mai scumpe pieţe de gaze şi electricitate din Europa în acest an, ar fi putut fi redactată de cel puţin un membru din conducerea ANRE.

    ICIS a consultat un document Word al proiectului de notă, care îl arată pe Claudiu Dumbrăveanu, directorul Departamentului de electricitate şi gaze naturale din ANRE drept autor.

    O sursă apropiată de autoritatea de reglementare a spus că, în timp ce OUG 114/2018 a fost redactată, atât Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE, cât şi Dumbrăveanu au fost invitaţi în mod regulat la Guvern, pentru a se întâlni cu Florin Ciocănelea, consilierul prim-ministrului, în vederea primirii instrucţiunilor legate de redactarea şi implementarea ordonanţei. Sursa a spus că o astfel de acţiune era contrară directivelor UE 72/2009 şi 73/2009 privind energia electrică şi gazele naturale care precizează:

    Florin Ciocănelea, care acum a părăsit guvernul pe motive de sănătate, a declarat pentru ICIS că a participat la mai multe întâlniri cu membri din conducerea ANRE pentru „analize şi informaţii” cu privire la evoluţia pieţelor energetice din România şi la nivel regional.

    „În niciun caz, nu am influenţat sau nu am dat instrucţiuni membrilor ANRE superiori cu privire la redactarea sau implementarea OUG 114/ 2018”, a spus el, potrivit publicaţiei londoneze de specialitate.

    “Ordonanţa a produs distorsiuni pe piaţă, deoarece producătorii aveau sarcina să vândă gaze naturale şi electricitate la tarife reglementate către gospodării. Volumele de gaze au fost alocate de către autoritatea de reglementare, dar nu au fost suficiente pentru a completa cererea. Aceasta a însemnat că furnizorii au fost nevoiţi să crească importurile, transformând România într-o piaţă premium. În noiembrie, preţurile de import din România trebuiau să fie în medie cu 5 euro / MWh mai scumpe decât pe VTP-ul austriac”, se arată în articolul ICIS.

    În continuare, sursele ICIS au avertizat că, la scurt timp după publicarea Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, ANRE a fost însărcinată să stabilească tarife reglementate pentru vânzarea de energie electrică produsă local pentru gospodării. Nu este clar cum au fost calculate aceste tarife şi pe baza cărei metodologii.

    Cu toate acestea, o sursă activă de pe piaţă a declarat că autoritatea de reglementare a avut opţiunea de a respinge cererile Guvernului de a reglementa tarifele, solicitând acestuia să respecte normele UE privind piaţa liberă pentru a evita orice procedură de infringement a CE împotriva României. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a ales să implementeze ordonanţa.

    Astfel, comisia a declanşat o procedură de infringement împotriva României în acest an, care se referă la plafonul de preţ şi la obligaţia impusă producătorilor de a acorda prioritate gospodăriilor.

    “Ulterior, autoritatea de reglementare a prezentat o propunere de a elimina treptat obligaţiile până în primăvara anului 2021, cu doar un an mai devreme decât în 2022, atunci când plafonul de preţ introdus iniţial prin OUG 114/2018 trebuia eliminat treptat. În declaraţia către ICIS, ANRE a spus că metodologia de stabilire a preţurilor pentru producătorii de energie electrică a fost aprobată de comitetul de reglementare, ca parte a contractelor reglementate între producători şi furnizorii de ultimă instanţă. Autoritatea a spus că ordinul ANRE 10/2019, care aprobă această metodologie, a fost contestat în instanţă de către participanţii la piaţă. ANRE a recunoscut că este obligată să pună în aplicare legislaţia primară, dar a adăugat că a avertizat Guvernul că articolele din OUG 114/ 2018 ar trebui să respecte reglementările UE privind piaţa liberă, dar nu a reuşit acest lucru”, transmite sursa menţionată.

    În continuare, potrivit publicaţiei, ANRE este cea care a emis decizia 474/2019 în care a încercat să forţeze producătorii să îşi vândă producţia către câţiva consumatori. Nerespectarea deciziei ar fi dus la sancţiuni de 10% din marja lor brută.

    Metodologia de alocare a gazului produs intern către anumiţi consumatori a fost opacă şi arbitrară, au declarat surse pentru ICIS.

    În cele din urmă, decizia a fost anulată în prima jumătate a acestui an, dar sursele au subliniat că, la întocmirea acesteia, autoritatea de reglementare a stabilit că aceasta va fi emisă pe baza articolului 8 din Ordonanţa de Urgenţă 33/2007.

    „Articolul 8 din Ordinul UE 33/2007 nu a stabilit temeiul legal al emiterii deciziei 474/2019. Nu există nicio legătură între cei doi, ridicând întrebări dacă autoritatea de reglementare ar fi putut acţiona cu rea-credinţă la emiterea deciziei 474/2019”, a scris publicaţia. ANRE nu a răspuns la întrebarea din partea ICIS cu privire la compatibilitatea articolului 8 din Ordinul UE 33/2007 cu decizia sa 474/2019.

    Sursele din piaţă au ridicat, potrivit ICIS, întrebări şi în ceea ce priveşte metodologia de stabilire a ratei reglementate de rentabilitate a furnizorilor.

    O sursă a declarat că ANRE a calculat rata bazată pe o rată a dobânzii interbancare (ROBOR) de 3,66% la care a adăugat încă 2 puncte procentuale, ceea ce însemna că rata distribuitorilor se ridica la 5,66% anual. Reglementatorii iau în calcul această rată atunci când stabilesc tarife anuale pentru distribuitori.

    Cu toate acestea, sursa a spus că rata reglementată de rentabilitate ar trebui să ia în considerare alţi factori, cum ar fi cheltuielile de capital şi operare, precum şi costurile legate de furt şi pierderi. Rata a fost în cele din urmă scoasă în martie 2019 şi stabilită printr-o ordonanţă guvernamentală de urgenţă din aprilie 2019 la 6,9%. Stabilind o rată mai mică, autoritatea de reglementare ar putea calcula tarife mai ieftine, a spus sursa.

    ANRE a declarat că rata a fost stabilită de comitetul de reglementare, în conformitate cu articolele 169/2018 pentru vânzarea cu amănuntul a energiei electrice. Acesta a spus că rata stabilită de ANRE a fost contestată în instanţă.

    Parlamentul a încercat recent să aprobe o serie de amendamente pentru a exonera pe membrii conducerii ANRE de orice acuzaţie de neglijenţă care ar fi putut duce la denaturari semnificative ale pieţei. Legislativul a încercat să facă acest lucru prin eliminarea a două articole din Ordonanţa de Urgenţă 33/2007, care ar fi eliminat membrii locurilor de muncă dacă s-ar fi dovedit neglijenţa.

    Modificările propuse, care au fost respinse şi returnate spre examinare Parlamentului de către preşedintele României, Klaus Iohannis, urmăresc, de asemenea, să crească competenţele autorităţii de reglementare în gestionarea a milioane de euro pe care se aşteaptă să-i adune ca urmare a unei taxe de 2% impusă de către guvernul privind marjele brute ale companiilor de energie. Se înţelege că veniturile din impozitul de 2% sunt utilizate pentru a finanţa activităţile ANRE.

    Nu se ştie câţi bani ar putea încasa autoritatea de reglementare ca urmare a impozitului impus prin OUG 114/2018, dar sursele din piaţă estimează între 100 şi 200 de milioane de euro pe an. Bugetul anual al ANRE a fost de obicei estimat la aproximativ 18 milioane de euro.

    Într-o declaraţie către ICIS, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituţia a fost în contact strâns cu autorităţile române cu privire la măsurile introduse de OUG 114/2018 pentru a elimina potenţialele conflicte cu dreptul UE, dar a refuzat să comenteze comportamentul ANRE.

     

     

     

     

     

  • ANRE reduce perioada în care consumatorii casnici beneficiază de preţuri plafonate la gaze

    Iniţial, OUG 114/2018 stabilea acest termen pentru finele lunii februarie 2022.

    Conform propunerii, cantităţile de gaze naturale din producţia internă pe care producătorii au obligaţia de a le vinde în scopul asigurării necesarului de consum curent al consumatorilor casnici şi producătorilor de energie termică şi a înmagazinării gazelor naturale în vederea constituirii stocului minim aferent acestor categorii de clienţi se exprimă în MWh şi se stabilesc distinct pentru perioadele 1 mai – 31 octombrie 2019 şi 1 noiembrie 2019 – 31 martie 2020.

    Pentru susţinerea măsurii, ANRE invocă avizul motivat suplimentar din data de 25 iulie 2019, adresat României de Comisia Europeană în cauza nr. 2012/2114, în care CE constată că, prin obligarea producătorilor de gaze naturale din România să pună la dispoziţie producţia lor în mod prioritar pe piaţa internă, România nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolelor 35 şi 36 din Tratatul privind
    funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi în temeiul articolului 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE.

    Sătpămâna trecută oficialii ANRE anunţau că prevederile privind piaţa gazelor naturale şi modul de alocare al gazelor din producţia internă, aşa cum au fost stabilite de OUG 114/2018 trebuiesc modicate, astfel încât Comisia Europeană să renunţe la procedura de infrigement. Vicepreşedintele ANRE Zoltan Nagy Bege a precizat, la o întâlnire cu presa, că un aviz motivat a fost trimis de Comisia Europeană, iar autorităţile au termen până pe 26 septembrie pentru a trimite noua lege sau un proiect concret de modificare a legislaţiei, în funcţie de care poate acorda o prelungire de 90 de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai mari companii din România ar putea să piardă sute de milioane de lei

    “Ordinul 10, emis de ANRE la 1 februarie 2019, a determinat producătorul de electricitate Hidroelectrica să supună votului acţionarilor, în Adunarea Generală a Acţionarilor programată pentru 23 iulie 2019, suspendarea strategiei sale de tranzacţionare a energiei electrice, adoptată anterior, câtă vreme Ordinul 10 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 („OUG 114) ale cărei prevederi sunt implementate prin Ordinul 10sunt în vigoare şi să reducă până la cel mult 35% din producţia estimată pentru anul viitor cantitatea de energie electrică care poate fi contractat cu un an în avans pe pieţele de electricitate centralizate administrate de către OPCOM”, arată reprezentanţii Fondului Proprietatea într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Decizia propusă a fost considerată necesară de către managementul companiei, deoarece Ordinul 10 este neclar cu privire la cantitatea exactă de energie electrică pe care Hidroelectrica ar putea fi obligată de către ANRE să o vândă pe piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022.

    Deşi ANRE nu a specificat până acum cantitatea de energie pe care Hidroelectrica trebuie să o rezerve pentru piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022, compania riscă o amendă de până la 10% din cifra de afaceri a anului anterior pentru nelivrarea către furnizorii de ultimă instanţă a cantităţii de energie pentru consumatorii casnici care beneficiază de preţuri reglementate. Pe baza venitului estimat pentru 2019, de 3.5 miliarde RON, o astfel de amendă s-ar ridica la 350 milioane RON.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Una dintre cele mai mari companii din România ar putea să piardă sute de milioane de lei

    “Ordinul 10, emis de ANRE la 1 februarie 2019, a determinat producătorul de electricitate Hidroelectrica să supună votului acţionarilor, în Adunarea Generală a Acţionarilor programată pentru 23 iulie 2019, suspendarea strategiei sale de tranzacţionare a energiei electrice, adoptată anterior, câtă vreme Ordinul 10 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 („OUG 114) ale cărei prevederi sunt implementate prin Ordinul 10sunt în vigoare şi să reducă până la cel mult 35% din producţia estimată pentru anul viitor cantitatea de energie electrică care poate fi contractat cu un an în avans pe pieţele de electricitate centralizate administrate de către OPCOM”, arată reprezentanţii Fondului Proprietatea într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Decizia propusă a fost considerată necesară de către managementul companiei, deoarece Ordinul 10 este neclar cu privire la cantitatea exactă de energie electrică pe care Hidroelectrica ar putea fi obligată de către ANRE să o vândă pe piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022.

    Deşi ANRE nu a specificat până acum cantitatea de energie pe care Hidroelectrica trebuie să o rezerve pentru piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022, compania riscă o amendă de până la 10% din cifra de afaceri a anului anterior pentru nelivrarea către furnizorii de ultimă instanţă a cantităţii de energie pentru consumatorii casnici care beneficiază de preţuri reglementate. Pe baza venitului estimat pentru 2019, de 3.5 miliarde RON, o astfel de amendă s-ar ridica la 350 milioane RON.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • ANRE a aplicat amenzi de aproape 20 milioane lei, în 2018. Suma, virată în totalitate la buget

    Contravaloarea amenzilor aplicate de ANRE se face, în totalitate, venit la bugetul de stat, potrivit unui comunicat de presă transmis luni MEDIAFAX.

    În principal, tematicile acţiunilor de control desfăşurate la marii operatori au constat în verificarea modului în care au fost respectate dispoziţiile legale privind: indicatorii de performanţă stabiliţi prin standardele de performanţă; respectarea condiţiilor de valabilitate ale licenţelor deţinute; racordarea la reţelele electrice de interes public; racordarea la sistemul de distribuţie al gazelor naturale; accesul la sistemul de distribuţie şi de transport a gazelor naturale; asigurarea de către utilizatorii de reţea a echilibrului comercial al portofoliilor acestora; vânzarea de către producători a energiei electrice; obligaţia de tranzacţionare a gazelor naturale pe pieţele centralizate; obligaţia de achiziţie de certificate verzi; certificarea conformităţii centralelor electrice fotovoltaice şi/sau eoliene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: ANRE îngheaţă preţurile la electricitate şi gaze pentru consumatorii casnici

    Termenele aplicabile sunt perioada 01.03.2019 – 28.07.2022 pentru energia electrică şi 01.01.2019 – 28.02.2022 pentru gazele naturale, precizează un comunicat al autorităţii.
     
    În ceea ce priveşte clienţii finali casnici de energie electrică şi gaze naturale care au uzat de dreptul de eligibilitate, ANRE precizaează că a pus la dispoziţia acestora mai multe facilităţi menite să-i protejeze împotriva unor posibile practici comerciale incorecte. Astfel, clineţii beneficiază de câte un instrument de comparare a preţurilor sau ofertelor-tip, destinat tuturor celor interesaţi să-şi aleagă sau să-şi schimbe furnizorul de energie electrică şi/sau gaze naturale din piaţa concurenţială, al căror scop este sa permită compararea preţurilor de furnizare şi a condiţiilor oferite de furnizori, înainte de a alege un anume furnizor sau o anume ofertă-tip. Aceşti clienţi au şi posibilitatea de a reveni din piaţa concurenţială pe piaţa reglementată, în situaţia în care consideră că este mai avantajos.
     
    În cazul energiei electrice, clientul casnic de energie electrică care doreşte să revină din piaţa concurenţială la serviciul universal se va adresa furnizorilor de ultima instanţă din zona sa de reţea, având asigurat preţul avizat de ANRE.
     
    În cazul gazelor naturale, clientul casnic are dreptul să revină la furnizarea reglementată şi se poate adresa furnizorului care are această obligaţie, în vederea încheierii unui contract aferent furnizării gazelor naturale în regim reglementat la preţul de furnizare aprobat de ANRE.
     

  • Scandalul taxei de mediu pentru cei cu centrale: ANRE anunţă că nu are în vedere o astfel de propunere

    În presă au apărut declaraţiile făcute de directorul general Viorel Alicuş din ANRE, în cadrul lucrărilor Comisiei pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor. Directorul a invocat o creştere importantă a numărului de centrale individuale în ultimii ani, ceea ce a dus la o creştere a poluării şi a invocat posibilitatea introducerii unei taxe de mediu pentru posesorii de centrale individuale. Declaraţia a fost făcută în contextul dezbaterilor din Parlament privind legea prin care se interzice debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire, trimisă la reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis.
     
    „În ANRE, deciziile cu privire la cadrul de reglementare stabilit prin Programul multianual de emitere a reglementărilor sunt de competenţa Comitetului de reglementare, cu respectarea prevederilor privind transparenţa decizională.
     
    În conformitate cu legea de organizare şi funcţionare, respectiv Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ANRE nu are drept de iniţiativă în privinţa emiterii/modificării legislaţiei primare în domeniu şi nici cu privire la stabilirea politicilor de taxe şi impozite.
     

  • Transelectrica a dat în judecată ANRE pentru scăderea tarifului de transport

    Potrivit companiei, un ordin emis de preşedintele ANRE în 2014 va prejudicia societatea cu suma de 138,4 milioane de lei, iar prin intermediul plângerii se solicită modificarea Ordinului sau emiterea unuia nou, prin care să fie recalculată valoarea ratei reglementate a rentabilităţii (RRR) la nivelul de 9,87%.

    „Transelectrica SA a formulat o plângere împotriva Ordinului preşedintelui ANRE nr. 51/26.06.2014, înregistrată la ANRE sub nr. 47714/04.08.2014, şi o contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, care face obiectul dosarului nr. 4921/2/2014, prin care solicită fie modificarea Ordinului mai sus indicat, fie emiterea unui nou ordin, în care să se efectueze recalcularea valorii RRR la nivelul de 9,87% (recalculat cu un coeficient – β – de 1,0359, conform analizelor interne Transelectrica) sau, în măsura în care va fi respinsă această cerere, folosind acelaşi procent de 8,52% stabilit de ANRE pentru anul 2013 şi semestrul I 2014”, precizează societatea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazele se scumpesc de miercuri, 1 august, cu 5,83%. Cu cât va creşte factura medie

    În urma scumpirii anunţate, factura medie la un apartament dotat cu centrală termică pe gaz creşte în funcţie de consum, cu 5 lei în lunile calde şi cu 10 lei în lunile din sezonul rece, faţă de preţurile din iunie-iulie 2018.

    Decizia a fost adoptată în baza solicitărilor furnizorilor de gaze naturale, şi în urma analizei costurilor reflectate în preţul final, a informat ANRE pe data de 19 iulie. „Solicitările vin ca urmare a faptului că, începând cu data de 1 aprilie 2017, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă s-a liberalizat, producătorii având libertatea să vândă gazele naturale la un preţ care nu mai este reglementat”, a menţionat ANRE.

    Gazele naturale de provenienţă internă se vând pe piaţa concurenţială, inclusiv pentru clienţii casnici, preţul de achiziţie al acestora fiind stabilit în mod liber, pe baza cererii şi a ofertei. În perioada ianuarie 2013 – aprilie 2017, prin calendarele de liberalizare stabilite prin memorandumuri şi hotărâri de Guvern, evoluţia preţului producţiei interne a cunoscut o creştere de la 45,71 lei/MWh la 60 lei/MWh, la consumatorii casnici. În perioada aprilie 2017 – martie 2018, preţul mediu a crescut de la 67,99 lei/MWh la 73,85 lei/MWh.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro