BusinessMagazin

Tag: ani

  • Ce rămâne de făcut dacă tot nu intrăm în Schengen

    De la Bruxelles a sosit, previzibil, ameninţarea că modificarea Codului penal în favoarea politicienilor va fi consemnată în raportul MCV din ianuarie, ceea ce a venit însă pe un fond de iritare tot mai intensă în USL faţă de Bruxelles, atât din cauza amânării continue a primirii României în spaţiul Schengen sub diverse pretexte, cât şi din cauza opoziţiei surde a UE faţă de orice investiţii în Est care le-ar putea concura pe cele europene (fie că e vorba aici de investiţii chineze, aşa cum a ilustrat-o celebra circulară de la Bruxelles care le cerea prudenţă statelor din Est participante la forumul China-Europa de Est de la Bucureşti, fie, dacă e să-i credem pe unii comentatori apropiaţi USL, chiar de investiţii americane gen Chevron).

    Fapt e că premierul Victor Ponta a acceptat până la urmă ca modificarea Codului penal şi modificarea legii amnistiei (planificată şi ea la votare, dar amânată) să se facă numai după discuţii cu MJ, CSM, Parchet şi CE, spre a pune capăt unui scandal care ameninţa să înceapă să-l concureze pe cel din vara trecută, de la referendumul de demitere a preşedintelui. În ce-l priveşte pe co-liderul USL Crin Antonescu, acesta a văzut în toată povestea un nou prilej de a arunca vina pe PSD şi de a se dezvinovăţi pe sine, pretinzând că “a avut informaţii incomplete” asupra conţinutului modificărilor legii, deşi iniţial, ca vechi susţinător al ideii că ghearele DNA şi ANI ar trebui tăiate, se declarase de acord cu mutilarea Codului.

    Pentru oamenii obişnuiţi, modificarea Codului penal în Cameră ar însemna reintroducerea infracţiunilor de insultă şi calomnie, eliminate în 2006, dar a căror reintroducere a devenit necesară după decizia din aprilie a CCR. Pentru demnitari, modificările se referă la scoaterea din categoria celor incriminabili pentru corupţie, mită şi abuz în serviciu a preşedintelui, a parlamentarilor, a avocaţilor şi a notarilor (conform DNA, 28 de parlamentari au dosare de corupţie, inclusiv Bogdan Ciucă de la PC, şeful Comisiei juridice a Camerei), precum şi la ieşirea primarilor de sub incidenţa conflictului de interese (conform DNA, 100 de primari au dosare de conflict de interese).

  • Director din Hidroelectrica, ACUZAT de ANI de conflict de interese penal şi corupţie

     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa conflictului de interese de natură penală, precum şi sâvârşirea infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie în cazul lui Metehoiu Constantin, director în cadrul S.C. Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, întrucât, în perioada 5 iunie 2008 – 8 februarie 2012, SC Hidroelectrica SA – Bucureşti, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, a încheiat 17 contracte de achiziţie publică şi două achiziţii directe (în valoare de 2.830.146,23 lei, aproximativ 673.844 de euro) cu trei societăţi comerciale la care era asociat şi administrator, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de ANI.

    “Dintre acestea, 13 contracte şi două achiziţii directe, împreună cu documentaţia aferentă, au fost semnate şi aprobate de către persoana evaluată, în calitate de director al sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www,mediafax.ro

  • Director din Hidroelectrica, ACUZAT de ANI de conflict de interese penal şi corupţie

     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa conflictului de interese de natură penală, precum şi sâvârşirea infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie în cazul lui Metehoiu Constantin, director în cadrul S.C. Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, întrucât, în perioada 5 iunie 2008 – 8 februarie 2012, SC Hidroelectrica SA – Bucureşti, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, a încheiat 17 contracte de achiziţie publică şi două achiziţii directe (în valoare de 2.830.146,23 lei, aproximativ 673.844 de euro) cu trei societăţi comerciale la care era asociat şi administrator, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de ANI.

    “Dintre acestea, 13 contracte şi două achiziţii directe, împreună cu documentaţia aferentă, au fost semnate şi aprobate de către persoana evaluată, în calitate de director al sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www,mediafax.ro

  • Agrostar: Descinderile de vineri au legătură cu secretarul general al federaţiei, anchetat de ANI

     Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat vineri că şeful Direcţiei strategie, managementul datelor şi activităţilor din ADS, Vincenţiu Relu Lucian Cuc, preşedintele Agrostar, Ştefan Niculae, şi alte şase persoane, între care o alta cu funcţie de conducere din ADS, sunt urmărite penal pentru fapte de corupţie.

    Procurorii DNA au făcut, vineri, percheziţii la Ministerul Agriculturii, Agenţia Domeniilor Statului şi Federaţia Sindicală Agrostar, de unde au ridicat mai multe documente, în cadrul unei anchete vizând fapte de corupţie, potrivit unor surse judiciare. Sursele citate au precizat că procurorii anticorupţie au ridicat de la sediile Ministerului Agriculturii, ADS şi Agrostar mai multe documente, care vor fi analizate în cadrul unui dosar penal deschis recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politica românească: meciuri private pe bani publici

    Crin Antonescu a comentat statutul de “sectă” intangibilă al CSM, remarcând că USL “nu a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie” – cu alte cuvinte, PSD nu şi-a respectat angajamentul faţă de PNL că va da iama în instituţiile respective sau pe unele chiar le va desfiinţa (DNA şi ANI). Antonescu a criticat şi CCR pentru faptul că, dând dreptate contestaţiei preşedintelui Traian Băsescu la legea referendumului, a îngropat planul USL de modificare a Constituţiei, aşa după cum şi anul trecut “a falsificat rezultatele referendumului” de demitere a preşedintelui.

    Premierul Victor Ponta nu s-a lăsat mai prejos, lansându-se într-un atac fără precedent la adresa CCR, pe care a acuzat-o că, respingând ca neconstituţional Codul insolvenţei, încurajează firmele “şmechere” să facă evaziune fiscală în continuare. CCR a respins caracterul retroactiv al legii şi faptul că noul Cod înăspreşte selectiv sancţiunile în cazul companiilor din audiovizual, însă Victor Ponta a acuzat Curtea că nu vrea să lase Guvernul să combată evaziunea, sugerând astfel că instituţiile “băsiste” sabotează din raţiuni politice guvernarea USL.

    Atacul lui Ponta nu era greu de prevăzut, având în vedere cât de sensibilă e chestiunea evaziunii fiscale în tot scandalul legat de scăderea încasărilor bugetare – o temă lansată pe piaţă de preşedintele Băsescu şi apoi folosită în multiple moduri în conflictele interne din USL (vicepremierul Liviu Dragnea, care a cerut bani în plus de la buget pentru primării, a cerut socoteală Finanţelor, conduse de liberalul Daniel Chiţoiu, pentru slaba colectare a veniturilor la nivelul ANAF; Chiţoiu a respins ideea că majorarea cotei unice la 22% ar putea fi o soluţie de majorare a veniturilor şi a precizat că PNL n-ar mai putea rămâne la guvernare dacă PSD ar decide ca în 2014 să fie majorată cota unică).

  • Agenţia Naţională de Integritate va avea în 2014 un sistem IT care va identifica în timp real neregulile la licitaţii publice

     “Într-o primă fază, toate persoanele implicate în procesele de achiziţii publice finanţate cu fonduri europene vor fi monitorizate în timp real şi sistemul, denumit Prevent, va emite avertismente atunci când în timpul derulării procedurilor de licitaţie sunt semnalate rude de gradul I şi II care au legătură cu persoanele implicate în acest proces. Ulterior, monitorizarea se va extinde pentru toate licitaţiile publicate în SEAP”, a spus Georgescu.

    Cu o valoare estimată la 7 milioane de euro, proiectul va fi finanţat din fonduri europene, a mai spus Georgescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Nu resping propunerea de amnistiere a primarilor incompatibili. Legea ANI trebuie clarificată

     “Trebuie analizat cu foarte mare atenţie, este un subiect fierbinte de câteva luni de zile, în care tot felul de primari au fost declaraţi incompatibili de către ANI, cea mai mare parte dintre ei, dacă nu toţi, au fost convinşi şi sunt convinşi că ei au acţionat corect, supunând că aşa au înţeles ei legea”, a afirmat Dragnea, întrebat în legătură cu propunerea lui Crin Antonescu privind o lege de amnistiere a primarilor aflaţi în conflict de interese “public-public”.

    El a spus că şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a câştigat în instanţă pe acestă speţă şi acest lucru arată că “legea ANI trebuie clarificată, sub nicio formă în restrângerea atribuţiilor ANI, dar trebuie clarificat regimul incompatibilităţilor”, să fie foarte uşor de înţeles.

    “În ceea ce priveşte amnistia, nu resping această propunere, pentru că, totuşi, discutăm de foarte mulţi primari. Dacă numărul lor creşte foarte mult, trebuie să ne uităm cu foarte multă atenţie, fiind vorba de o lege care a fost înţeleasă greşit”, a adăugat Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI: Fosta judecătoare Viorica Dinu nu poate justifica peste 46.000 de euro

     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că există o diferenţă de 179.323,50 lei (aproximativ 46.275 de euro), între averea dobândită şi veniturile realizate de Viorica Dinu în perioada exercitării funcţiei de judecător la Tribunalul Bucureşti.

    “În perioada 2008 – 2009, Dinu Viorica a realizat, împreună cu soţul său, venituri salariale în cuantum de 482.708,89 lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 662.032,39 lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 179.323,50 lei (aproximativ 46.275 euro)”, arată joi ANI, într-un comunicat de presă.

    Viorica Dinu a fost judecător în perioada 1 octombrie1997 – 14 martie 2013.

    Agenţia Naţională de Integritate a solicitat Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti să verifice veniturile realizate de Viorica Dinu, împreună cu soţul său, în perioada în care aceasta a fost judecător la Tribunalul Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şapte primari şi viceprimari, găsiţi în incompatibilitate de ANI

     Potrivit ANI, Ovidiu Teodor Creţu – primar al municipiului Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, Constantin Cornel Ionică – viceprimar al municipiului Piteşti, judeţul Argeş, Ioan Fofiu – viceprimar al comunei Lazuri de Beiuş, judeţul Bihor, Vasile-Marin Jurj – primar al comunei Arieşeni, judeţul Alba, Costinel Ciubotariu – primar al comunei Suliţa, judeţul Botoşani, Vasile-Pîrvu Boeangiu – primar al comunei Alunu, judeţul Vâlcea şi Lucian Chitic – primar al comunei Tortoman, judeţul Constanţa au fost în incompatibilitate întrucât au exercitat simultan mai multe funcţii şi calităţi.

    Primarul municipiului Bistriţa-Năsăud, Ovidiu Teodor Creţu, s-a aflat în incompatibilitate, potrivit ANI, în perioada 1 octombrie 2012 – 21 ianuarie 2013, întrucât a fost şi reprezentant asociat persoană juridică în cadrul SC Business Park Bistriţa Sud SRL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful ANI, Horia Georgescu, are DOSAR PENAL pentru conducere fără permis, dintr-o neconcordanţă în baza de date

     Potrivit unor surse din Poliţie, Horia Georgescu a fost oprit de poliţiştii rutieri pe Şoseaua Chitilei, sâmbătă, la ora 3.00. Poliţiştii au constatat că Georgescu avea permisul suspendat încă din data de 9 august 2013, acesta prezentând un certificat de grefă care dovedea că el contestase măsura suspendării.

    Conform surselor citate, contestaţia nu apărea în baza de date la momentul respectiv, aceasta fiind introdusă abia a doua zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro