BusinessMagazin

Tag: ani

  • Ministrul Justiţiei Ana Birchall îi cere şefei CSM explicaţii cu privire la modificările propuse la legea ANI

    Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, i-a transmis o scrisoare preşedintelui CSM, Lia Savonea, prin care îi cere să îi comunice „cu celeritate” dacă Comisia nr. 1 a CSM sau CSM a primit o sesizare privind demersul legislativ ce vizează modificarea legislaţiei ANI şi care a fost temeiul legal al iniţierii acestui demers şi, mai mult, al trimiterii modificărilor către Senat.

    „Urmare comunicatului Consiliului Superior al Magistraturii publicat pe site-ul instituţiei în data de 03.10.2019 relativ la gravele dezinformări din mass-media pe marginea unei propuneri legislative iniţiate de Consiliul Superior al Magistraturii şi având în vedere conţinutul comunicatului, vă rog să îmi comunicaţi, cu celeritate, dacă Comisia nr. 1 a CSM, sau CSM, a primit o sesizare cu privire la un demers legislativ vizând modificarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi care a fost temeiul legal şi regulamentar al iniţierii unui astfel de demers, precum şi al trimiterii către Comisia Juridică, de disciplină şi imunităţi a Senatului României a propunerilor formulate de CSM. De asemenea, vă rog Doamnă Preşedinte să îmi transmiteţi, în copie, lucrarea Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios prin care au fost centralizate opiniile instanţelor şi parchetelor cu privire la propunerile de modificare a legii nr. 176/2010”, i-a scris Ana Birchall, Liei Savonea.

    Procurorii CSM arată că au solicitat săptămâna trecută Liei Savonea, şefa Consiliului, toată documentaţia privind propunerea de modificare a legii ANI, inclusiv actele care vizau îngrijorările din spaţiul public, însă nu au primit forma care a ajuns la Comisia juridică a Senatului.

    „În data de 04.10.2019 patru membri ai Secţiei au solicitat preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii întreaga documentaţie care a stat la baza lucrării având acest obiect, inclusiv actele în care s-au consemnat opiniile minoritare formulate în legătură cu modificările care au generat îngrijorare în rândul opiniei publice şi al magistraţilor”, informează Secţia pentru procurori a CSM, printr-un comunicat de presă.

    Potrivit procurorilor CSM, o parte din membrii Secţiei nu a participat la şedinţa Comisiei nr.1 din data de 3 octombrie, când au fost dezbătute modificările, „nefiind accesibilă nici ulterior forma care ar fi fost transmisă Comisiei juridice a Senatului României”.

    În sursa citată se mai menţionează că procurorii CSM vor reveni public pe marginea proiectului, după ce vor avea acces la toate înscrisurile.

    Consiliul Suprem al Magistraturii a transmis, joi, că afirmaţiile potrivit cărora propunerile de modificare a legii ANI s-au făcut într-un scop ilegitim, fără consultarea corpului judecătorilor şi procurorilor, sunt lipsite de fundament.

    Despre propunerile de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea ANI, CSM a precizat că începând cu data de 9 mai 2019 a fost iniţiată o lucrare având acest obiect, finalizată la data de 3 iulie 2019, după consultarea tuturor instanţelor şi parchetelor.

    „Demersul CSM a valorificat şi probleme desprinse din dificultăţile întâmpinate de instanţe, dar şi în activitatea proprie a Consiliului, în aplicarea legislaţiei ANI de-a lungul timpului, aşa cum au fost reportate începând cu anul 2014, nefiind prima iniţiativă de acest fel. Propunerea iniţială nu a cuprins nicio referire la averea soţului declarantului, aceasta concretizându-se după centralizarea propunerilor şi observaţiilor sosite din instanţe şi parchete”, precizează CSM.

    Reprezentanţii CSM adaugă faptul că demersurile lor au avut în vedere „nevoia de a proteja independenţa magistratului de riscurile existenţei unei legislaţii neclare, necorelate care ridică în practică foarte multe dificultăţi de interpretare”.

  • ANI verifică averea preşedintelui CSM, Lia Savonea – surse

    Surse din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au precizat, pentru MEDIAFAX, că instituţia verifică averea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, ca urmare a unei sesizări depuse.

    Potrivit declaraţiei de avere a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, postată pe site-ul CSM în iunie 2019, aceasta deţine, împreună cu soţul său, şase terenuri, trei în judeţul Ilfov şi trei în judeţul Alba, două case în Ilfov şi Alba, două autoturisme marca Volskwagen şi BMW, dar şi ceasuri şi bijuterii în valoare de aproximativ 14.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Averea Rovanei Plumb, verificată de ANI, după contradicţiile care au ajuns la Bruxelles – surse

    Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European a decis, luni, prin vot, că Rovana Plumb şi Laszlo Trocsanyi nu sunt apţi pentru funcţia de comisar european, a anunţat europarlamentarul PNL Rareş Bogdan. Comisia va trimite o scrisoare către preşedintele PE, David Sassoli.

    Anterior, Rovana Plumb a transmis o scrisoare Comisiei JURI din PE, în care precizează că împrumutul controversat a fost achitat cu două apartamente deţinute de aceasta în România, astfel datoria care a generat îngrijorări în cadrul audierii sale în comisie nu mai există.

    Potrivit declaraţiei de avere depuse în data de 25 iunie 2019 la Camera Deputaţilor, Rovana Plumb ar avea un împrumut la BRD făcut în anul 2007, în valoare de 800.000 euro, cu scandenţă în 2030. De asemenea, Plumb mai are un împrumut făcut în acest an, în valoare de 800.000 lei, cu scadenţă în 2021.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un partid acuză ANI că nu cercetează averea lui Liviu Dragnea: Poate că ar trebui să scrie pe uşa lor „Lăsaţi orice speranţă aici”

    Deputatul USR Emanuel Ungureanu a fost, miercuri, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate pentru a afla care este stadiul sesizării pe care a făcut-o în urmă cu un an de zile cu privire la averea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea.

    “Poate că ar trebui să scrie pe uşa ANI: Lăsaţi orice speranţă aici. Cu regret am constatat, în urma discuţiei cu directorul Departamentului Juridic al ANI că nu există un termen rezonabil pentru soluţionarea unei sesizări către această instituţie. Mi-a fost dat un exemplu halucinant cu privire la un alt înalt funcţionar public cu care ANI se judecă de 8 ani. (…) Într-o ţară normală, Dragnea nu ar fi putut fi angajat nici portar la ANI, pentru această slujbă se cere un cazier nepătat”, a declarat deputatul USR Emanuel Ungureanu.

    Sesizarea ANI cu privire la averea lui Liviu Dragnea a fost depusă în data de 2 august 2017, şi vizează averea lui Liviu Dragnea, care, potrivit USR, nu se regăseşte în nici una din declaraţiile sale de avere sau interese depuse de-a lungul anilor în care a ocupat funcţii de înaltă demnitate publică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis atacă la CCR legea ce protejează aleşii de conflictul de interese

    “Deşi instituie la nivel legal încetarea de drept a unor interdicţii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat şi comunicat unor persoane determinate), legea criticată este eliptică cu privire la modul în care această dispoziţie va fi pusă în executare în mod concret, în sensul că nu se precizează care este autoritatea competentă să constate încetarea de drept şi conform cărei proceduri ar trebui ea să acţioneze. Astfel de măsuri nu pot fi deduse pe cale de interpretare şi nu pot fi suplinite pe cale jurisprudenţială. Formularea generală a unui efect juridic al legii – precum încetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale – nu poate complini absenţa unor prevederi legale care să precizeze cine are competenţa şi cum trebuie să acţioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afectează claritatea normei şi securitatea raporturilor juridice, păstrarea sau eliminarea respectivelor interdicţii fiind incertă din perspectiva modului de punere în executare a legii. Aşa cum arată şi Curtea Constituţională Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială”, se arată în sesizarea preşedintelui.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI: 12 foşti şi actuali aleşi locali, în incompatibilitate

    Astfel, potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, printre cei vizaţi sunt:

    Lungu Borgea Petru, primar al comunei Pîngãraţi, judeţul Neamţ, fiind acuzat de conflict de interese administrativ, întrucât ar fi “întocmit, semnat şi aprobat Contractul de arendare şi Contractul de concesiune, încheiate între Comuna Pîngãraţi, judeţul Neamţ, şi Asociaţia Crescãtorilor de Animale Pîngãraţi (asociaţie în cadrul cãreia fiul persoanei evaluate deţine calitatea de membru fondator), precum şi documente aferente, ulterior asociaţia încasând subvenţii A.P.I.A. pentru campaniile 2011 – 2015”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROIECT PSD. SUPERIMUNITATE în faţa DNA şi ANI pentru preşedinte, senatori, deputaţi şi primari

    Mai exact, este vorba de o modificare propusă la articolul 175 din Codul Penal, privind funcţionarul public, în sensul legii penale, din care sunt excluse „persoanele care au fost alese în funcţii de demnitate publică”. Mai exact, este vorba de preşedinte, senatori, deputaţi, europarlamentarii şi aleşii locali care nu vor mai putea fi cercetaţi pentru infracţiuni prevăzute în codul penal în condiţiile în care subiecţii de drept, potrivit legii penale, se circumscriu noţiunii de „funcţionar public”, scrie Gândul. 
     
    Iniţiativa a fost depusă pe 18 decembrie.
     
    De altfel, o astfel de modificare s-a încercat cu ocazia blitz-kriegului legislativ din „Marţea Neagră”, însă a picat la Curtea Constituţională. Cu acel prilej, în decizia sa, CCR releva că se instituie o „impunitate” în cazul preşedintelui, deputaţilor şi senatorilor, enumerând infracţiunile pentru care aceştia nu mai pot fi anchetaţi.
     

  • Camera Deputaţilor: Legea care modifică legea ANI a fost adoptată

    Deputaţii Opoziţiei au fluierat în timp ce se dădea votul. În replică, la final, la anunţarea rezultatului, parlamentarii PSD au aplaudat.

    Legea care modifică Legea ANI, de asemenea criticată de Opoziţie, prevede că interdicţiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor ANI şi la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013 încetează de drept.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul Tudose se destramă: Încă un ministru îşi dă demisia

    Întrebat, la Constanţa, cum i-a permis ANI să fie membru în Biroul Permanent, Adrian Ţuţuianu a răspuns: ”Eu cred că nu trebuie să-mi permită cineva, ci legea îmi permite. Eu am fot mai prudent decât credeţi dvs., am întrebat înainte dacă există o situaţie de incompatibilite, pentru că am avut în vedere această perioadă de vară de două luni de zile, cât Parlamentul nu este în sesiune”.

    Ţuţuianu a adăugat că soluţia este valabilă până în 1 septembrie, dată la care îşi va depune demisia din funcţia de secretar al Senatului.

    Întrebat, de asemenea, dacă răspunsul ANI a fost că nu există incompatibilitate, Adrian Ţuţuianu a răspuns: ”Foarte clar”.

    Recent, liderul grupului PNL din Senat, Mario Oprea, a precizat că formaţiunea sa îl va sesiza pe premier pentru a constata starea de incompatibilitate în care s-ar afla ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, care este, în acelaşi timp, şi secretar al Senatului, acesta participând la BP.

    Vicepreşedintele Camerei, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat că senatorul Adrian Ţuţuianu este incompatibil, în condiţiile în care acesta este şi ministru şi membru în Biroul permanent al Senatului, iar senatorul USR Florina Presadă a declarat, pentru MEDIAFAX, că va sesiza ANI în legătură cu starea de incompatibilitate în care se află ministrul Adrian Ţuţuianu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Maşina care merge 100 de ani cu 8 grame de combustibil. Ne poate salva Planeta

    Ce este thoriu? Este combustibilul nuclear al viitorului. Numele de thoriu este o referinţă la Thor, zeul războiului în mitologia scandinavă. Mai puţin radioactiv decât uraniul, thoriul poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare.

    IATĂ AICI CUM ARATĂ MAŞINA CARE CONSUMĂ 8 GRAME DE COMBUSTIBIL ÎNTR-O SUTĂ DE ANI