BusinessMagazin

Tag: americani

  • Trump a fost înfrânt, trumpismul nu

    Cu preşedintele SUA, republicanul Donald Trump, învins, comentatori din toate părţile lumii se întreabă ce se va întâmpla cu trumpismul, amprenta naţionalistă, izolaţionistă, iliberală pe care miliardarul a imprimat-o politicii americane şi nu numai. Unii se tem că Trump va deveni şi mai influent pentru că nu va mai fi limitat de politică. Alţii cred că preşedinţia sa a deschis calea unei noi generaţii, mai radicale. Cei mai mulţi atrag atenţia că Trump, deşi înfrânt, este departe de a fi nepopular. A pierdut alegerile după o luptă grea, cu un rezultat la limită.

    „Trumpismul nu e mort. Doar că lupta pentru democraţiile libere a devenit mai grea, spune Simon Tisdall”, comentator la The Guardian. Ultima sută de metri a cursei electorale din SUA a fost dificilă pentru democraţie în general. Într-o lume plină de dictatori, lideri autoritari, populişti şi prădători, ţara libertăţii s-a dat în spectacol, şi nu neapărat într-un mod bun.

    Din China şi Rusia până în Orientul Mijlociu, antidemocraţii au râs dispreţuitori în timp ce preşedintele SUA a distrus sistemul electoral al propriei ţări, denunţând alegerile drept jaful secolului. Există câteva aspecte pozitive ale spectacolului electoral. Americanii au votat în număr record, manifestând o credinţă impresionantă în procesul democratic. Rezultatul personal al lui Joe Biden, de aproximativ 74 de milioane de voturi, a spulberat recordul lui Barack Obama, stabilit în 2008. Participarea totală a fost de 160 de milioane sau de 67% dintre alegătorii înscrişi pe listele de vot, cea mai mare din ultimii 120 de ani.

    Oriunde altundeva, avantajul lui Biden în faţa lui Trump de peste 4 milioane de voturi i-ar fi adus acestuia preşedinţia – însă nu în SUA unde, legat de mecanismele constituţionale, colegiul electoral are ultimul cuvânt. Acest grad de implicare a publicului într-o săptămână când totalul zilnic de cazuri de Covid-19 a depăşit 100.000 pentru prima dată, iar numărul de morţi a fost de peste 234.000, a fost remarcabil. Au existat numeroase proteste electorale, dar la puţine s-au raportat incidente de violenţă. Spre deosebire de anul 2000, spectacolul a decurs în general fără probleme, chiar dacă a fost lent. La fel ca în 2016, majoritatea sondajelor de opinie au fost extrem de imprecise.

    Atitudinea lui Biden în momentele de confuzie a fost exemplară. El a cerut calm şi răbdare. S-a agăţat scrupulos de faptele cunoscute, nu a exagerat. A insistat că toate voturile, fie că sunt democrate, fie republicane, au  aceeaşi importanţă şi trebuie să fie contorizate.

    „Trump a fost înfrânt, dar nu şi trumpismul. Trumpismul este o ideologie statistă, autoritară, contrară preceptelor democraţiei americane. Este antitetic faţă de ideile şi idealurile Americii şi repere fasciste. Este un cult al personalităţii şi peste 70 de milioane de americani îl acceptă, cu antagonismele  sale rasiale, cu asaltul asupra instituţiilor şi statului de drept. Va dura mult timp până vom reuşi să-i devenim imuni”, spune  Steve Schmidt, un strateg republican veteran care a înfiinţat Lincoln Project, un comitet de acţiune politică anti-Trump care are acum ca scop înfrângerea politicienilor văzuţi ca o ameninţare pentru democraţie.

    Acesta a fost un indiciu al intenţiei declarate a lui Biden de a reînvia politica de consens şi de a vindeca diviziunile Americii. Dacă acesta a fost un referendum privind viitorul democraţiei, a trecut testul. Dar povestea era departe de a se fi încheiat.

    Când Biden dădea tonul, Trump îl cobora. Preşedintele a susţinut, în mod fals, că a câştigat şi a spus că un „grup trist” de oameni (democraţi) fură alegerile. Pe măsură ce rezultatele se întorceau împotriva lui, el a acuzat o practică greşită pe scară largă, a încercat să oprească numărătoarea voturilor şi a lansat o serie de provocări legale. A făcut toate acestea deşi acelaşi sistem l-a adus şi pe el la Casa Albă.

    Afirmaţiile nejustificate şi incendiare ale lui Trump au fost periculos de iresponsabile. Scopul său (prea) evident era să-şi delegitimizeze adversarul şi să se agaţe de putere, cu cârligul sau prin escrocherie.

    După atâta incertitudine, un lucru este sigur: Trump va continua să se plângă , să-l defăimeze pe Biden aşa cum a făcut-o cu Obama şi cu Hillary Clinton, exploatând diviziunile din societate şi nemulţumirea fanilor săi. Cu peste 69 de milioane de alegători în spate, el va rămâne perturbatorul-şef al Americii. Iar Trump ştie cum să capteze atenţia publicului. Doar a fost un showman. A fost vedetă TV înainte de a fi politician. Teoriile conspiraţiei, minciunile şi denaturările neruşinate, suprimarea voturilor, atacurile dure în instanţă, denigrarea opozanţilor, oficialilor şi mass-mediei independente, incitarea tacită la violenţă, abuzul de putere, coluziunea ilegală cu un stat ostil, nepotismul, corupţia şi auto-glorificarea – aceasta este moştenirea lăsată de Trump, darul său pentru democraţia Americii.

    Pe scurt, conducerea absolutistă a lui Trump a dat un exemplu teribil, nu numai pentru americani, ci şi pentru o lume care urmăreşte îndeaproape ce se întâmplă în America. Îşi făcuse un obicei din a se alătura liderilor care conduc cu mână de fier dispreţuind voinţa populară, unor bărbaţi precum Recep Tayyip Erdogan din Turcia şi egipteanul Abdel Fatah al-Sisi, pe care Trump l-a numit „dictatorul său favorit”. În schimb, el i-a batjocorit pe aliaţii aleşi democratic şi pe prietenii SUA.

    Aceiaşi bărbaţi autoritari râd de el acum, savurând polarizarea societăţii americane. Rusului Vladimir Putin i-a plăcut clar să aibă propriul său „idiot util” la Casa Albă. Nu-i pare rău de fisurile adânci pe care le-au evidenţiat alegerile (şi la accentuarea cărora au ajutat trolii şi cyber-propaganda Rusiei) sau de haosul din inima guvernului SUA.

    Veselia cu care a reacţionat Viaceslav Nikonov din partidul de guvernământ Rusia Unită este grăitoare: „Indiferent de cine câştigă în instanţă, jumătate din americani nu îl vor considera preşedintele legitim”, a spus el. În timpul alegerilor, mii de susţinători ai lui Trump au ieşit să protesteze strigând „opriţi furtul” în Atlanta,  Philadelphia şi alte oraşe, atacând astfel integritatea procesului electoral. Rebeliunea a fost alimentată de acuzaţii, lipsite de dovezi, pe social media că votul este fraudat, notează The Washington Post. Alegerile au adus la putere susţinători aprigi ai lui Trump, precum Marjorie Taylor Greene, politician şi femeie de afaceri din Georgia, devenită primul adept deschis al teoriei conspiraţiei Qanon – care îl transformă pe Trump în salvatorul umanităţii – care câştigă un loc în congres.

    Este o situaţie care face pe plac şi liderilor chinezi, ei interpretând spectacolul electoral drept ultimul semn al declinului Americii. Pentru ei, delirurile anti-China ale lui Trump sunt produsul slăbiciunii, nu al puterii. La Beijing există o şcoală de gândire care crede că succesul Chinei în suprimarea pandemiei, spre deosebire de SUA şi Europa, dovedeşte superioritatea guvernării centralizate, cu un singur partid. Trump a invidiat preşedinţia pe viaţă a lui Xi Jinping. A vrut şi el una.

    7 noiembrie 2020, Carson City, Nevada: Un susţinător înarmat al lui Trump flutură un semn de campanie. Protestatarii contestă faptul că media a proclamat prematur victoria lui Biden. Foto: HEPTA

    Autocraţii nealeşi din zona Golfului Persic cu care s-a împrietenit Trump pot concluziona în mod similar că aici te aduce democraţia: nicăieri. Pentru israelianul Benjamin Netanyahu, îmblânzitorul lui Trump, sunt momente negre – dar nu şi pentru democraţia israeliană. La fel, pe iranienii obişnuiţi, care, în pofida regimului lor opresiv, sunt democraţi înfocaţi, îi vor înveseli greutăţile prin care trece Trump.

    Totuşi, de peste tot apar pericole. Percepţia globală că democraţia nu mai funcţionează în ţara care crede că a inventat-o ​​ar putea avea efecte negative pe scară largă. De exemplu, conducătorii de decenii ai Africii, precum Yoweri Museveni, preşedintele Ugandei din 1986, care intenţionează să candideze din nou anul viitor, sunt adesea reticenţi să renunţe la putere. La fel ca Museveni, dictatorii schimbă regulile pentru a se asigura că pot domni pe viaţă. Pentru politicienii fără principii de pretutindeni, Trump este un model.

    În Europa, unde structurile democratice sunt asediate de cinism şi neîncredere, votul din SUA va creşte speranţa că fluxul populist-naţionalist de dreapta se va retrage în cele din urmă. Trump a împărţit continentul de-a lungul liniei est-vest, la fel cum a împărţit America. A tratat Germania şi Uniunea Europeană ca pe duşmani. Comportamentul său ostil a fost hrană pentru o industrie de anti-americanism.

    Majoritatea guvernelor europene au dorit să-l vadă pe preşedintele SUA plecând. Ei speră că preşedinţia Biden va aduce o revenire la politica de consens în ceea ce priveşte rezolvarea unor probleme precum criza climatică, va reînvia transatlanticismul şi va reactiva ordinea internaţională bazată pe reguli pentru a ajuta la limitarea expansiunii Chinei şi la descurajarea Rusiei. Excepţii pot fi guvernul lui Boris Johnson, care s-a bazat pe ajutorul lui Trump pentru Brexit, şi Polonia şi Ungaria, conduse de conservatori.

    Cu toate acestea, europenii se vor păcăli singuri dacă cred că umilirea lui Trump semnalează înfrângerea, fie în America, fie în străinătate, a politicii fricii sau a credinţelor antagonice, a prejudecăţii şi urii pe care acesta le promovează şi le personifică.

    Trumpismul este departe de a fi învins. Bătălia globală pentru societăţi democratice libere şi egale este fără sfârşit. De fapt, lupta tocmai a devenit mai intensă.

    În SUA, cu 70 de milioane de adepţi, Trump va rămâne figura principală a republicanilor. „Trump a fost înfrânt, dar nu şi trumpismul. Trumpismul este o ideologie statistă, autoritară, contrară preceptelor democraţiei americane. Este antitetic faţă de ideile şi idealurile Americii şi repere fasciste. Este un cult al personalităţii şi peste 70 de milioane de americani îl acceptă, cu antagonismele  sale rasiale, cu asaltul asupra instituţiilor şi statului de drept. Va dura mult timp până vom reuşi să-i devenim imuni”, spune  Steve Schmidt, un strateg republican veteran care a înfiinţat Lincoln Project, un comitet de acţiune politică anti-Trump care are acum ca scop înfrângerea politicienilor văzuţi ca o ameninţare pentru democraţie.

    DUPĂ ATÂTA INCERTITUDINE, UN LUCRU ESTE SIGUR: TRUMP VA CONTINUA SĂ SE PLÂNGĂ, SĂ-L DEFĂIMEZE PE BIDEN AŞA CUM A FĂCUT-O CU OBAMA ŞI CU HILLARY CLINTON, EXPLOATÂND DIVIZIUNILE DIN SOCIETATE ŞI NEMULŢUMIREA FANILOR SĂI. CU PESTE 69 DE MILIOANE DE ALEGĂTORI ÎN SPATE, EL VA RĂMÂNE PERTURBATORUL-ŞEF AL AMERICII. IAR TRUMP ŞTIE CUM SĂ CAPTEZE ATENŢIA PUBLICULUI. DOAR A FOST UN SHOWMAN.

     

  • Curg veştile bune legate de vaccin: Americanii de la Moderna anunţă o eficienţă de 94,5% a vaccinului anti-Covid pe care îl dezvoltă

    Americanii de la Moderna au anunţat astăzi o eficienţă de 94,5% a vaccinului pe care îl dezvoltă pentru prevenirea Covid-19, în baza rezultatelor obţinute în urma testării, fiind a doua companie americană care anunţă rezultate peste aşteptări în această privinţă, potrivit Reuters.

    SUA ar putea avea două vaccinuri autorizate pentru utilizare de urgenţă în luna decembrie, cu 60 de milioane de doze care ar putea fi disponibile chiar până la sfârşitul anului, după ce şi reprezentanţii Pfizer au anunţat că vaccinul lor este eficient în proporţie de peste 90%.

    În 2021, guvernul american ar putea avea acces la peste 1 miliard de doze de vaccin doar de la aceşti doi producători, mult peste nevoile ţării de 330 de milioane de locuitori.

    Ambele vaccinuri au fost dezvoltate utilizând tehnologie de tip mRNA, iar anunţul Moderna vine într-un moment în care pandemia se răspândeşte mai repede ca niciodată pe teritoriu american, dar şi în Europa.

    „Vom avea un vaccin care poate opri Covid-19”, a anunţat Stephen Hoge, preşedintele Moderna.

    Analiza Moderna a fost realizată pe 95 de pacienţi care au participat la testare şi au primit fie vaccinul, fie placebo. Dintre cei vizaţi, doar cinci au fost infectaţi dintre cei care au primit vaccinul administrat în două doze, la distanţă de 28 de zile una de cealaltă.

    Unul dintre avantajele principale ale vaccinului dezvoltat de Moderna este faptul că nu are nevoie de condiţii de păstrare la temperaturi extrem de scăzute, ceea ce îl face mai uşor de distribuit. Moderna se aşteaptă ca vaccinul să fie stabil la temperaturi standard cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius timp de 30 de zile şi ar putea rezista chiar şi 6 luni dacă este ţinut la minus 20 de grade Celsius.

    În acelaşi timp, vaccinul Pfizer trebuie transportat şi stocat la minus 70 de grade Celsius, iar la temperaturi mai mari poate rezista doar 5 zile.

  • Un nou model Ford la uzina de la Craiova: Americanii vin cu EcoSport Active

    Ford Europa a extins gama SUV-ului EcoSport produs la Craiova cu o nouă versiune “Active” care să mizeze pe o imagine mai dură, de off-roader. EcoSport va deveni astfel primul SUV al Ford cu o versiune Active. Aceasta se mai regăseşte în prezent pe modelele Fiesta, Focus şi Focus Wagon.

    Ford EcoSport Active vine cu gardă la sol mai înaltă, protecţii suplimentare la nivelul caroseriei pentru o capacitate de rulare mai agresivă, îmbunătăţiri ale şasiului, de la componente de suspensie şi direcţie personalizate până la tehnologii care îmbunătăşesc tracţiunea precum diferenţialul cu derapaj controlat.

    Preţul unui EcoSport Active este de 15.250 de euro cu TVA, prin programul Rabla, iar maşina vine cu motorul EcoBoost 1,0 litri 125 CP iar echiparea include printre altele plafon de culoare neagră, ornamente laterale, jante din aliaj de 17 inchi, tapţerie din piele, sistem multimedia Sync cu display de 8 inchi, climatizare, tempomat, sistem de asistenţă pre-coliziune cu frânare după impact.

    “Mutarea” vine la un an de la intrarea în producţie a lui Puma, cel de-al doilea SUV produs la Craiova, care în ultimul an a beneficiat de lansarea mai multor versiuni, printre care Vignale, ST, şi cele cu motor diesel şi transmisie automată. În prezent Puma reprezintă circa 80% din cele 1.000 de maşini produse zilnic de uzina Ford de la Craiova, iar restul de 20% sunt EcoSport.

    “Clienţii sunt încântaţi de stilul îndrăzneţ afişat de EcoSport şi de versatilitatea sa. Odată cu versiunea Active vom oferi performanţe şi mai mari pentru aventuri în off-road”, a spus Roelant de Waard, vice president, Marketing, Sales & Service. Ford of Europe.

    Ford a anunţat oficial versiunea Active a lui EcoSport la început de octombrie, motivând decizia de cererea tot mai mare pentru vehicule recreaţionale

    Americanii au vândut la nivel european peste 55.000 de unităţi din Fiesta Active, de la lansarea modelului în 2018, iar unul din cinci modele Focus vândute în prima jumătate din 2020 a fost un Active. Mai mult, versiuni Active vor avea şi utilitarele Transit Custom, Transit Connect, Tourneo Custom şi Tourneo Connect.

    Potrivit unui sondaj realizat de Grupul European de Activităţi în Aer Liber, 70% din respondenţi au spus că vor să participe la activităţi outdoor şi 86% au spus că aceste activităţi sunt esenţiale pentru bunăstarea oamenilor.


     

     

  • Cei mai bogaţi 50 de americani valorează mai mult decât averea a jumătate din populaţia SUA, adică 165 de milioane de oameni

    Cei mai bogaţi 50 de americani valorează mai mult decât averea a jumătate din populaţia Statelor Unite, iar pandemia de COVID-19 continuă să îi favorizeze pe miliardari, notează Bloomberg.

    Noile date ale Rezervei Federale din SUA (Fed) arată că 1% din populaţia ţării înregistrează o avere de 34,2 trilioane de dolari, iar cei mai săraci 50% – aproape 165 de milioane de oameni – deţin doar 2,08 trilioane, sau 1,9% din averea tuturor gospodăriilor.

    Între timp, cei mai bogaţi 50 de americani au raportat o creştere de 339 de miliarde de dolari de la începutul anului până acum, iar averea totală a acestora a ajuns la aproape două trilioane de dolari.

    În plus, 10% din populaţie deţine 88% din piaţa de capital din SUA. Datele publicate de Fed arată că generaţia Millennial, născută între 1981 şi 1996, controlează doar 4,6% din averea Statelor Unite chiar dacă reprezintă cea mai mare parte din forţa de muncă a ţării, cu 72 de milioane de membri. Între timp, afro-americanii deţin aproape acelaşi procent ca acum 30 de ani.

    Un studiu al băncii elveţiene UBS şi firmei de consultanţă şi audit PwC spune că averea celor mai bogaţi 2.200 de oameni ai planetei a crescut cu 10,2 trilioane de dolari în T2/2020, cu aproape două trilioane mai mult faţă de perioada de la începutul anului.

    Prin contrast, produsul intern brut al Japoniei – a treia economie la nivel mondial – este de aproape 4,9 trilioane de dolari, iar ţara are o populaţie de peste 127 de milioane de locuitori.

    Acţiunile Amazon s-au majorat cu peste 60% anul acesta. Drept rezultat, CEO-ul Jeff Bezos a raportat o creştere a averii nete de 55,2 miliarde de dolari în doar câteva luni şi a devenit primul om cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari. Larry Page, cofondatorul Google, a devenit mai bogat cu 18 miliarde de dolari, iar averea lui Elon Musk a crescut cu 70 de miliarde de dolari, CEO-ul Tesla devenind astfel al treilea cel mai bogat om al planetei, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Donald Trump pierde teren „la el acasă”: Americanii nu mai sunt convinşi că politicile preşedintelui ajută economia, cu două săptămâni înainte de alegeri

    Modul în care preşedintele Donald Trump gestionează economia SUA nu mai reprezintă un factor pozitiv în candidatura sa, întrucât americanii sunt de părere că politicile lui Trump fac mai mult rău decât bine în ceea ce priveşte revenirea economică, potrivit unui sondaj realizat de FT.

    Ultimul sondaj realizat de FT împreună cu Fundaţia Peter G Peterson înainte de alegerile prezidenţiale din data de 3 noiembrie arată că 46% dintre americani văd un impact negativ în economie generat de politicile lui Trump, în comparaţie cu un procent de 44% care consideră că aceste politici ajută economia.

    Este pentru prima dată în 2020 când procentul celor care nu au încredere în politicile lui Donald Trump este mai mare decât al celor care îl susţin, iar rezultatul accentuează un declin care a accelerat de la începutul pandemiei.

    În martie, înainte ca pandemia să împingă ţara spre carantină naţională, diferenţa între cei care cred în polticile economice ale lui Donald Trump şi cei care nu cred era de 11 procente.

    Mai mult, doar 32% dintre americani consideră că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit de când Donald Trump este preşedinte – cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele 12 luni de sondajul FT-Peterson.

    Preşedintele Donald Trump şi-a bazat candidatura pe modul în care a gestionat economia, dar cererile de şomaj sunt din nou în creştere la nivel naţional după o creştere abruptă a infectărilor.

    Doar 31% dintre respondenţi au spus că se aşteaptă ca economia SUA „să îşi revină total după criza coronavirusului în mai puţin de un an” – reprezentând cel mai mic nivel înregistrat din luna aprilie. Restul de 69% dintre respondenţi consideră că o revenire economică ar dura mai mult de un an.

  • Criza adânceşte inegalităţile: Cei mai bogaţi 50 de americani deţin la fel de multă avere ca cei mai săraci 165 de milioane de oameni din ţară la un loc

    În SUA, 50 de oameni deţin la fel de multă decât întreaga jumătate mai săracă a ţării, întrucât criza de Covid-19 transformă economia într-un mod care pune în continuare sume masive în conturile miliardarilor, potrivit datelor de la Rezerva Federală, citate de Bloomberg.

    Noile date de la banca centrală americană oferă o imagine de ansamblu asupra averilor din SUA în prima jumătate a anului 2020 şi arată diferenţe majore în funcţie de rasă, vârstă şi clasă socială.

    În timp ce averea combinată a celor mai bogaţi 1% dintre americani cumulează peste 34.200 miliarde dolari, cei mai săraci 165 de milioane de americani au o „avere” cumulată de doar puţin peste 2.000 miliarde dolari. .

    Cei mai bogaţi 50 de oameni din ţară valorează împreună circa 2.000 miliarde dolari, în creştere cu 339 miliarde dolari de la începutul anului.

    Criza de Covid-19 a adâncit masiv inegalităţile, întrucât şomajul este în creştere, iar virusul a infectat disproporţionat mai mulţi oameni din păturile sărace.

    Între timp, mulţi profesionişti din clasa cu venituri superioare lucrează de acasă şi se bucură de economii în creştere după deciziile Rezervei Federale şi ale Trezoreriei de a pompa bani îi economie şi în pieţe.

  • Criza Covid 19. Peste 7 milioane de americani s-au infectat

    În SUA sunt peste 7 milioane de persoane infectate cu COVID-19. India ocupă poziţia a doua şi raportează peste 88.000 de noi cazuri în ultimele 24 de ore. La nivel mondial, peste 31,2 milioane de persoane au fost confirmate pozitiv de la izbucnirea pandemiei.

    În Statele Unite ale Americii, de la debutul pandemiei, au fost înregistrate 7.004.768 de cazuri de COVID-19, potrivit cifrelor World meters. Dintre acestea, 33.344 au fost confirmate pozitiv în ultimele 24 de ore.

    Numărul total al deceselor în SUA a ajuns la 204.118 de la izbucnirea pandemiei până în prezent, cu 294 în cursul zilei de duminică.

    Poziţia a doua la nivel mondial o ocupă India cu 5.485.612 de infectări. Aici se înregistrează şi cea mai mare rată de noi cazuri. Peste 87.000 au fost confirmate în cursul zilei de duminică.

    Şi numărul deceselor este mai mare în India, 1.135 de persoane infectate cu noul coronavirus şi-au pierdut viaţa doar în ultimele 24 de ore.

    În Europa, cele mai multe cazuri sunt în Spania, Franţa şi Marea Britanie. Franţa a înregistrat, duminică peste 10.500 de noi infectări, dar numărul deceselor rămâne relativ scăzut.

    Spania nu a raportat încă ultimele cifre, dar are peste 660.000 de cazuri confirmate până acum.

  • Pentru că vrea să vândă „gazele libertăţii” în Germania, America loveşte în germanul de rând

    Când două orgolii puternice se ciocnesc, cum ar fi cel al Americii şi cel al Germaniei, nu politicienii au de suferit în primul rând, ci comunităţile locale. Pentru un oraşel bavarez, decizia Pentagonului de a redistribui trupele americane staţionate în Europa ar putea însemna sfârşitul unui mod de viaţă germano-american vechi de zeci de ani, scrie revista Politico.

    Situat la o oră de mers cu maşina de graniţa cu Cehia, Vilseck a fost „acasă” pentru mii de civili şi soldaţi americani încă din anii 1950 şi găzduieşte în prezent Regimentul 2 de Cavalerie al Armatei SUA. Această istorie şi-a lăsat amprenta asupra oraşului, creând o economie care se împleteşte strâns cu prezenţa americană – o situaţie reflectată în oraşul vecin Grafenwöhr, o bază imensă în care Elvis Presley şi-a petrecut câteva săptămâni după ce a fost recrutat.

    Dependenţa se întoarce acum împotriva oraşelelor gazdă ale armatei americane din toată Germania. După anunţul secretarului Apărării al SUA, Mark Esper, că 12.000 de militari vor fi transferaţi din Germania, comunităţile locale, printre care şi cea din Vilseck, se confruntă cu un viitor economic incert. Şi cu aproximativ 4.500 de soldaţi din Regimentul 2 Cavalerie care vor fi mutaţi, Vilseck va fi lovit cel mai puternic.
    Faptul că barăcile cazărmii oraşului ar putea fi goale în câţiva ani îl preocupă pe primarul Hans-Martin Schertl. „Contribuţia economică a zonelor de instrucţie de aici şi din Grafenwöhr a fost calculată la aproximativ 650 de milioane de euro anual“, a spus el, aşezat în biroul său cu vedere la piaţa din centrul Vilsekului, la câteva zile de la anunţul Washingtonului.
    Dacă mii de americani vor pleca, „preţurile de pe piaţa imobiliară vor scădea cu siguranţă, deoarece cererea nu ar putea fi la fel de mare ca oferta”, a spus Schertl, adăugând că mulţi germani de-ai locului se bazează pe chiriaşii americani care le plătesc chirie pentru a locui în casele lor. La mică distanţă de piaţa centrală, Bobby Grassick, directorul general al Vânzări de Autovehicule Militare Vilseck, rezonează cu remarcile primarului.
    „Va afecta zona dramatic“, a spus Grassick, stând în spatele biroului său, lângă showroom-ul dealerului auto. Preţurile imobiliare şi chiriile din zonă primesc un impuls artificial din prezenţa americană, a explicat el.
    La o oarecare distanţă de cel mai apropiat autobahn şi nu suficient de aproape de centrele regionale Nuremberg sau Regensburg pentru a profita de dezvoltarea lor urbană, Vilseck este ceea ce nemţilor le place să numească Pampa, o zonă rurală în mijlocul pustietăţii – care de obicei are o piaţă a locuinţelor de închiriat relaxată.
    „Toate aceste case pe care le vedeţi pe aici – sau multe dintre ele, să zicem – sunt construite pentru familiile americane“, a spus el, adăugând că nemţii care au investit în ele „vor locui ei în aceste case goale când americanii vor dispărea, pentru că nu vor primi niciodată chiriile de care au nevoie de la localnici pentru că aceştia nu şi-ar putea permite. „Nu avem nici industrie”, a spus Sabine Kederer, proprietara hotelului Angerer din Vilseck, clădire care datează de secole şi în care „aproximativ 80% dintre oaspeţi au legătură cu americanii sau sunt americani”.
    Multe instituţii din oraş se adresează special americanilor, de la restaurante – cum ar fi Angus Steakhouse, a cărui friptură de
    1 kilogram împinge chiar şi graniţele bucătăriei bavareze – la agenţii de turism care fac publicitate exclusiv pentru zboruri transatlantice. Locurile de cult ale oraşului includ nu numai bisericile romano-catolice tipice ale regiunii, ci şi Centrul Creştin New Life şi Biserica Creştină a Noului Testament.
    Kederer crede că Vilseck ar fi trebuit să înceapă să-şi diversifice modelul de afaceri în urmă cu câţiva ani, pentru a nu mai depinde de soldaţii americani. În opinia ei, pitorescul oraş ar trebui să fie promovat ca destinaţie turistică sau ca alternativă accesibilă pentru orăşenii care nu doresc să-şi cheltuiască toţi banii pe chirie. Fără astfel de strategii în acţiune, ea este îngrijorată că retragerea americană va produce o lovitură severă economiei locale.
    În afară de aspectul economic, ea este tristă şi pentru că va trebui să spună adio prietenilor. În afară de soldaţi, mulţi civili americani, cum ar fi membrii familiilor lor, locuiesc în şi în jurul Vilsekului.
    „Ne-a fost foarte bine cu americanii“, a spus Kederer, adăugând că cea mai bună prietenă a fiicei sale de 9 ani este americancă. Nu numai că sunt „inseparabile”, a spus ea, dar ambele beneficieză de abilităţile lingvistice reciproce. Majoritatea germanilor din Vilseck sunt de acord că prezenţa americană a adăugat calitate vieţii în oraş dincolo de perspectiva economică. „Am lucrat ca supraveghetor în autobuzul şcolar”, povesteşte localnica Brigitte Trummer, acum pensionară, adăugând că copiii germani şi americani ai oraşului s-au înţeles mereu. „Sunt tristă să văd americanii plecând … Vilseck se va transforma într-un oraş fantomă.“
    Primarul Schertl încă speră că oraşul său va evita această soartă. „Trump se confruntă cu rezistenţa democraţilor şi a unor republicani“, a spus el, adăugând că această mutare nu are sens strategic: „Toată lumea spune acest lucru, inclusiv fostul general comandant al armatei americane din Europa Ben Hodges… Iar preşedintele rus Vladimir Putin îşi freacă mâinile – cu 10.000 de soldaţi americani mai puţin decât ar fi trebuit să se teamă cândva, dacă ar alege să anexeze statele baltice sau orice altceva.“ Grassick are o viziune diferită de cea a lui Schertl. „Americanii nu văd  direct ameninţarea în teren, aici, în Germania, ei o văd mai mult spre graniţele cu Rusia – prin urmare de aici şi comasarea în Polonia – vor să se deplaseze mai mult în această direcţie“, a spus el. (Washingtonul a transmis mesaje ambigue în acest sens, spunând că va muta unele trupe în Polonia, deşi recent Pentagonul a anunţat că trupele afectate din Germania vor fi transferate în principal în Italia şi Belgia sau înapoi în Statele Unite.) În orice caz, Grassick nu este prea îngrijorat pentru afacerile sale, deşi sunt croite 100% pentru a satisface nevoile americanilor. „Importăm maşini din SUA pentru ca soldaţii să le cumpere aici şi să le poată duce înapoi acasă când pleacă. Arată la fel, dar sunt vehicule cu totul diferite, cu luminile şi parbrizele lor şi toate cele neconforme cu standarde europene „, a spus el.
    Ca parte a unui acord între SUA şi Germania, clienţii săi americani nu plătesc taxe de import, a explicat Grassick. Nemţii, pe de altă parte, ar trebui să plătească cu „29% mai mult” pentru una dintre maşinile sale, astfel că retragerea trupelor ar trebui să facă ravagii modelului său de afaceri – însă el se bazează pe faptul că mai are doar câţiva ani până la pensionare. „Chiar nu mă afectează atât de mult.“
    Pentru Kederer, miza este mai mare. „Acest hotel este în familia mea din 1666 şi sunt a 14-a generaţie care îl conduce“, a spus ea. „Nu vreau să se termine cu mine.“

    Armata americană s-ar putea să fie în retragere în Germania, însă câţiva politicieni de la Washington sunt în plină ofensivă, motivaţi din spate de interese de afaceri. SUA au devenit exportator de energie mulţumită dezvoltării industriei gazelor de şist, în timp ce Rusia îşi ademeneşte clienţii europeni pentru gazele sale cu noi rute, directe şi mai sigure. Una dintre acestea este gazoductul Nord Stream, care aduce gaze direct în Germania, ocolind Ucraina. Conducta există deja, dar Moscova vrea majorarea capacităţii de transport, iar Berlinul nu are nimic împotrivă, ba chiar sprijină proiectul, căruia i se opun SUA şi câteva ţări care se simt ameninţate de întărirea influenţei ruseşti în regiune, cum ar fi Polonia.  Administraţia de la Washington, care promovează puternic gazele americane în Europa ca soluţie pentru „eliberarea” de dependenţa de Rusia, face presiuni asupra Germaniei să renunţe la proiectul rusesc. În aceste condiţii, trei senatori americani ameninţă portul de feriboturi de pe insula Rügen cu sancţiuni „zdrobitoare” pentru a împiedica realizarea controversatului proiect Nord Stream 2. Cu toate că se tem de ruina financiară, oamenii din Sassnitz, un oraş de pe acea insulă, sunt sfidători, scrie Deutsche Welle, care a realizat un reportaj acolo. Oraş de pescari unde pe străzi miroase a peşte prăjit. Soarele se reflectă puternic în apa mării, iar câteva bărci cu pânze alunecă leneş în lumină. Este încă vacanţa de vară în unele landuri germane, iar în Sassnitz, port la Marea Baltică, senzaţia de vacanţă se simte chiar mai mult. Chiar şi primarul micului oraş de 9.000 de locuitori ar fi trebuit să fie în concediu. Ar fi plecat dacă nu ar fi fost o scrisoare ameninţătoare trimisă din Statele Unite. „Nu se întâmplă în fiecare zi ca Sassnitz să treacă de la 0 la 100 pe scara atenţiei politice a lumii”, spune Frank Kracht, râzând. Redevine repede sobru. „Trebuie să iau în serios aceste ameninţări. Pentru că, în primul rând, este vorba şi de muncitori.“

    El se referă la angajaţii companiei Fährhafen Sassnitz, care operează portul local Mukran. Este hub-ul logistic pentru finalizarea controversatei conducte de gaz Nord Stream 2, cu o lungime de 150 de kilometri. În scrisoarea adresată oraşului Sassnitz la începutul acestei luni, trei senatori republicani americani – Ted Cruz din Texas, Tom Cotton din Arkansas şi Ron Johnson din Wisconsin – au ameninţat Portul Mukran cu sancţiuni economice şi juridice “zdrobitoare” dacă continuă să permită echiparea vapoarelor pentru realizarea proiectului gazoductului rusesc. SUA încearcă în toate modurile posibile să împiedice ca gazoductul să devină realitate, iar criticile nu sunt ceva nou.
    Preşedintele Donald Trump a acuzat Germania că doreşte protecţia militară a SUA împotriva unei ameninţări ruseşti, oferind în acelaşi timp Moscovei venituri mari din exporturile de gaze. Însă tonul mesajului din scrisoare este ceva nemaiîntâlnit până acum, cel puţin pentru oficialii germani. În portul german stă ancorată Akademik Cerskiy, o navă rusească ce urmează să finalizeze lucrările. Ar trebui să fie echipată tehnic pentru a duce pe şantierul marin conductele finite, care sunt depozitate în Portul Mukran. Munca a fost temporar oprită, iar aici intervine scrisoarea ameninţătoare a americanilor. Jürgen Trittin din partidul ecologist german a descris scrisoarea ca fiind „o declaraţie economică de război”, în timp ce premierul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală, Manuela Schwesig, a caracterizat-o drept „scandaloasă” şi o „tentativă de şantaj”. În Sassnitz, puţini localnici sunt interesaţi de politica americană. Susanne Bender locuieşte acolo de
    50 de ani, conducând o afacere de afumat peşte numită Heimat („Acasă”). Bender vinde rulouri de peşte care par delicioase, deoarece coada de clienţi este lungă. „Nu este deloc bine ce face Trump. De ce se amestecă în afacerile noastre?“ spune ea. „Nu doar eu personal, ci toată lumea este îngrijorată. Toţi depindem de port.“ După comerţul turistic, portul de feriboturi industriale este cel mai important angajator din regiune. „Construieşti ceva şi acum ar trebui să fie demolat sub picioarele tale”, spune René Beinhoff, care vinde îngheţată pe promenada Sassnitz. „Ce nonsens!“
    Primarul Kracht subliniază că toate autorizaţiile au fost emise, conducta este ca şi terminată – cel puţin 94% din aceasta – şi ei vor să rămână cu ea. „Este doar o ameninţare. În prezent, nu există sancţiuni“, spune el. „Trebuie să o luăm în serios, dar trebuie, de asemenea, să ne liniştim oamenii că nu vor fi atraşi în niciun fel în această bătaie de joc politică”. Oamenii din Sassnitz nu par să fi înţeles pe deplin prăpastia în care privesc, spune Sascha Lohmann, politolog la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi Securitate, care cercetează sancţiunile americane de ani buni. Potrivit acestuia, antecedentele americane şi ameninţarea cu sancţiuni din scrisoare sunt suficiente pentru a-i face nervoşi pe jucătorii de pe piaţa financiară, cum ar fi banca de casă a portului. „Senatorii înţeleg exact ce efect psihologic au aceste ameninţări“, subliniază Lohmann.
    El crede că adevărata problemă o reprezintă sancţiunile secundare, cu SUA interzicând propriilor companii să facă afaceri cu companii afectate de sancţiuni – în acest caz portul Mukran şi-ar pierde toţi partenerii de afaceri americani. De teamă, explică politologul, multe companii vor prefera să renunţe la a mai face afaceri cu Mukran, în loc să-şi rişte întreaga afacere din SUA. „Aceşti jucători financiari ar face atunci ca portul să intre în insolvenţă“, spune el. Între timp, unii politicieni germani solicită guvernului de la Berlin să ia poziţie, ba chiar să emită contrasancţiuni.

  • Florin Talpeş a numit doi americani în managementul Bitdefender. Cine sunt aceştia şi ce rol au în dezvoltarea companiei româneşti

    Producătorul de soluţii de securitate informatică Bitdefender a anunţat numirea americanilor Steve Kelley şi Chris Brazdziunas la conducerea diviziei de soluţii pentru business. Kelley va avea rolul de preşedinte şi director general al diviziei, în timp ce Brazdziunas va fi vicepreşedinte pentru produse şi servicii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     Recrutările consolidează interesul crescut al companiei pe piaţa securităţii informatice pentru companii prin resurse dedicate alocate acestei divizii coordonate direct de către CEO-ul Bitdefender, Florin Talpeş.

     Divizia de soluţii pentru business va gestiona toate aspectele legate de dezvoltarea de produse şi servicii adresate companiilor şi de punerea acestora pe piaţă, inclusiv vânzări, marketing, inginerie, licenţiere de tehnologii şi coordonarea partenerilor regionali. Departamentul va permite concentarea integrală a eforturilor către oportunităţile din piaţa de soluţii de securitate informatică de business, după un model similar celui pentru clienţii individuali, care alocă resurse pentru nevoile specifice utilizatorilor de acasă.

     „Ajustarea alocării resurselor între diviziile consumer şi business e un pas firesc determinat de creşterea mărimii şi complexităţii operaţiunilor, dar şi de cererea crescândă pentru tehnologiile Bitdefender în noul context global, venită din partea companiilor de toate dimensiunile. Steve şi Chris aduc o bogată experienţă de management în echipa Bitdefender şi vor ajuta la îndepinirea obiectivelor de creştere a companiei”, spune Florin Talpeş, CEO al Bitdefender.

    Cu peste 20 de ani de experienţă în securitate informatică, Steve Kelley a acumulat cunoştinţe vaste în domenii precum management de produs, marketing de produs, dezvoltare corporate, vânzări şi marketing. „Bitdefender are deja un lung istoric de tehnologii apreciate la nivel global. Mai mult, piaţa securităţii informatice se află acum într-un punct de inflexiune, după creşterea numărului de atacuri cauzată de fenomenul work-from-home, mutarea volumelor din centrele de date către infrastructuri hibride şi însuşirea rapidă a instrumentelor de administrare pentru detecţie şi răspuns la incidente. Toate acestea fac companiile să îşi reevalueze modul în care abordează securitatea şi să conteze pe suita recunoscută internaţional furnizată de Bitdefender”, spune Kelley.

    Ca vicepreşedinte pentru produse şi servicii, Chris Brazdziunas, cu experienţă dovedită în construcţia de organizaţii scalabile şi performante, va întări abordarea centrată pe client a produselor de business şi va alinia portofoliul existent nevoilor pieţei. „Dezvoltarea de soluţii capabile să devină fruntaşe pe piaţă depinde mai ales de expertiza amplă în securitate informatică şi de capacitatea de a inova, iar Bitdefender este recunoscută pentru ambele. În peisajul actual în care numărul atacurilor îndreptate spre utilizatori, dispozitive şi servere constituie o ameninţare pentru orice business, Bitdefender poate oferi companiilor moduri de a reduce rapid riscurile la care se expun cu costuri operaţionale minime.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care furnizează soluţii de protecţie împotriva ameninţărilor complexe către 500 de milioane de utilizatori din peste 150 de ţări.


     

  • Florin Talpeş a numit doi americani în managementul Bitdefender. Cine sunt aceştia şi ce rol au în dezvoltarea companiei româneşti

    Producătorul de soluţii de securitate informatică Bitdefender a anunţat numirea americanilor Steve Kelley şi Chris Brazdziunas la conducerea diviziei de soluţii pentru business. Kelley va avea rolul de preşedinte şi director general al diviziei, în timp ce Brazdziunas va fi vicepreşedinte pentru produse şi servicii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     Recrutările consolidează interesul crescut al companiei pe piaţa securităţii informatice pentru companii prin resurse dedicate alocate acestei divizii coordonate direct de către CEO-ul Bitdefender, Florin Talpeş.

     Divizia de soluţii pentru business va gestiona toate aspectele legate de dezvoltarea de produse şi servicii adresate companiilor şi de punerea acestora pe piaţă, inclusiv vânzări, marketing, inginerie, licenţiere de tehnologii şi coordonarea partenerilor regionali. Departamentul va permite concentarea integrală a eforturilor către oportunităţile din piaţa de soluţii de securitate informatică de business, după un model similar celui pentru clienţii individuali, care alocă resurse pentru nevoile specifice utilizatorilor de acasă.

     „Ajustarea alocării resurselor între diviziile consumer şi business e un pas firesc determinat de creşterea mărimii şi complexităţii operaţiunilor, dar şi de cererea crescândă pentru tehnologiile Bitdefender în noul context global, venită din partea companiilor de toate dimensiunile. Steve şi Chris aduc o bogată experienţă de management în echipa Bitdefender şi vor ajuta la îndepinirea obiectivelor de creştere a companiei”, spune Florin Talpeş, CEO al Bitdefender.

    Cu peste 20 de ani de experienţă în securitate informatică, Steve Kelley a acumulat cunoştinţe vaste în domenii precum management de produs, marketing de produs, dezvoltare corporate, vânzări şi marketing. „Bitdefender are deja un lung istoric de tehnologii apreciate la nivel global. Mai mult, piaţa securităţii informatice se află acum într-un punct de inflexiune, după creşterea numărului de atacuri cauzată de fenomenul work-from-home, mutarea volumelor din centrele de date către infrastructuri hibride şi însuşirea rapidă a instrumentelor de administrare pentru detecţie şi răspuns la incidente. Toate acestea fac companiile să îşi reevalueze modul în care abordează securitatea şi să conteze pe suita recunoscută internaţional furnizată de Bitdefender”, spune Kelley.

    Ca vicepreşedinte pentru produse şi servicii, Chris Brazdziunas, cu experienţă dovedită în construcţia de organizaţii scalabile şi performante, va întări abordarea centrată pe client a produselor de business şi va alinia portofoliul existent nevoilor pieţei. „Dezvoltarea de soluţii capabile să devină fruntaşe pe piaţă depinde mai ales de expertiza amplă în securitate informatică şi de capacitatea de a inova, iar Bitdefender este recunoscută pentru ambele. În peisajul actual în care numărul atacurilor îndreptate spre utilizatori, dispozitive şi servere constituie o ameninţare pentru orice business, Bitdefender poate oferi companiilor moduri de a reduce rapid riscurile la care se expun cu costuri operaţionale minime.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care furnizează soluţii de protecţie împotriva ameninţărilor complexe către 500 de milioane de utilizatori din peste 150 de ţări.