BusinessMagazin

Tag: ambalaje

  • Coca-Cola introduce un PET realizat în proporţie de până la 30% din plante

    Compania Coca-Cola România anunţă introducerea pe piaţa locală a unui ambalaj inovator, realizat în proporţie de până la 30% din plante. Noul ambalaj, realizat prin tehnologia PlantBottleTM, este folosit, începând din luna iulie, pentru recipientele de 500 de ml de apă plată şi carbogazoasă Dorna şi Dorna Izvorul Alb. Dorna devine, astfel, prima apă minerală naturală din România distribuită într-un ambalaj cu până la 30% conţinut din plante.

    Ambalajul rezultat prin tehnologia PlantBottle™ este 100% reciclabil şi reduce în mod considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.

    „Tehnologia PlantBottleTM reprezintă un progres semnificativ în inovaţia de ambalaj din domeniul băuturilor”, spune Raluca Vlad, brand manager Dorna în cadrul companiei Coca-Cola România. „Noul ambalaj arată şi se comportă exact ca PET-ul clasic, însă are o amprentă de carbon mult mai mică asupra planetei. Este o sticlă de care suntem cu toţii foarte mândri.”

    Ambalajul PlantBottleTM este similar cu PET-ul clasic, cu excepţia faptului că una dintre componentele acestuia din urma a fost înlocuită, în PlantBottleTM, cu o componentă din plante, respectiv trestie de zahăr.

    „Inlocuim o parte din combustibilii fosili folosiţi în fabricarea PET-urilor cu materii prime din plante, fără a scădea performanţa ambalajelor. Acest lucru reduce impactul pe care compania îl poate avea asupra mediului înconjurător şi micşorează dependenţa de petrol”, mai spune Raluca Vlad.

    Doar în 2010, introducerea ambalajelor PlantBottleTM a echivalat cu eliminarea a aproximativ 30.000 de tone de dioxid de carbon (CO2) sau a aproximativ 60.000 barili de petrol, care ar fi fost folosiţi pentru a produce PET-urile clasice.

    In prezent, tehnologia PlantBottle™ foloseşte etanol din trestie de zahăr din Brazilia. Bioetanolul din trestie de zahăr din Brazilia este singurul biocombustibil recunoscut pe scară largă de către autorităţile din domeniu pentru performanţele sale ecologice şi sociale unice. Culturile de trestie de zahăr din Brazilia sunt întreţinute aproape în totalitate cu apă de ploaie, fără să fie nevoie de cantităţi suplimentare de apă pentru irigare. De asemenea, trestia de zahăr este cultivată în cantităţi industriale, folosind fertilizatori organici, pe terenuri arabile degradate pentru a nu irosi terenurile arabile destinate culturilor agricole pentru hrana populaţiei.

    Un alt avantaj pe care ambalajul PlantBottleTM îl oferă este acela că, spre deosebire de alte materiale obţinute din plante, acesta poate fi procesat în fabrici şi instalaţii de reciclare deja existente. Ambalajele PlantBottleTM pot fi, de asemenea, folosite, reciclate şi refolosite pe termen nelimitat.

    Noile ambalaje vor avea pe etichetă un mesaj şi un logo specifice şi vor fi, de asemenea, promovate în puncte de vânzare special amenajate în magazine.

    Obiectivul Companiei Coca-Cola este ca, până în anul 2020, să înlocuiască toate materialele pe bază de petrol şi combustibili fosili din componenţa PET-urilor clasice, cu materiale obţinute din plante, precum şi să introducă ambalajele PlantBottleTM pentru toate produsele din portofoliul companiei. Rezultatul va fi o sticlă 100% reciclabilă, din 100% surse regenerabile, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

    Coca-Cola a încurajat reciclarea ambalajelor, fiind prima companie care a introdus pe piaţă sticle de plastic fabricate din material reciclat, s-a implicat în permanenţă în dezvoltarea de noi ambalaje inovatoare reciclabile şi a investit în infrastructură pentru reciclare.

    Compania Coca-Cola este cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din lume, cu un portofoliu de peste 500 de mărci de băuturi răcoritoare carbogazoase şi necarbogazoase. Pornind de la Coca-Cola, recunoscută ca fiind una dintre cele mai valoroase mărci din lume, portofoliul companiei cuprinde branduri în valoare de 16 miliarde de dolari, printre care se numără Diet Coke, Fanta, Sprite, Coca-Cola Zero, apă vitaminizată, Powerade, Minute Maid, Cappy, Simply, Georgia şi Del Valle.

    La nivel global, compania Coca-Cola este furnizorul numărul 1 de băuturi carbogazoase, cafea ready-to-drink şi sucuri de fructe şi nectaruri. Având cea mai mare reţea de distribuţie de băuturi răcoritoare din lume, consumatorii din peste 200 de ţări se bucură de băuturile companiei, consumul depăşind 1,9 miliarde de porţii pe zi. 

    In România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. în România, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

  • Coca-Cola introduce un PET realizat în proporţie de până la 30% din plante

    Compania Coca-Cola România anunţă introducerea pe piaţa locală a unui ambalaj inovator, realizat în proporţie de până la 30% din plante. Noul ambalaj, realizat prin tehnologia PlantBottleTM, este folosit, începând din luna iulie, pentru recipientele de 500 de ml de apă plată şi carbogazoasă Dorna şi Dorna Izvorul Alb. Dorna devine, astfel, prima apă minerală naturală din România distribuită într-un ambalaj cu până la 30% conţinut din plante.

    Ambalajul rezultat prin tehnologia PlantBottle™ este 100% reciclabil şi reduce în mod considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.

    „Tehnologia PlantBottleTM reprezintă un progres semnificativ în inovaţia de ambalaj din domeniul băuturilor”, spune Raluca Vlad, brand manager Dorna în cadrul companiei Coca-Cola România. „Noul ambalaj arată şi se comportă exact ca PET-ul clasic, însă are o amprentă de carbon mult mai mică asupra planetei. Este o sticlă de care suntem cu toţii foarte mândri.”

    Ambalajul PlantBottleTM este similar cu PET-ul clasic, cu excepţia faptului că una dintre componentele acestuia din urma a fost înlocuită, în PlantBottleTM, cu o componentă din plante, respectiv trestie de zahăr.

    „Inlocuim o parte din combustibilii fosili folosiţi în fabricarea PET-urilor cu materii prime din plante, fără a scădea performanţa ambalajelor. Acest lucru reduce impactul pe care compania îl poate avea asupra mediului înconjurător şi micşorează dependenţa de petrol”, mai spune Raluca Vlad.

    Doar în 2010, introducerea ambalajelor PlantBottleTM a echivalat cu eliminarea a aproximativ 30.000 de tone de dioxid de carbon (CO2) sau a aproximativ 60.000 barili de petrol, care ar fi fost folosiţi pentru a produce PET-urile clasice.

    In prezent, tehnologia PlantBottle™ foloseşte etanol din trestie de zahăr din Brazilia. Bioetanolul din trestie de zahăr din Brazilia este singurul biocombustibil recunoscut pe scară largă de către autorităţile din domeniu pentru performanţele sale ecologice şi sociale unice. Culturile de trestie de zahăr din Brazilia sunt întreţinute aproape în totalitate cu apă de ploaie, fără să fie nevoie de cantităţi suplimentare de apă pentru irigare. De asemenea, trestia de zahăr este cultivată în cantităţi industriale, folosind fertilizatori organici, pe terenuri arabile degradate pentru a nu irosi terenurile arabile destinate culturilor agricole pentru hrana populaţiei.

    Un alt avantaj pe care ambalajul PlantBottleTM îl oferă este acela că, spre deosebire de alte materiale obţinute din plante, acesta poate fi procesat în fabrici şi instalaţii de reciclare deja existente. Ambalajele PlantBottleTM pot fi, de asemenea, folosite, reciclate şi refolosite pe termen nelimitat.

    Noile ambalaje vor avea pe etichetă un mesaj şi un logo specifice şi vor fi, de asemenea, promovate în puncte de vânzare special amenajate în magazine.

    Obiectivul Companiei Coca-Cola este ca, până în anul 2020, să înlocuiască toate materialele pe bază de petrol şi combustibili fosili din componenţa PET-urilor clasice, cu materiale obţinute din plante, precum şi să introducă ambalajele PlantBottleTM pentru toate produsele din portofoliul companiei. Rezultatul va fi o sticlă 100% reciclabilă, din 100% surse regenerabile, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

    Coca-Cola a încurajat reciclarea ambalajelor, fiind prima companie care a introdus pe piaţă sticle de plastic fabricate din material reciclat, s-a implicat în permanenţă în dezvoltarea de noi ambalaje inovatoare reciclabile şi a investit în infrastructură pentru reciclare.

    Compania Coca-Cola este cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din lume, cu un portofoliu de peste 500 de mărci de băuturi răcoritoare carbogazoase şi necarbogazoase. Pornind de la Coca-Cola, recunoscută ca fiind una dintre cele mai valoroase mărci din lume, portofoliul companiei cuprinde branduri în valoare de 16 miliarde de dolari, printre care se numără Diet Coke, Fanta, Sprite, Coca-Cola Zero, apă vitaminizată, Powerade, Minute Maid, Cappy, Simply, Georgia şi Del Valle.

    La nivel global, compania Coca-Cola este furnizorul numărul 1 de băuturi carbogazoase, cafea ready-to-drink şi sucuri de fructe şi nectaruri. Având cea mai mare reţea de distribuţie de băuturi răcoritoare din lume, consumatorii din peste 200 de ţări se bucură de băuturile companiei, consumul depăşind 1,9 miliarde de porţii pe zi. 

    In România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. în România, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

  • Ce ambalaje de alimente sunt pline de otrăvuri. Provoacă infertilitate, cancer şi mutaţii genetice

    Peste 175 de substanţe periculoase au fost identificate în cadrul Food Packaging Frorum, relatează Dailymail. Substanţele toxice au legătură cu boli precum cancerul, malformaţii genitale sau dereglări hormonale. Conform unor experţi, aceste substanţe periculoase ar putea fi transferate în mâncarea conţinută de ambalajele care conţin substanţe toxice.

    Ca urmare, experţii cer o înăsprire a regulilor în ce priveşte producţia de ambalaje destinate alimentelor. Substanţele chimice periculoase se regăsesc în folii, conserve şi învelitori. Food Standards Agency susţine că toate regulile ce ţin de fabricarea ambalajelor cad în grija Uniunii Europene.

    Conform unui nou studiu, cea mai mare parte a ambalajelor de la alimente pot cauza cancer sau infertilitate, în condiţiile în care materiale din care sunt fabricate pot conţine peste 170 de substanţe periculoase. Oamenii de ştiinţă care au derulat studiul au atenţionat că aceste substanţe pot ajunge în mâncăruri.

    Doctorul Jane Muncke, managing director la Food Packaging Forum, organizaţia care a derulat studiul, publicat în Food Additives and Contaminants, a declarat: „Din punct de vedere al consumatorilor, este cu siguranţă indezirabil şi neaşteptat ca alimentele să fie suspectate că ar conţine substanţe toxice”.

    Un oficial al Food Standards Agency a declarat că nu există un pericol real legat de substanţele toxice din ambalajele folosite la alimente. „Consumatorii nu ar trebui să fie îngrijoraţi de prezenţa chimicalelor care intră în contact cu alimentele, atât timp cât producătorii de ambalaje respectă regulamentele de producţie.”

    Studiul a arătat însă că în producţia de ambalaje pentru alimente nu sunt interzise substanţe ce nu pot fi folosite în fabricarea jucăriilor sau a produselor textile de pildă.

     

  • Cele mai creative ambalaje din lume – GALERIE FOTO

    Ambalajul poate fi uneori un criteriu important în alegerea produsului. Ambalajele următoare însă, considerate cele mai interesante din lume de reprezentanţii distractify.com, ar putea să fie motivul principal pentru care aţi vrea să cumpăraţi produse de care s-ar putea să nici nu aveţi nevoie.

  • Cât a reciclat România în ultimii zece ani?

    “De ce să arunc gunoiul separat? Nu am unde să pun trei coşuri de gunoi în bucătărie. Apoi, nu găsesc nici container chiar lângă bloc şi trebuie să traversez cu pungile.„ Părerea lui Andrei, 28 de ani, este des întâlnită în rândul celor care nu îmbrăţişează sau nu înţeleg colectarea selectivă. Însă de la acelaşi mod de gândire au pornit şi europenii, unde astăzi colectarea este un obicei firesc. „Când am auzit prima oară de colectarea selectivă, m-am întrebat ce folos are. Nu înţelegeam de ce trebuie să schimb felul cum arunc gunoiul. O prietenă îmi spunea că nici măcar nu are loc în casă pentru aşa ceva. A fost ciudat la început, dar acum totul pare firesc şi puţini sunt cei care uită să separe corect hârtiile de sticla şi PET-urile de gunoiul menajer„, spune Martina, care însă nu e româncă, ci locuieşte în nordul Belgiei. Când aude despre situaţia din România, tânăra nu pare deloc uimită, pentru că acelaşi lucru se întâmpla şi în Belgia, dar acum 15-20 de ani. Oricum, nimic nu se poate întâmpla peste noapte, spune ea, în timp ce pocneşte din degete. „Cert e că acum, când te trezeşti cu abţibildul roşu lipit pe sacul de gunoi şi de pe toată strada ţi l-au lăsat în faţa casei numai pe al tău, ai şi o ruşine faţă de vecini şi te apuci să răscoleşti în sac ca să vezi ce ai aruncat greşit.„ Nimeni nu scapă nepedepsit, dat fiind că cei care ridică gunoiul sunt foarte perspicace. Sunt de regulă doi oameni: o fată care se uită atent în sac ca să vadă dacă nu s-a strecurat ceva nepotrivit şi care decide dacă gunoiul pleacă sau rămâne şi un bărbat foarte solid care ridică sacii colectaţi corect în maşina de gunoi. Iar abţibildul roşu lipit pe saci nu e numai o pedeapsă în faţa vecinilor, pentru că, la trei greşeli, sacul rămâne tot în faţa porţii, dar în plus vine şi poliţia cu o amendă de două-trei sute de euro. În România, povestea e abia la început. Percepţia asupra colectării selective nu e foarte clară, iar mulţi români se întreabă, probabil: „Ce câştig dacă nu mai arunc gunoiul la grămadă?”.

    Circuitul ambalajelor în natură

    Ne întoarcem în timp zece ani. Primele semne ale colectării selective apăreau în legislaţia naţională şi se vorbea în premieră în România de obligaţiile de reciclare şi de valorificare a deşeurilor de ambalaje. Noile reguli vizau firmele şi nu populaţia şi au demarat în 2004, ca urmare a formalităţilor de preaderare la Uniunea Europeană prin însuşirea acquis-ului comunitar. Ţinta iniţială era de reciclare a 15% din deşeurile de ambalaje puse pe piaţă de agenţii economici. Procentele au crescut treptat de la an la an, atât pentru cantităţile totale de ambalaje puse pe piaţă, cât şi pentru fiecare tip de material în parte – plastic, metal, hârtie, carton, sticlă şi lemn -, iar pentru anumite ambalaje, precum PET şi aluminiu, au apărut obligaţii specifice introduse pentru producătorii şi importatorii de bunuri ambalate începând cu anul 2011.

    Companiile puteau fie să gestioneze intern responsabilitatea legală, fie să delege atribuţiile unei organizaţii de transfer care să îi îndeplinească obiectivele. Tot atunci, autorităţile locale era obligate prin lege să creeze cadrul pentru respectarea legii. Cunoscând deja procedura similară din afara ţării, multinaţionalele s-au constituit într-o asociaţie ca să creeze o nouă structură având interesul comun de a respecta hotărârea de guvern. Coca-Cola, Pepsi, Brau Union, Mars, Unilever, Argus şi Ball Packaging au fondat în 2004 Eco-Rom Ambalaje, prima organizaţie de transfer de responsabilitate. „Am mers mai întâi la 11 companii de colectare şi toate s-au arătat interesate. La acea vreme încă funcţiona sistemul de tip REMAT. Ei erau autorizaţi să colecteze deşeuri şi singura cerinţă în plus faţă de ceea ce faceţi în prezent este să separaţi deşeurile de ambalaje„, îşi aminteşte Sorin Cristian Popescu, director general al companiei – „nu erau echipamente de sortare, totul se făcea manual„. Pentru efortul pe care îl făceau să colecteze un deşeu, Eco-Rom suporta 20-25% din costuri, deci s-a creat şi un interes suplimentar de a colecta mai mult aceste deşeuri. Şi piaţa de desfacere era alta în urmă cu zece ani. La nivel naţional existau patru reciclatori de sticlă, 13 de hârtie şi circa zece de plastic, iar metalele mergeau către marile combinate siderurgice, majoritatea închise în anii următori. Cât despre operatorii de salubritate, aceştia spun că abia de câţiva ani au început să colecteze separat deşeuri din teren, sortarea făcându-se până în 2009 în propria curte.

    „La începutul sistemului, gunoaiele se ridicau împreună, deşi erau colectate pe compartimente. Cantităţile nesemnificative de deşeuri făceau afacerea neprofitabilă„, spunea anterior Dan Ceauşescu, directorul companiei de salubritate Urban din Bucureşti. Odată ajunse la sediu, acestea erau totuşi triate în vederea reciclării de către angajaţii firmei, fără ca populaţia să ştie. De atunci volumul a crescut, iar acum cantitatea de gunoi justifică din punct de vedere economic existenţa unor fluxuri separate. Cei de la Romprest declară însă că procesul de implementare este încă în curs, aşadar „nu putem spune că este vorba de o cifră de afaceri, ci mai degrabă de costuri, implementarea precolectării şi colectării selective având ca certitudine doar partea de investiţii„.

    Un alt director al unui operator de salubritate, Zoltan Pasztai de la Ecobihor din Oradea, spune că tot procesul colectării ţine şi de percepţia în rândul populaţiei, care nu s-a schimbat mult – „sunt doar 15% care respectă, restul aşteaptă să fie amendaţi ca apoi să intre în sistem„. Din cifra de afaceri a unui operator de salubritate, colectarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile pot să atingă 35%.

    În urmă cu zece ani, îndeplinirea obligaţiilor României privind deşeurile de ambalaje era zero. Astăzi, Eco-Rom Ambalaje îndeplineşte 71,5% din obligaţia României în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor de ambalaje, conform Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Pe piaţă mai activează alte şapte organizaţii de transfer de responsabilitate care grupează restul de aproape 30%.

    Ileana Dumitru, director juridic şi corporate affairs al Bergenbier, spune că, pentru îndeplinirea obligaţiilor legale de reciclare impuse de UE şi de legislaţia naţională, compania a plătit anul trecut 0,25% din cifra de afaceri, adică sute bune de mii de euro. „Obligaţiile legale ar trebui îndeplinite de toţi subiecţii de drept. Totuşi, companiile îşi pot impune şi propriile ţinte specifice în materie de reciclare, iar apoi să poată capitaliza beneficii de imagine„, spune Dumitru. Ea mai spune că, din evaluările angajaţilor Bergenbier, a reieşit că aceştia tind să fie motivaţi de faptul că o companie este responsabilă şi din punctul de vedere al protecţiei mediului.

    Fireşte, obligaţia producătorilor de ambalaje de a recicla este transformată de către companii într-un instrument de marketing. În cazul îmbuteliatorului Coca-Cola, un exemplu este sticla Dorna, lansată în 2012 ca parte din iniţiativa Coca-Cola HBC de micşorare a cantităţii de materiale folosite la ambalajul apelor companiei. Ambalajele PET ale apelor Dorna şi Dorna Izvorul Alb au fost modificate pentru a fi mai uşoare cu până la 25%, se pot răsuci ocupând astfel mai puţin loc şi, în consecinţă, devin mai uşor de depozitat în vederea reciclării. Anul trecut, fiecare a şasea sticlă de PET pentru produsele CCHBC a fost colectată separat şi reciclată.

    Tatiana Borcan, şefa serviciului de prevenire şi protecţie a mediului din cadrul producătorului de ulei Argus, spune că firmele se pot folosi de tactici care transformă obligativitatea reciclării ambalajelor într-un mod de promovare, precum informaţii legate de impactul deşeurilor de ambalaje după folosirea produsului respectiv, exploatarea minimă a resurselor, efectele pozitive pe care le are un ambalaj reciclat asupra preţului produsului sau crearea de noi locuri de muncă. În medie, 55-60% din ambalajele puse pe piaţă de Argus sunt fabricate din material reciclat. Acest procent reprezintă greutatea paletului de lemn, în general reciclat, şi greutatea ambalajelor produsului. Borcan admite că populaţia tinde să fie oarecum sceptică în ce priveşte cumpărarea unui produs ambalat în material reciclat şi pune această atitudine pe seama slabei informări legate de acest subiect, din care rezultă o nesiguranţă legată de impactul asupra produsului.

    Angajaţii Bergenbier, Coca-Cola HBC şi Argus colectează selectiv gunoiul de la birou de ani buni, însă practica nu a fost adoptată la scară largă în rândul companiilor din România câtă vreme acestea nu au fost stimulate în niciun fel să separe deşeurile. Un moment important în domeniul reciclării a fost atingerea pragului maxim de valorificare a 60% din deşeurile de ambalaje puse pe piaţă în 2013. Pentru anul 2014, obligaţiile legislative se păstrează la nivelul anului precedent. În prezent, există discuţii la nivel european privind creşterea actualelor obligaţii de reciclare începând cu anul 2016.

  • Business Magazin – ediţie tematică: Cât a reciclat România în zece ani

    Câteva dintre principalele teme ale revistei Business Magazin “Cât a reciclat România în zece ani”:

    ·         Reciclarea deşeurilor de ambalaje: legislaţie naţională şi România la nivel european

    ·         Rolul actorilor implicaţi în sistemul de colectare separată a deşeurilor de ambalaje

    ·         Despre producători şi organizaţiile de transfer de responsabilitate 

    ·         Impactul Eco-Rom Ambalaje în România după 10 ani de activitate 

    ·         Evoluţii în sistemul de colectare separată şi reciclare a deşeurilor de ambalaje

    Proiect susţinut de 


    Ediţia tematică “Cât a reciclat România în zece ani” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 23 iunie 2014, în reţelele Inmedio şi Relay.

  • A greşi este omeneşte – erori comise mai mult sau mai puţin intenţionat – GALERIE FOTO

  • Afacerea care salvează planeta de obezitate

    O mamă din Statele Unite a găsit soluţia ideală pentru a-şi ţine copiii departe de băuturile carbogazoase.

    Rose Cameron nu ştia cum ar putea convinge pe cei mici să bea mai multă apă, aşa că a început să le servească în nişte ambalaje atractive, relatează psfk.com. Femeia a înţeles că era nevoie ca apa să pară “cool”, şi astfel marca WAT-AAH! s-a născut.

    Avându-i pe cei doi copii ai săi drept consultanţi, ea a creat un sticle colorate şi atrăgătoare pentru copii, devenind un jucător important pe piaţa de profil. Experienţa lui Rose Cameron a fost extrem de importantă: ea lucrase anterior într-o companie de marketing, având astfel cunoştiinţele necesare lansării unui astfel de produs.

    “Ca să fiu cinstită, cred că tinerii ar consuma mai degrabă apă decât sucuri dacă ambalajul ar fi mereu atractiv”, a declarat Rose Cameron.

    Atât numele cât şi logo-ul au fost inspirate de cei doi copii, inclusiv culorile şi fontul folosit. Cameron a început să vândă produsele în 2008, iar acum ele sunt disponibile în majoritatea supermarketurilor din Statele Unite. Scopul femeii de afaceri, după cum a declarat, este să îi ţină pe cei mici sănătoşi şi să combată obezitatea, cauzată de multe ori de consumul în exces al băuturilor răcoritoare.

  • Lovitura pe care o dă Pepsi gigantului Coca-Cola. Cum vrea să fure din clienţii concurenţei

    Pepsi are acum o nouă identitate vizuală – prin forma, designul şi culoarea ambalajelor, iar etichetele noii linii de ambalaje comunică fiecare ocazie de consum.

    „Acum sunt pe +” este campania de comunicare a unei game complet noi de ambalaje lansată de Pepsi. Compania a decis să adapteze platforma globală Live for now, printr-o nouă linie pentru piaţa locală: 1,25 l, 1,75 l, 2,25 l şi 2,75 l.

    „Este o campanie care porneşte de la o analiză  îndelungată a obiceiurilor de cumpărare şi consum”, a declarat Adriana Nestoriuc, Group Brand Manager CSD, PepsiCo România. “„Prin noile sticle Pepsi am reuşit să găsim măsura potrivită pentru fiecare moment de consum al zilei, răspunzând unor nevoi concrete ale tinerilor. Fiecare moment are acum un ambalaj Pepsi dedicat: de la petreceri neplănuite, la după-amieze liniştite, de la zile alături de persoana iubită, la clipe de care te bucuri doar tu.”

    Gama Pepsi „pe +” beneficiază de o campanie de comunicare ce include spoturi TV, execuţii în magazine şi OOH.

    În România, Coca-Cola rămâne cea mai consumată băutură răcoritoare, cu o cotă de piaţă de aproape 60% din piaţa băuturilor acidulate, în timp ce Pepsi deţine sub 20% din cota de piaţă, notează economica.net.

  • Noua lege a salubrizării: 2.000 de firme colectoare de ambalaje se plâng că sunt scoase din joc

     Un act normativ care modifică actuala lege a salubrizării localităţilor se află pe masa preşedintelui Traian Băsescu, pentru a fi promulgat. Prin el se stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt cele care au încheiat contract de salubrizare cu municipalităţile. Astfel, se creează un monopol prin care mii de firme colectoare de ambalaje pentru reciclare sunt scoase din joc, în favoarea firmelor de salubritate, pe o piaţă care valorează un miliard de euro, iar reciclarea deşeurilor de către populaţie este descurajată, susţin reprezentanţi ai industriei colectoare de deşeuri şi ONG-uri de mediu, scrie publicaţia Gândul.

    Modificarea legii 101/2006 privind salubrizarea localităţilor a fost adoptată de Camera Deputaţilor la începutul lunii februarie şi se află acum pe masa preşedintelui Traian Băsescu, care are posibilitatea să o promulge sau să o retrimită în Parlament pentru dezbatere. Prin această nouă lege, se stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt cele care au încheiate contracte de salubrizare cu municipalităţile. Joi, aproximativ 200 de reprezentanţi ai industriei colectoare şi reciclatoare au protestat în Piaţa Constituţiei, cerând ca noua lege să nu fie aprobată, pentru că îi lasă fără obiectul muncii şi instituie monopol în activitatea de salubrizare a fiecărei localităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro