Artistul, scrie San Francisco Chronicle, refuză să cumpere altceva decât clei sau cuttere, preferând să caute materialele pentru lucru prin gunoaiele oraşului. Ideea i-a venit atunci când, angajat de un restaurant dintr-un loc izolat să realizeze nişte lucrări, nu a putut ajunge la un magazin pentru cele necesare şi a fost nevoit să utilizeze ce găsea, cum ar fi hârtie şi carton rămase de la local. La San Francisco, Zombres colindă pe la anumite magazine de unde cere deşeuri, în special ambalaje cu anumite culori, din care realizează diverse tablouri.
Tag: ambalaje
-
Creşterea consumului atrage şi un avans al deşeurilor de ambalaje, care trebuie ţinut sub control
Obligaţia companiei este de a finanţa colectarea deşeurilor în vederea reciclării. În general din deşeuri se obţin materii prime pentru alte produse. Spre exemplu, din folia de plastic se obţine o granulă reciclată din care se produc jucării pentru copii, coşuri de cumpărături sau altele.
„Odată cu creşterea consumului creşte şi cantitatea de deşeuri de ambalaje. Deşi ne dorim să decontăm creşterea cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa naţională de consum, acest lucru este deocamdată imposibil, astfel că potenţialul este de creştere, a spus Iulian Stoicescu, director general al Ecosmart UNION SA.
În 2019 compania a investit în infrastructura de colectare a deşeurilor reciclabile de la populaţie, în special prin achiziţia unor sisteme de colectare separată cu acces special prin achiziţia unor sisteme de colectare separată cu acces special în zone cu densitate mare a populaţiei, dar şi în dotări pentru vehicule specializate de colectare.
„Am dotat câteva autospeciale cu sisteme de cântărire şi urmărire pentru a avea o evidenţă a cantităţilor colectate din diferite zone şi pentru a implementa un sistem «Plăteşte pentru cât arunci». De asemenea, am lucrat împreună cu câţiva operatori economici pentru a implementa în spaţii logistice de colectare şi compactare a deşeurilor de ambalaje. Împreună cu Ministerul Mediului şi InfoCons am desfăşurat o amplă campanie de informare şi conştientizare în numeroase instituţii publice cu accent deosebit pe primării“, a subliniat Iulian Stoicescu. El a spus că are în plan să continue în 2020 investiţiile în infrastructura de colectare selectivă împreună cu autorităţile publice locale şi centrale.
Anual, în România se introduc pe piaţă peste 1,3 milioane de tone de ambalaje, ceea ce determină o obligaţie de reciclare a aproximativ 750.000 de tone de deşeuri, activitate care în momentul de faţă este finanţată doar de producătorii şi importatorii de bunuri ambalate. În Capitală, bucureştenii generează circa 600 de tone de deşeuri de ambalaje pe zi, provenite de la alimentele şi produsele consumate, potrivit unor calcule făcute de ZF pe baza datelor din piaţă. Lipsa sortării deşeurilor menajere este primul impediment în reciclarea deşeurilor de ambalaje. Deşeurile care necesită un proces de sortare şi tratare sunt cel mai greu de reciclat şi presupun şi un cost mai ridicat pentru operatorii de salubritate.
Începând cu anul 2019 magazinele nu mai oferă pungi de plastic, tocmai din raţiuni legate de mediu. Pungile din plastic obişnuit se descompun în câteva sute de ani, dacă sunt depozitate la deponeu – groapa de gunoi. O tonă de pungi de plastic reciclate pot economisi aproape 2 tone de petrol. Pungile noi se descompun în aproximativ trei ani, atât în apă cât şi în sol. Mai mult, unii producători au realizat pungi din amidon, care se descompune şi mai rapid.
-
O pungă de solzi
O tânără din Marea Britanie, Lucy Hughes, ţine însă să dovedească faptul că aceştia îşi pot găsi o întrebuinţare alături de pielea de peşte, ca înlocuitor de plastic pentru obiectele de unică folosinţă. Materialul creat de aceasta, MarinaTex, este translucid şi flexibil, potrivit pentru confecţionarea de pungi sau ambalaje pentru sandviciuri şi nu necesită colectare separată ca deşeu, scrie Dezeen. Creatoarea sa susţine că, de exemplu, un singur cod de Atlantic (peşte care poate atinge până la doi metri lungime) furnizează suficientă materie primă pentru 1.400 de pungi din MarinaTex.
-
Nestlé a deschis Institutul de Ştiinţe al Ambalajelor, cu scopul de a diminiua până la zero emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050
Nestlé a inaugurat astăzi, în Elveţia, Institutul de Ştiinţe al Ambalajelor (Institute of Packaging Sciences) primul de acest fel din industria alimentară. Acesta are scopul de a ajuta compania Nestlé să contribuie pozitiv la provocarea globală a deşeurilor de ambalaje din plastic şi să ofere soluţii de ambalare prietenoase cu mediul înconjurător.
Nestlé şi-a luat angajamentul de a face în proporţie de 100% ambalaje reciclabile sau reutilizabile pentru produsele sale până în 2025, semnând de asemenea un parteneriat cu New Plastics Economy Global Commitment, prin care a stabilit obiective concrete în direcţia eliminării deşeurilor de plastic şi poluarea la sursă. Institutul de Ştiinţe al Ambalajelor vine în întâmpinarea companiei pentru a-şi atinge obiectivele şi îşi va concentra activitatea în a găsi soluţii de ambalajele reutilizabile prin folosirea materialelor reciclate, bio sau materiale compostabile şi biodegradabile.
„Reducerea deşeurilor de plastic şi atenuarea efectelor schimbărilor climatice prin tehnologie de ultimă generaţie şi prin design inovator al produselor sunt o prioritate pentru noi. Experţii Nestlé creează şi testează noi materiale şi sisteme de ambalare ecologice, împreună cu echipele din centrele noastre de dezvoltare, alături de furnizori, instituţii de cercetare şi start-up-uri. Situat lângă centrele noastre de cercetare din Lausanne, Institutul de Ştiinţe al Ambalajelor se foloseşte şi de resursele noastre de cercetare existente în domeniul siguranţei alimentare, analizei şi ştiinţei alimentelor”, a declarat Stefan Palzer, CTO Nestlé.
Odată cu lansarea Institutului de Ştiinţe al Ambalajelor, Nestlé anunţă că îşi accelerează şi acţiunile de combatere a schimbărilor climatice şi se angajează la zero emisii până în 2050.
Pentru a-şi atinge obiectivul propus pentru anul 2050, compania acţionează specific prin accelerarea transformării produselor în conformitate cu tendinţele şi alegerile consumatorilor odată cu lansarea de produse cu o amprentă redusă asupra mediului, dar care să contribuie şi la o dietă echilibrată, prin extinderea iniţiativelor din agricultură care să contribuie la absorbirea carbonului şi prin folosirea energiei electrice regenerabile în proporţie de 100% în fabricile, depozitele, logistica şi în birourile Nestlé.
-
Noua metodă de a fenta legislaţia din România. Cum au reuşit micii comercianţi să înlocuiască pungile din plastic ecologice cu mâner
Micii comercianţii au gasit o nouă metodă prin care să plătească mai puţin pentru ambalaje, după interzicerea comercializării pungilor de plastic cu mâner de la 1 ianuarie 2019 ce presupunea înlocuirea acestora cu pungi din materiale ecologice.
Conform informaţiilor oferite de un proprietar de cantină din centrul Bucureştiului, acesta a început să cumpere pungi din plastic fără mâner pentru a evita costul crescut al celor ecologice cu mâner.
„Pungile cu mâner sunt de trei ori mai scumpe decât cele fără mâner, care au exact aceeaşi dimensiune. Acestea arată exact ca o pungă cu mâner…dar nu au mâner”, a spus proprietarul cantinei din centrul Bucureştiului, care a decis să ofere clienţilor acest tip de pungi pentru transportul alimentelor cumpărate.
Un alt comerciant, care are un aprozar într-un cartier din Bucureşti, spune că nu mai oferă clienţilor pungi în care să îşi transporte legumele sau fructele cumpărate, ca urmare a creşterii recente a preţului pentru pungile de plastic: „Dacă eu pun un preţ de 40 de bani pe acele, nimeni nu va dori să o plătească”.
Valoarea ecotaxei pentru pungi de plastic a crescut de la 0,1 lei la 0,15 lei pentru fiecare pungă, potrivit OUG 50/2019, publicată la începutul lunii iulie în Monitorul Oficial. Astfel, ecotaxa, în valoare de 0,15 lei/bucată, aplicată tuturor pungilor de transport, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă anumite cerinţe specifice; ecotaxa se încasează de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de ambalaje de desfacere şi se evidenţiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afişează la loc vizibil la punctul de vânzare, în vederea informării consumatorilor finali, conform documentului oficial citat de ZF.
„Sunt vizate, în primul rând, acele pungi din plastic foarte subţire fără mâner, disponibile gratuit, de obicei, la raioanele de fructe şi legume, si pe care, ulterior, le reîntâlnim în natură. Nu putem asista pasivi la distrugerea ecosistemelor şi trebuie, deci, să acţionăm“, a declarat recent Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului.
În afară de creşterea cuantumului eco-taxei, noile prevederi obligă taxarea oricărui tip de pungi din plastic, indiferent de grosimea sau forma lor. Sunt exceptate de la plată alternativele ecologice (biodegradabile şi compostabile), ca de exemplu produse din amidon sau celuloză.
În ceea ce priveşte pungile de plastic cu mâner, acestea au fost interzise de la începutul anului în România, potrivit unui act normativ care modifica Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Pungile de transport din plastic subţire şi foarte subţire fără mâner nu fac obiectul interzicerii comercializării sau introducerii pe piaţa naţională.
-
Ţara unde supermarketurile au decis să renunţe la ambalajele din plastic şi să împacheteze produsele în frunze
Deşi mulţi dintre noi cred că reciclarea ar putea rezolva problema, continuă încă să utilizeze plasticul. În 2013, 254 milioane de tone de deşeuri au fost produse numai în Statele Unite, şi doar în jur de 30% au fost reciclate. Aceasta înseamnă că restul a ajuns într-un depozit de deşeuri şi va rămâne acolo timp de până la 1000 de ani, creând gaze toxice şi poluând pământul, sau va ajunge în ocean, unde va ucide numeroase creaturi nevinovate. Deoarece majoritatea dintre noi nu înţeleg gravitatea situaţiei, sarcina de a educa oamenii şi de a le deschide ochii pentru a înţelege că pentru ca ambalajele pe care le folosim doar câteva secunde să se descompună necesită un timp îndelungat, de până la 1000 de ani, este extrem de importantă.
Până de curând, alte state plateau să îşi trimită deşeurile în China, peste 30% din deşeurile din întreaga lume ajungând aici, de unde şi naşterea unei păreri larg răspândite conform căreia ţările asiatice sunt responsabile pentru crearea celei mai mari cantităţi de deşeuri din lume. Ţările asiatice, inclusiv Vietnamul şi Thailanda, caută acum modalităţi de a găsi un nou material pentru împachetarea produselor, cu scopul de a elimina ambalajele din plastic.
Reprezentanţii unui magazin thailandez, Rimping Supermarket, au găsit un înlocuitor original şi eco-friendly pentru ambalajele din plastic, aşa că au început să împacheteze produsele în frunze. Ei s-au gândit şi să posteze ideea pe Internet, în speranţa că o vor adopta şi alte companii. Oamenii din întreaga lume au apreciat iniţiativa lor, iar postarea a făcut înconjurul lumii, fiind distribuită de 17.000 de ori, cu peste 3,5 milioane de vizualizări.
-
Dunapack a finalizat prima etapă de modernizare a fabricii de ambalaje de carton ondulat din Sfântu Gheorghe, parte dintr-o investiţie totală de 15 mil. euro
În prima fază a fost extinsă capacitatea de stocare a depozitelor cu peste 4.000 de metri pătraţi şi utilarea fabricii cu o maşină de prelucrare şi cu o maşină de lipit, urmând ca în ce-a de-a doua etapă de modernizare să fie înlocuită maşina de prelucrare a cartonului ondulat cu un utilaj nou, etapă care urmează să fie finalizată în primul trimestru din 2020.”Fabrica din Sfântu Gheorghe a funcţionat întotdeauna ca un pivot la nivel naţional, iar procesele de extindere şi modernizare îi vor consolida şi asigura această poziţie, pe o perioadă lungă de timp”, spune Alexander Enzenberg, Managing Director al diviziei Dunapack Packaging. -
A început: Primul stat care interzice ambalajele din polistiren
Statul american Maryland va deveni primul stat din lume care interzice ambalajele din polistiren.
Forul legislativ a aprobat deja proiectul de lege care propune această măsură prin care utilizarea caserolelor şi a paharelor din polistiren nu va mai fi permisă.
Legea a fost susţinută în principal de Brooke Lierman, membră a partidului Democrat, care susţine că scoaterea din uz a acestor produse este primul pas spre eliminarea ambalajelor de unică folosinţă.
„Ambalajele de unică folosinţă sufocă oceanele şi golfurile noastre”, a declarat Lierman pentru CNN. „Trebuie să luăm măsuri ferme pentru a începe să reducem consumul şi pentru a diminua dependenţa noastră de astfel de ambalaje”.
Lierman spune că este a doua oară când propune această lege, însă doar acum opinia publică este pregătită să înţeleagă şi să ia în serios problema poluării.
-
Mai rău decât în anii ’90: Sucuri expirate reetichetate şi ambalaje de ciocolată „pictate” manual, descoperite în magazine dintr-un mare lanţ comercial
Constantinescu a spus că au fost descoperite multe abateri, între care promoţii expirate, traduceri incomplete, informaţii înşelătoare, ori lipsa informaţiilor cerute de actele normative în vigoare, plus deficienţe majore la raionul de legume-fructe.
„Au fost descoperite produse gen cafea doar cu aromă, sosuri “de”, dar care conţin numai arome, înlocuiri de etichete etc. (…) Este de menţionat faptul că în timpul controlului s-a încercat <remedierea> unor deficiente, ajungându-se la lucruri comice, cum ar fi o ciocolata ambalată, <pictată manual>, încercând să acopere astfel o promoţie expirată”, a declarat Horia Constantinescu.Şeful CJPC Constanţa a precizat că reprezentanţii celor patru magazine aparţinând aceluiaşi lanţ de supermarket-uri au fost invitaţi la sediul OCP, deoarece „abaterile constatate sunt, în mare majoritate repetate”, afirmând că ar putea solicita închiderea acestora până la un an. -
Fabrica de doze metalice Can Pack a finalizat o investiţie de 50 milioane de euro în extinderea capacităţii de producţie
Printre companiile pentru care Can Pack fabrică doze metalice se numără Heineken, SABMiller, Bergenbier sau Tuborg România.
Can-Pack vinde 60% din ambalajele de aluminiu în România iar restul în străinatate, contractele în afară fiind semnate în urmă cu câţiva ani când scăzuse consumul de pe piaţa locală, potrivit ultimelor date. La export, compania lucrează cu clienţi din Cipru, Turcia, Grecia, Republica Moldova, Ungaria dar şi Africa de Sud şi alte ţări.
“Cifra de afaceri pentru anul 2018 (în primele nouă luni-n.red), comparativ cu aceaşi perioadă din 2017 a crescut cu peste 35%”, a spus Cristian Cornea, directorul general al fabricii de ambalaje metalice, amplasată pe Şoseaua Berceni din Capitală.
Fabrica din Berceni, un barometru local al consumului de băuturi alcoolice şi nonalcoolice, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 389 de milioane de lei, faţă de 361 milioane de lei anul anterior şi un profit net de 34,6 milioane de lei, faţă de 38 milioane de lei anul precedent. În companie lucrau 201 de angajaţi anul trecut, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Unitatea şi-a crescut afacerile de la un an la altul, în 2012 raporta o cifră de afaceri de 338 de milioane de lei şi un profit net de 22 milioane de lei, la 165 de angajaţi, arată aceiaşi sursă.