Tag: alimente

  • Cea mai importantă întrebare a anului: Vor opri retailerii la ei creşterea preţurilor şi nu o vor mai transmite mai departe la consumatori sau vor aştepta prăbuşirea consumului ca să pună punct scumpirilor?

    Preţurile alimentelor au crescut în ultimul an (noiembrie 2022 versus noiembrie 2021) cu peste 20%, scumpiri constante şi alerte nemaivăzute de mai bine de două decenii.

    ZF a adresat această întrebare tuturor celor zece jucători din comerţul modern, cei care încasează circa 70% din banii pe care românii îi cheltuie pe alimente, băuturi, produse de îngrijire a locuinţei şi alte bunuri de larg consum. Dintre toţi, doar Profi a răspuns Rata inflaţiei a ajuns la final de noiembrie la circa 17% Pe alimente, creşterea preţurilor e de peste 20%, conform INS Salariile nu au putut ţine pasul şi au un plus de 13% an la an.

    Preţurile alimentelor au crescut în ultimul an (noiembrie 2022 versus noiembrie 2021) cu peste 20%, scumpiri constante şi alerte nemaivăzute de mai bine de două decenii. În contextul în care salariile nu au putut ţine pasul, oamenii au sărăcit, au ajuns să îşi permită mai puţin, motiv pentru care au cumpărat mai rar, produse mai ieftine sau în cantităţi mai mici.

    Impactul asupra consumului de alimente se vede deja în datele de la INS care anunţă pentru luna noiembrie o scădere de 1,2% în serie brută faţă de octombrie.

    Astfel, în condiţiile în care inflaţia e galopantă şi oamenii îşi schimbă deja comportamentul de consum, cea mai importantă întrebare a anului este următoarea: vor opri retailerii la ei creşterea preturilor şi nu o vor mai transmite la consumatori sau vor aştepta prăbuşirea consumului ca să pună punct scumpirilor?

    ZF a adresat această întrebare tuturor celor zece jucători din comerţul modern, cei care încasează circa 70% din banii pe care românii îi cheltuie pe alimente, băuturi, produse de îngrijire a locuinţei şi alte bunuri de larg consum. Dintre toţi, doar Profi a răspuns.

    „Această soluţie permite atenuarea efectului pentru un timp, dar nu poate permite protejarea permanentă a cumpărătorilor. Noi am absorbit o parte din creşterile de preţ sosite de la furnizori. Sunt al­te­le pe care le-am aplicat în tranşe“, spun re­pre­zen­tanţii com­paniei care are peste 1.600 de magazine la nivel naţional. Ei adaugă că inflaţia a ajuns în unele cazuri şocant de mare, cu valori nemaiîntâlnite până acum.

    „Producătorii au argumentat că au fost generate scumpirile de creşterea costului la energie, la forţă de muncă, la materii pri­me şi ambalaje. Nu avem însă date concrete cu privire la inputurile lor, noi am văzut doar impactul final. În ce ne priveşte, nu am aplicat creşteri mai mari decât am pri­mit. Dimpotrivă, am încercat să le atenuăm, astfel încât cumpărătorul să resimtă cât mai puţin şi cât mai târziu creşterile de preţ de la pro­ducător.“

     

    Este însă aceasta o soluţie? Şi dacă da, este îngheţare preţurilor la raft o soluţie pe termen lung?

    „Deşi sunt situaţii în care se impun, în general soluţiile administrative (de genul în­gheţării preţului de către retaileri – n.red.) tind să aibă o eficacitate mai redusă decât cele generate de mecanismele pieţei libere şi pot duce, uneori, la o penurie a bunurilor su­puse unor astfel de decizii“, spune Valentin Tătaru, economist-şef al ING Bank România.

    În vara şi toamna anului trecut, când in­flaţia începuse să îşi arate cu adevărat colţii, campaniile de îngheţare sau de plafonare a preţurilor au fost cea mai populară „armă“ a retailerilor în lupta pentru consumatori. Jumătate dintre retailerii din comerţul modern local au implementat campanii de acest fel, ce poartă nume precum „Top 100 produse HIT“ în cazul Carrefour, „Preţ mic care nu mai creşte niciun pic“ – Mega Image, „Record de preţuri îngheţate“ – Auchan sau „Vara asta îngheţăm preţurile“ – Kaufland. Acestea au fost însă temporare. Pot fi o soluţie pe termen lung însă?

    „Modelul de afaceri al retailerilor ali­men­tari implică o marjă de profitabilitate des­tul de modestă. Chiar şi în 2021, în ab­senţa creşterii masive a preţurilor la utilităţi, transport/ combustibil (cu lanţuri de aprovi­zio­nare lungi din import) sau salarii (salariu minim), profitabilitatea retailerilor alimen­tari a scăzut comparativ cu anul precedent. Anul 2022 a adus cel mai probabil o con­tinuare a erodării profitabilităţii“, spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

    În 2021, cele zece reţele de comerţ mo­dern au avut împreună o marjă medie de profit net de 2,6%. Două reţele au postat pierderi nete, în rest ce la celelalte marja a variat între 0,9% (Metro) şi 6,3% (Kaufland), conform calculelor ZF pe baza datelor publice.

    „În aceste condiţii, este greu de aşteptat ca acţionarii acestor lanţuri de magazine să accepte un grad de erodare a marjelor de profit şi mai pronunţat. Acestea ar putea ge­nera măsuri de restructurare a businessului ce într-un final implică pierderi de locuri de muncă“, explică Dascălu.

    Lanţuri internaţionale de retail alimen­tar sunt printre cei mai mari angajatori din economie, având mii de salariaţi fiecare. În total sunt circa 90.000 de oameni care lu­crează în domeniul comerţului modern, ce numără 4.000 de hipermarketuri, supermar­keturi, magazine de discount, proximitate modernă sau cash & carry.

    ZF a scris anterior că inflaţia galopantă pune presiune pe relaţia dintre producătorii de bunuri de larg consum şi marii retaileri alimentari, cele două părţi purtând discuţii aprinse privind creşterile de preţuri. Mai exact, producători invocă faptul că nu pot majora preţurile de vânzare către jucătorii din comerţul modern pe cât ar avea nevoie pentru a acoperi măcar şi în bună marte creşterile venite de la furnizori.

    Retailerii pe de altă parte au spus de mai multe ori că nu pot transfera toate scumpirile la consumatori pentru că ar îngheţa con­su­mul. Totuşi, preţurile la alimente au crescut în doar un an cu peste 20%.

    „În general, retailerii alimentari urmă­resc transferul costurilor adiţionale integral şi în termen cât mai rapid către clienţi, altfel marjele de profit se reduc semnificativ sau devin negative. Pot exista retaileri care vor lua în calcul adoptarea unor politici de mar­keting prin care doar la anumite produse să fie menţinute preturile, obiectivul urmărit fi­ind atragerea clienţilor în magazine, fapt care generează şi vânzarea produselor «ne­sub­venţionate»“, spune Ciprian Lăduncă, ma­naging partner la LCL Advisory. Astfel, mar­ja totală de profit rămâne la un nivel ac­ceptabil. Probabilitatea ca aceste costuri adi­ţionale să nu fie transferate către clienţi este foarte mică şi, cu siguranţă, nesustenabilă pe termen lung, continuă Lăduncă.

    În condiţiile în care preţurile continuă să crească, iar salariile nu ţin pasul cu scum­pirile, comportamentul de consum se schim­bă.

    Reprezentanţii Profi spun că observă deja o orientare tot mai mare a clienţilor către produse cu preţuri mai mici, cum ar fi mărcile proprii, un semn că oamenilor nu le mai ajung banii să îşi menţină standardul anterior de consum.

     

    În aceste condiţii, în care consumul scade, va frâna inflaţia?

    „Credem că o scădere a consumului de o magnitudine care să determine scăderea generalizată a preţurilor este foarte improbabilă. Mai degrabă, anticipăm o cvasi-stagnare a consumului în 2023, care va antrena o calmare a trendului inflaţionist. Prin urmare, preţurile ar urmă să crească în continuare, dar într-un ritm tot mai scăzut“, spune Valentin Tătaru de la ING. El aduagă că anticipează că inflaţia va coborî pe finalul lui 2023 undeva în jur de 7%, după ce a închis 2022 la peste 16%. Datele finale pentru decembrie vor fi publicate curând de INS.

    O scădere a consumului, lucru care s-a mai petrecut anterior, în criza din 2009-2010, a dus la o prăbuşire a economiei. Atunci, de la un plus de două cifre (peste 10%), consumul a trecut în cealaltă extremă – un minus de aproape două cifre. Ţinând cont că în România consumul privat este unul dintre motoarele principale ale economiei, e greu ca oprirea lui să nu se vadă în creşterea economică.

    „Fiindcă discutăm de bunuri de larg consum, inclusiv produse alimentare, reducerea consumului nu va fi direct proporţională cu creşterea preturilor. Bineînţeles, consumul poate să scadă pentru alte categorii de produse şi de servicii, dar mai puţin pentru alimente“, explică Lăduncă.

    Ciprian Dascălu de la BCR întăreşte această afirmaţie spunând că cererea de produse alimentare este puţin elastică la creşterea preţurilor, cel puţin în cazul produselor de bază.

    Plus că, adaugă el, anticipata scădere a inflaţiei nu înseamnă o scădere a preţurilor, ci o decelerare a creşterii lor.

    „Previziunile de încetinire a inflaţiei se bazează pe efectul statistic de bază, respectiv creşteri lunare mai mari în trecut decât cele anticipate în viitor, şi pe preţurile futures la produsele energetice (petrol şi gaze) ce indică o scădere a acestora, precum şi pe încetinirea economică, ce aduce după sine o detensionare a pieţei forţei de muncă şi implicit o temperare a presiunilor de majorări salariale, toate acestea făcând parte din costurile de producţie pentru bunurile alimentare.“

    În opinia economistului-şef al BCR, soluţia pentru temperarea creşterii preţurilor pe termen lung ar fi creşterea productivităţii prin îmbunătăţirea educaţiei, a pregătirii forţei de muncă, inclusiv a managementului, şi a automatizării în agricultură şi industria alimentară.

    „Dacă ne uităm la balanţa comercială pe produse alimentare, ea ne arată că exportăm net materii prime, cereale în principal, şi importăm net produse procesate. Un factor important, probabil principalul determinant, al acestui deficit comercial şi al structurii lui este diferenţialul de productivitate. Importul presupune un cost suplimentar de transport, cost ce a crescut recent fie dacă ne uităm doar din perspectiva preţului combustibililor şi a salariilor.“

  • Preţurile mondiale ale alimentelor au atins în 2022 cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată – FAO

    Indicele preţurilor la alimente al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care urmăreşte preţurile internaţionale ale celor mai multe produse alimentare comercializate la nivel mondial, a înregistrat o medie de 143,7 puncte în 2022, în creştere cu 14,3% faţă de 2021 şi cel mai ridicat nivel de când au început înregistrările în 1990, a anunţat vineri agenţia.

    Indicele câştigase deja 28% în 2021 faţă de anul precedent, în condiţiile în care economia mondială şi-a revenit după impactul pandemiei.

    Preţurile la alimente au crescut după invazia Rusiei în Ucraina în februarie anul trecut, de teama întreruperii comerţului la Marea Neagră. De atunci, acestea şi-au redus o parte din creşteri, în parte din cauza unui canal de export de cereale din Ucraina, susţinut de ONU, şi a perspectivei de îmbunătăţire a aprovizionării.

    În decembrie, indicele de referinţă a scăzut pentru a noua lună consecutivă, ajungând la 132,4 puncte, faţă de 135,00 puncte revizuite pentru noiembrie. Cifra din noiembrie a fost prezentată anterior ca fiind de 135,7 puncte.

    “Preţurile mai calme la produsele alimentare de bază sunt binevenite după doi ani foarte volatili”, a declarat economistul şef al FAO, Maximo Torero.

    Scăderea indicelui din decembrie a fost determinată de o scădere a preţului internaţional al uleiurilor vegetale, alături de unele scăderi ale preţurilor la cereale şi la carne, dar atenuată de uşoare creşteri ale celor la zahăr şi produse lactate, a precizat FAO.

    Tot pe ansamblul anului 2022, patru dintre cele cinci subindici alimentari ale FAO – cereale, carne, produse lactate şi uleiuri vegetale – au atins niveluri record, în timp ce al cincilea, zahărul, s-a situat la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.

    Indicele FAO al preţurilor la cereale a crescut cu 17,9% în 2022, din cauza unor factori care includ perturbări semnificative ale pieţei, costuri mai mari ale energiei şi ale inputurilor, condiţii meteorologice nefavorabile şi o cerere globală de alimente în continuare puternică, a precizat FAO.

     

     

  • CSR 2022. Glovo Access – Glovo România

    Motivaţie:

    Ideea proiectului Glovo Access s-a născut la începutul pandemiei, în martie 2020, când, din cauza stării de urgenţă declarate în majoritatea ţărilor unde Glovo este prezent, comunitatea oamenilor vulnerabili avea din ce în ce mai greu acces către ajutorul oferit de ONG-uri, aşadar acces la alimente, medicamente, produse de igienă sau centre de zi, care erau închise. Glovo a venit în ajutorul ONG-urilor şi a creat programul Glovo Access prin care a deschis accesul către logistica de care dispune pentru ca ONG-urile să apeleze la curierii Glovo, în mod gratuit, pentru a transporta atât mâncare, cât şi alte produse de maximă necesitate. „Implicarea companiilor din România în proiecte de responsabilitate socială este importantă deoarece permite acestora crearea unui viitor mai bun, prin aducerea unui impact pozitiv asupra mediului înconjurător, dar şi a comunităţilor. Proiectele de responsabilitate socială nu sunt un nice to have, ci un must have, întrucât este responsabilitatea noastră, a tuturor, de a fi atenţi la resursele mediului înconjurător, de a identifica noi maniere de a le folosi cât mai productiv, cu un impact redus, şi de a crea bine în jurul nostru, prin orice acţiune vom întreprinde”, consideră reprezentanţii companiei.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul a început în Spania, apoi a fost extins în toate ţările în care Glovo operează. Astfel, în prezent, Glovo Access este o platformă publică la care au acces ONG-urile (ONG-urile se pot înscrie şi primesc ulterior acces) şi îşi pot gestiona în mod autonom transporturile, în special de mâncare. În România, proiectul a fost lansat în anul 2021, lucrând în prima fază a proiectului cu autorităţile locale ale câtorva oraşe mari (Braşov, Arad, Constanţa, Craiova), ca mai apoi să se extindă către organizaţiile nonprofit, începând cu Asociaţia Şansa Ta. Glovo Access vizează toate comunităţile defavorizate, fie că vorbim de persoane afectate de sărăcie, foamete, familii cu venituri mici, persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilităţi, persoane fără adăpost sau copii orfani. Prin Glovo Access, ONG-urile partenere primesc acces pe platforma de livrări sociale a companiei, unde îşi pot genera în mod autonom comenzile, la cerere. ONG-urilor le este generat un număr de comenzi gratuite convenite de comun acord, luând în considerare necesităţile acestora. Astfel, ONG-urile pot ridica produse alimentare/non-alimentare din diferite locaţii, bunuri, donaţii sau pot trimite produse alimentare sau non-alimentare, bunuri sau donaţii din perimetrul oraşului. Durata proiectului este guvernată de necesitatea ONG-ului, iar costul total al proiectului se ridică la peste 295.000 de euro, din care 111.062 de euro au fost donaţi de către Glovo, iar 184.409 de euro au fost donaţi de terţi.

     

    Rezultate:
    În ultimii doi ani, Glovo a ajutat la livrarea a mai mult de 130.000 de porţii de mâncare către comunităţile defavorizate, prin peste 99.000 de mii de comenzi, iar la nivel de alimente salvate putem să vorbim de nu mai puţin de 21.000 de kilograme. Desigur, implicaţiile unui astfel de proiect au un impact pozitiv şi asupra mediului, deoarece prin Glovo Access, în perioada menţionată, a fost evitată producţia a peste 700 de kilograme de emisii de carbon.

  • Daea, întrebat despre cererea Austriei de plafonare a preţurilor la alimente:Austria nu e un exemplu

    Daea a fost întrebat, după şedinţa de Guvern de miercuri, dacă ia în calcul posibilitatea de a plafona preţurile la unele alimente, în contextul în care austriecii cer acest lucru, la o inflaţie de 10,5%, faţă de aproape 17% în România.

    „Am putut vedea că Austria nu este un exemplu”, a răspuns ministrul.

    Reporterul a insistat întrebând dacă este în analiză măcar această posibilitate.

    „Tot timpul este în analiza celui ce vă vorbeşte. Decizia va fi luată dacă situaţia o impune. Deocamdată nu”, a răspuns Petre Daea.

  • Măsurile populiste ale lui Viktor Orban au aruncat Ungaria cu 30 de ani în trecut: Plafonarea preţurilor a ajuns să lovească direct în consumatorii maghiari care se confruntă acum cu cozi la alimente şi raţionalizări pe bandă rulantă ca pe vremea comunismului

    Măsurile populiste lansate de Viktor Orban, care în teorie trebuia să-i ţină la adăpost pe maghiari faţă de inflaţia galopantă din Ungaria, s-a întors împotriva consumatorilor, retailerii fiind forţaţi să raţionalizeze alimentele de bază, exact ca pe vremea comunismului, scrie Bloomberg.

    Viktor Orban a decis plafonarea preţurilor pentru alimentele de bază, ceea ce a forţat retailerii să recurgă la raţionalizări. Discounterul german Aldi dă acum voie clienţilor să achiziţioneze maxim 1kg de cartofi şi un singur litru de lapte per vizită din magazin, din cauza cererii mult prea crescute. Jucători precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare.

    „Am ajuns repede la magazin pentru că vecina mea mi-a spus că acum au lapte. Deobicei nu este şi nu am mai văzut nici ouă de ceva vreme. Nu ştiu ce vom face de Crăciun”, a declarat o clientă a Aldi.

    Încercările lui Orban de a plafona preţurile alimentelor fac parte dintr-un efort mai mare de limitare a preţurilor în general, pentru a îi ajuta pe maghiari să facă faţă crizei costului vieţii din Europa. Cu toate acestea, banca centrală a Ungariei a avertizat în mai multe rânduri că aceste măsuri vor costa scump pentru că vor duce la penurie de produse şi la creşterea şi mai puternică a preţurilor într-una dintre cele mai deschise economii din lume.

    Guvernul de la Budapesta estimează că inflaţia de 22,5% este cea mai puternică din Europa şi că până la finalul anului ea va ajunge la pragul de 25%. În noiembrie, preţurile alimentelor au crescut cu 49% faţă de 2021, ceea ce reprezintă o creştere mai mult decât dublul mediei în raport cu restul Uniunii Europene.

    Aceste transformări vor forţa cel mai probabil banca centrală a Ungariei să-şi majoreze semnificativ prognozele privind inflaţia şi să păstreze rata dobânzii la pragul de 13%.

    Guvernul a fost deja forţat să dea înapoi din cauza măsurilor populiste anterioare. Mai exact Viktor Orban a impus recent o plafonare a preţurilor la carburanţi ceea ce a declanşat rapid penurie şi în final eliminarea plafonării. În privinţa alimentelor, în ciuda problemelor care deja au început să apară, Orban a prelungit plafonarea preţurilor până în aprilie pentru produse precum zahărul, făina sau uleiul de floarea-soarelui, dar şi pentru unele produse din carne.

    Creşterile galopante înregistrate după plafonare în cazul alimentelor a stârnit îngrijorare printre oficialii băncii centrale. Gyorgy Matolcsy, guvernatorul băncii, a pledat pentru eliminarea plafoanelor de preţ „imediat” pentru a ţine sub control inflaţia.

    „Dacă aceasta politică economică continuă, atunci vom pierde din punct de vedere economic un deceniu şi ne vom confrunta cu stagnare şi stagflaţie. Încă putem preveni aceest lucru acum, însă dacă nu vom lua măsuri,  în 2023 va fi deja imposibil să mai rezolvăm această problemă” a spus guvernatorul

  • Plafonările de preţuri şi pericolele pe care le aduc, reale sau închipuite

    În Ungaria, din ce în ce mai multe magazine înregistrează penurii de alimente ale căror preţuri au fost plafonate Guvernul Serbiei a decis recent să introducă măsuri de plafonare a preţurilor unor produse de bază, cum ar fi uleiul, făina şi zahărul În Polonia, camera inferioară a parlamentului a adoptat în octombrie un proiect de lege ce stabileşte un preţ maxim al cărbunelui pentru consumatori.

    În Ungaria, măsurile de plafonare a preţurilor unor produse de bază creează penurii în lanţ.

    Serbia a decis la rândul său să limiteze preţurile uleiului, făinii şi zahărului de teama apariţiei unor perturbări pe pieţe.

    În Polonia, preţul cărbunelui a fost plafonat încă din octombrie, iar acum se vorbeşte din ce în ce mai des de penurii pe această piaţă. Însă ţara a decis nu numai să amâne planul de renunţare treptată la cărbune, ci şi să-şi crească producţia.

    În Ungaria, din ce în ce mai multe magazine înregistrează penurii de alimente ale căror preţuri au fost plafonate, scrie Daily News Hungary.

    Retailerilor le este aproape imposibil să găsească produse cu preţuri limitate. Sau dacă găsesc, acestea sunt mult mai scumpe decât preţul la care le pot comercializa.  Ministerul local al agriculturii dă vina pentru această situaţie pe faptul că oamenii îşi fac stocuri de astfel de produse. În prezent, cea mai serioasă penurie se înregistrează în cazul zahărului granulat, în special în contextul apropierii sărbătorilor de iarnă.

    Însă nu numai zahărul lipseşte aproape de pe rafturile magazinelor, mari şi mici. Din ce în ce mai multe magazine întâmpină probleme în a se aproviziona cu alte produse cu preţuri plafonate, cum ar fi laptele sau uleiul.

    Ministrul agriculturii, Istvan Nagy, care dă vina pe comporta­mentul consumatorilor pentru penurii, a anunţat că măsurile de plafonare a preţurilor ar putea rămâne în vigoare până în a doua jumătate a anului viitor. Acesta consideră de asemenea că scumpirea record a alimentelor în Ungaria se datorează faptului că acestea au fost anterior foarte ieftine.

    Partidele din opoziţie nu sunt de acord, însă, şi cred că guvernul ar putea ajuta consumatorii prin reducerea TVA.

    Guvernul Serbiei a decis recent să introducă măsuri similare de plafonare a preţurilor unor produse de bază, cum ar fi uleiul, făina şi zahărul, notează Seenews.

    Decizia a fost luată în încercarea de a diminua impactul inflaţiei şi evitării apariţiei unor perturbări pe pieţe. Serbia a decis de asemenea să prelungească interdicţia privitoare la exporturile de carburanţi cu încă 15 zile.

    În Polonia, camera inferioară a parlamentului a adoptat în octombrie un proiect de lege ce stabileşte un preţ maxim al cărbunelui pentru consumatorii finali. Acum, în presă se vorbeşte din ce în ce mai des de viitoare penurii de cărbune. Potrivit Le Monde, ţara este obligată să importe cărbune la scară masivă din Columbia, Africa de Sud sau Australia pentru a acoperi cererea venită din partea gospodăriilor.

    De teama unor astfel de penurii, Polonia nu numai că-şi va amâna planurile de închidere a minelor existente, dar îşi va creşte şi producţia şi chiar deschide noi mine, dezvăluiau recent doi miniştri ai ţării, potrivit Notes from Poland.

  • România nu este prezentă pe harta exportatorilor europeni de alimente

    Peste 1,1 miliarde de lei a fost deficitul comercial al României în ceea ce priveşte comerţul extern de animale vii, alimente, cereale, zahăr sau băuturi, acest deficit adâncindu-se având în vedere ritmul mai redus de creştere al exporturilor decât cel al importurilor.

    Producţia de cereale este singurul sector unde România excelează în ceea ce priveşte producţia şi exportul, livrările pe plan extern situându-se anul trecut la aproape 3 miliarde de euro, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Practic, cerealele păstrează balanţa comercială a României în sectorul agricol şi al producţiei de alimente departe de dezastru.

    În 2021, diferenţa dintre exporturi şi importuri s-a adâncit până la 1,1 miliarde de euro, iar dacă excludem categoria cerealelor, deficitul ar depăşi 4 miliarde de euro. ZF a luat în calcul 20 de domenii pentru a putea avea o imagine a exportului românesc din agrobusiness, iar dintre acestea doar trei nu înregistrează deficit comercial şi anume sectorul creşterii animalelor, producţia de cereale şi grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale.

    Sectorul cărnii înregistrează cel mai mare deficit, cu un minus de peste 730 de milioane de euro, iar situaţia vine în contextul în care pesta porcină a destabilizat şi mai mult domeniul creşterii porcilor, un domeniu care oricum suferea din cauza lipsei materiei prime. Mai puţin de jumătate din carnea de porc vine din producţia fermelor locale, iar pesta porcină, care, deşi are un ritm de creştere mult diminuat faţă de anii trecuţi, tot afectează sectorul. În plus, costurile au crescut, iar fermierii renunţă treptat şi la fermele de creştere a vacilor.

    În zona creşterii păsărilor România stă mai bine, în sensul în care fermele locale acoperă mare parte din consum, însă chiar şi aici importurile sunt mai mari decât exporturile. Şi în ceea ce priveşte fructele, România importă mai mult decât importă, iar acest fapt este determinat şi de faptul că cei mai mulţi fermieri din domeniu nu au spaţii de depozitare adecvate.

    România produce 4,5% din merele din UE, dar, cu toate acestea, de multe ori marile magazine moderne sunt inundate de mere poloneze, unde statul subvenţionează puternic pomicultura. În 2021, importurile de mere, pere şi gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeaşi categorie. Însă, România importă şi fructe exotice precum banane, mango şi kaki, ceea ce trage în jos puternic balanţa comercială.

    În plus, România importă şi preparate din legume şi fructe. România importă de 100 de ori mai multe roşii decât exportă, iar fermierii aruncă în sezon roşiile din cauza supraproducţie şi din cauza lipsei de organizare a micilor ferme din România sau a reticenţei în a se reuni în cooperative.

    Pe de altă parte, România exportă materii prime. Din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit, ci peste hotare, a dus la importuri de produse ale industriei de morărit de 131 de milioane de euro, comparativ cu exporturi de 26,7 milioane de euro. Pe de altă parte, exporturile de cereale se ridică la 3,6 miliarde de euro.

    De asemenea, importăm lapte şi produse lactate. De altfel, deşi vedem în magazine tot mai multe branduri de lactate, la export România este prezentă în principal cu brandurile străine.

    De exemplu, fabrica de iaurturi Danone este un hub regional, dar şi Lactalis are intenţia de a transforma România într-un hub de export, însă brandul românesc Zuzu nu are forţă aşa cum este President, brand al aceluiaşi grup.

    De exemplu, Giampaolo Manzonetto, CEO al grupului Lactalis România, spunea anul trecut că President -cremă de brânză produsă la Sfântu Gheorghe a fost exportat în peste 30 de ţări.


    În 2021, importurile de mere, pere şi gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeaşi categorie.


     

     

  • Ungaria: marile lanţuri de retail raţionalizează mâncarea după ce măsurile guvernului de plafonare a preţurilor alimentelor de bază provoacă penurii

    Guvernul Ungariei a introdus mai multe limite asupra preţurilor alimentelor pentru contracararea creşterii dramatice a inflaţiei, care depăşeşte chiar şi 90% pentru unele tipuri de mâncare. Măsurile au provocat penurii, iar mai multe lanţuri de retail au fost nevoite să limiteze cantităţile de ouă şi cartofi, de exemplu, pe care consumatorii le pot cumpăra, scrie Daily News Hungary.

    Brânza Trappista nu se numără printre produsele afectate de schema de plafonare a preţurilor alimentelor, dar se pare că Ungaria se confruntă totuşi cu o penurie a acestui tip de brânză.

    Din această cauză, consumatorii locali nu pot achiziţiona mai mult de 3 kg de brânză de acest tip în maga­zinele Spar. Retailerul a declarat că a luat această decizie pentru că nu există suficientă brânză Trappista pe piaţă. Limite similare au fost introduse pentru achiziţiile de ouă şi cartofi de către Lidl, CBA, Tesco şi alte lanţuri de retail după ce guvernul a extins lista produselor cu preţuri plafonate recent.

    Potrivit Privatbankar, după Lidl, CBA şi Tesco, un alt lanţ de magazine, Real, a decis să limiteze cantităţile achiziţionate. Astfel, clienţii acestuia nu pot cumpăra mai mult de două produse cu preţuri plafonate.

    Asociaţia din industria ouălor a anunţat o viitoare posibilă penurie de ouă. Zoltan Suto, preşedinte al aso­ciaţiei, a declarat că dacă producă­torii nu vor putea obţine veniturile necesare din vânzări, penuria ar putea fi resimţită chiar şi pe termen mediu, potrivit hungary.postsen.com.

    Asociaţia a solicitat o consultare cu ministerul economiei şi agriculturii cu privire la preţul oficial al ouălor. Aceasta se plânge că în timp ce plafonările de preţuri au fost extinse la un tip de produs în cazul laptelui, făinii şi zahărului, în cazul ouălor măsura priveşte toate tipurile.

    Daily News Hungary scrie că măsurile de plafonare a preţurilor alimentelor fac mai mult rău decât bine. În lipsa raţionalizărilor, magazinele ar fi rămas rapid fără alimentele cu preţuri plafonate.

    În pieţe, însă, plafoanele nu sunt instituite, iar preţurile ar putea creşte extrem de mult odată cu apropierea Crăciunului. Problema este exacerbată de faptul că furnizorii ar putea alege să-şi vândă produsele în pieţe şi nu în magazine.

    Politicienii din opoziţie argumentează în mod regulat că guvernul ar trebui să combată creşterea preţurilor alimentelor cu reduceri de TVA, şi nu prin măsuri de limitare a preţurilor de consum.

    Asta pentru că produsele afectate de plafoane fie dispar, fie companiile majorează preţurile altor tipuri de alimente pentru a-şi acoperi pierderile.

     

     

     

  • Furturile de alimente din magazine, în creştere în Marea Britanie în anticiparea recesiunii

    Cazurile de furt de alimente din magazine se înmulţesc vertiginos în Marea Britanie, alimentate de inflaţia scăpată de sub control, despre care se crede că a împins unu din cinci britanici în pragul sărăciei, notează Euronews.

    Preţurile alimentelor de bază, ca laptele, brânza şi ouăle, s-au scumpit cu peste 30% în ultimul an.

     

  • Viktor Orban pune presiune pe alte companii străine pentru a pleca din ţară. Asta după ce a mai scos de acolo şi alte companii gigant pe care le-a naţionalizat

    Giganţii din sectorul supermar­ketu­rilor dezaprobă acţiunile guver­nu­lui maghiar de scoatere a retaile­rilor străini din ţară, însă nu este clar ce pot face în această privinţă, scrie Politico.

    Recent, premierul Viktor Orban a crescut numărul de alimente al că­ror preţ este plafonat, o decizie ce-i va afecta pe retailerii care se luptă deja cu o serie întreagă de măsuri introduse în ultimul an.

    Mai întâi, în decembrie 2021, pe fondul creşterii dramatice a inflaţiei în sectorul alimentar din Europa Cen­trală şi de Est, guvernul Ungariei a adoptat o lege ce obligă supermarke­tu­rile cu venituri din vânzări de peste 100 miliarde de forinţi (250 milioane de euro) să predea unei organizaţii de caritate de stat alimentele pe cale să expire cu 48 de ore înainte.

    Mai apoi, Budapesta a plafonat preţurile a şase produse alimentare de bază, fără a oferi niciun fel de compensaţie retailerilor şi, recurgând la prerogative de urgenţă, a crescut ratele taxelor pentru marii retaileri de la 2,7% la 4,1%. Recent, ouăle şi cartofii au fost adăugaţi pe lista de pro­duse alimentare cu preţuri plafonate. Toate firmele supuse aces­tor reglementări sunt străine. Chiar dacă ating pragul de 100 miliarde de forinţi, mai mulţi retaileri alimentari locali pot ocoli aceste măsuri pentru că operează în sistem de franciză.

    „Ce se întâmplă este pur şi sim­plu o încercare de scoatere a anumi­tor businessuri de pe piaţă“, a declarat reprezentantul unuia dintre retailerii afectaţi.

    Legile „contravin principiilor fun­damentale pe care se bazează piaţa comună europeană“, a adăugat acesta.

    Potrivit lui Orban, măsurile sunt parte ale planului său de înjumătăţire a inflaţiei, care a atins 21,1% în octombrie şi este aşteptată să urce la 25% până la finalul anului. Însă alţi membri ai guvernului Orban nu s-au sfiit să-şi ascundă ambiţiile de adu­cere a retailerilor internaţionali din sectorul alimentar sub proprietate locală.

    Din 2010, Orban face eforturi de a aduce sectoare cheie sub control ungar sporit. Aliaţii şi partenerii săi şi companiile având legătură cu aceştia au avut şi au de câştigat prin achizi­ţionarea de participaţii însemnate în sectoarele respective.

    Auchan este deja în curs de a-şi vinde operaţiunile locale către un cum­părător maghiar. În cazul celor­lal­te lanţuri, nu este clar ce cale există.

    „Dacă Ungaria scapă cu măsuri atât de severe, acesta ar putea constitui un model negativ şi pentru alte state UE“, declară reprezentantul retailerului citat mai sus.