In jur de 19% dintre tineri intra in categoria denumita in studiu “Ambitiosul calculat”. Si acestia se intretin singuri, dar vor sa nu mai fie angajati ci sa aiba propria afacere. Pentru independenta financiara isi sacrifica viata personala si timpul liber, dar incearca sa regaseasca echilibrul intre viata personala si cea profesionala. In general, ei cauta brand-uri care sa-i reprezinte si deseori isi formeaza parerea despre ceilalti in functie de marcile pe care le folosesc.
O alta categorie este cea a pesimistilor confuzi care numara aproximativ 17,2% dintre tineri. Din cauza faptului ca nu stiu ce vor sa faca in viata si a lipsei competitivitatii se adapteaza cu greu la un loc de munca. Au schimbat de cateva ori serviciul in mai multe domenii si aproape toate l-au dezamagit. Traiesc din banii parintilor pe care nu se straduiesc sa ii gestioneze, cheltuindu-i impulsiv, au nevoie sa fie informati permanent si intra frecvent pe net pe site-urile ziarelor sau pe portalurile de stiri. Brandurile letatrtg atentia, dar daca sunt dezamagiti de acestea le evita pe viitor.
Conform studiului, 17,9% dintre tineri nu sunt si nici nu vor sa fie angajati, dar spera sa aiba o afacere. Cred ca pentru a castiga trebuie sa iti asumi constant riscuri si vor sa experimenteze cat mai mult. “Rebelii de cartier” au un stil de consum impulsiv, cea mai mare parte din bani li se duc pe distractie, gadget-uri si haine. Apreciaza brandurile in masura in care le reprezinta atitudinea si valorile in fata celorlalti.
De asemenea, 15,8% dintre tineri sunt “oportunisti”, isi doresc sa castige mult, dar fara efort.Vor sa se distreze si stiu ca trebuie sa fructifice toate oportunitatile care le pot aduce bani. Au brand-uri preferate carora le raman fideli mult timp. Pentru ei marca este importanta cat timp este recunoscuta de altii si functioneaza ca indicatori de status. Resping reclamele si nu prea si le amintesc, dar ei apreciaza cel mai mult reclamele romanesti in fata celor straine.
Prima parte a studiului a fost lansata in luna mai a anului trecut si a aratat ce au in comun tinerii romani, LeoYouth II descriind tendintele dominante si atributele care separa diferitele categorii de tineri.
Proiectul LeoYouth a constat intr-o etapa calitativa si una cantitativa, folosind metodologia Q, o metoda de investigare a stilului de viata. Studiul este reprezentativ pentru aproximativ 950.000 de tineri intre 16 si 24 de ani din orasele mari din Romania. LeoYouth realizeaza un portret al generatiei tinere, abordand si dimensiuni insuficient investigate anterior de alte cercetari, precum: atitudinea fata de bani, imbracaminte, tehnologie si gadget-uri, publicitate, marci si sanatate.