BusinessMagazin

Tag: administratori

  • In februarie, au fost virate circa 29 de milioane de euro, pe Pilonul II de pensii

    Potrivit buletinului lunar al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in luna februarie 2009, au fost virate contributii in valoare de circa 29 de milioane de euro pentru aproximativ 3,449 milioane de participanti. Acealsi raport arata ca numarul de contributori la sistemul de pensii private si facultative a crescut cu 1,82% pentru PII, respectiv 2,49% pentru PII, fata de luna anterioara. Astfe, in Pilonul II erau 4,2 milioane de participanti pentru care s-au incasat contributii de la inceputul colectarii acestora in sistem – mai 2008, din totalul de 4,64 milioane de persoane inscrise in Registrul Participantilor. Acest numar reprezinta 88% din efectivul total al salariatilor din România.

    Activele nete aferente celor 14 fonduri de pensii, administrate de cei 14 administratori autorizati de catre CSSPP in Pilonul II, au fost, in februarie, de circa 251 de milioane de euro, cu 13,36% mai mari fata de luna ianuarie 2009. Pe parcursul lunii februarie 2009, administratorii fondurilor de pensii private au pastrat tendintele anului trecut si au continuat sa investeasca preponderent in active cu grad scazut de risc. In ceea ce priveste Pilonul III, de pensii facultative, la finalul lunii februarie, 158.790 de participanti contribuiau la cele 10 fonduri de pensii facultative, administrate de 8 companii, in crestere cu 2,49% fata de ianuarie 2009 si de circa 2,2 ori fata de februarie 2008.

    Pentru 57% dintre participanti, contributiile au fost platite de catre angajatori, 31% dintre participanti au platit singuri contributiile, iar circa 12% dintre participanti au platit contributiile impreuna cu angajatorii lor. Activele nete au inregistrat o crestere constanta in februarie 2009, ajungand la aproximativ 23 de milioane de euro, cu 8,15% mai mari fata de luna ianuarie 2008 si de 3,7 ori mai mari decat cu un an in urma. Si in cazul Pilonului III, s-au pastrat tendintele semnalate anul trecut. Investitiile fondurilor de pensii facultative au fost preponderent in active cu un grad de risc scazut: circa 65,48% au fost reprezentate de titluri de stat, obligatiuni municipale.
     

  • Cine se lupta pentru pensia noastra

    Daca se aproba o lege care sa ne oblige sa garantam un randament minim egal cu inflatia, vom apela la actiuni in instanta la nivel european”, spune Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Reactia Emiliei Bunea, care conduce cea mai mare companie de profil din piata, cu circa 1,5 milioane de participanti, este in concordanta cu pozitia adoptata si de administratorii fondurilor de pensii, grupati in Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), care sustin ca “vor riposta dur pe plan international”.

    Galceava dintre companii si sindicate, care cer autoritatilor sa oblige fondurile de pensii private sa garanteze un castig anual minim egal cu inflatia, nu este deloc noua. Ba dimpotriva, in ultimii ani ea a fost de mai multe ori repusa pe tapet, fiind insa mereu respinsa de autoritati. Subiectul parea cu totul inchis anul trecut, dupa ce ministrul economiei si finantelor de la acea vreme, Varujan Vosganian, a respins cererile sindicalistilor. Schimbarea legii ar fi o “fortare” pentru companii si o bruiere a sistemului in sine, spunea Vosganian prin primavara anului trecut. “Ar fi un semn de neincredere in sistemul pe care tocmai l-am creat”, comenta el, in conditiile in care solicitarea sindicalistilor venea la putina vreme dupa ce sistemul tocmai incepuse sa functioneze.

    Ca intr-un déjà-vu, Blocul National Sindical (BNS), Cartel Alfa si Grupul de Economie Aplicata (GEA), o organizatie neguvernamentala fondata de mai multi economisti, readuc acum subiectul in actualitate. Miza este aceeasi – ca si in trecut, ei cer autoritatilor sa schimbe legea de functionare a sistemului de pensii private si sa impuna companiilor garantii pentru un castig prestabilit. Altfel, sustin ei, cele peste 4,5 milioane de persoane inscrise oficial in sistem ar putea sa ajunga sa primeasca, la pensie, sume mai mici decat cele cu care au contribuit de-a lungul timpului. In plus, grupul de economisti condus de Liviu Voinea cere acum si ca autoritatea de reglementare a pietei – Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) – sa fie monitorizata indeaproape de GEA, care ar urma sa redacteze rapoarte privind activitatea pe care o desfasoara. Companiile au reactionat rapid aducand, mai zgomotos parca decat oricand in trecut, o lista lunga de contraargumente solicitarilor ridicate de sindicalisti.

    Propunerea acestora incalca legislatia in vigoare, spun reprezentantii APAPR, este incompatibila cu filozofia reformei pensiilor, impune un sistem cum n-ar mai exista nicaieri in lume si dezavantajeaza, in final, participantii. “Garantarea inflatiei” este si tehnic imposibila, arata APAPR, pentru ca pe piata romaneasca nu exista instrumente financiare care sa performeze in mod sigur peste inflatie si nici macar statul roman nu ofera aceasta garantie, prin titlurile de stat pe care le emite. Reprezentantii companiilor de pensii ameninta ca daca va fi acceptata cererea sindicalistilor, vor merge in instante pentru a contesta o asemenea decizie. Zarva starnita din nou in jurul acestui subiect poate parea usor exagerata la prima vedere, dat fiind ca propunerile similare din trecut au fost mereu respinse de autoritati.

    Lucrurile stau totusi putin diferit de aceasta data. Blocul National Sindical si Cartel Alfa, impreuna cu GEA au anuntat ca vor incepe in martie o campanie de strangere a 100.000 de semnaturi care sa sustina modificarea legii. Cel putin teoretic, o astfel de actiune le creste sansele ca, de aceasta data, proiectul sa treaca de Parlament si sa se transforme in lege. “Ei dau o conotatie populista unui subiect foarte tehnic. Evident ca daca romanii vor fi intrebati , ei vor spune ca da”, comenteaza Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko, lasand sa se inteleaga ca se asteapta ca numarul de semnaturi sa fie strans cu destula usurinta.

    Craciun, care reprezinta cea de-a cincea companie din piata de pensii in functie de numarul de participanti (dupa ce a preluat si doua fonduri mai mici, Bancpost si KD Pensii), considera insa situatia e “mult mai complicata decat ar parea la prima vedere si ar trebui discutata intre specialisti”. “O astfel de propunere suna extraordinar in urechea romanului de rand”, spunea in urma cu exact un an Crinu Andanut, direc torul general al celui de-al doilea jucator de pe piata de pensii, Allianz-Tiriac Pensii Private, si actualul presedinte al APAPR, intr-o discutie organizata de BUSINESS Magazin. “Dar situatia e foarte clara: nu garantam”, puncta el pe atunci, si la fel de ferm se arata si acum. Daca propunerea sindicalistilor va fi acceptata, compania pe care o conduce va refuza sa se supuna unei cerinte de acest fel, sustine el, fara a da insa detalii despre felul in care s-ar putea opune aplicarii unei legi in vigoare. Trecand de orice alt argument logic, sustine Andanut, nici n-ar putea, tehnic, sa o faca. “Ei ne cer sa oferim un randament egal cu inflatia, dar ne poate spune cineva cat va fi inflatia? Cat de des ati vazut ca s-au indeplinit previziunile de inflatie care se fac la inceput de an?”

    Aflati in continuare nemultumirile presedintelui APAPR

     

  • Noutati din fondurile de pensii




    Poate de la anul sa se mai anime putin lucrurile, spera Mihail Ion, CEO al Raiffeisen Asset Management (RAM), vorbind despre piata pensiilor facultative, unde RAM a intrat de curand cu fondul pe care il administreaza, Raiffeisen Acumulare. Piata este inca intr-un stadiu “incipient”, considera Ion, chiar daca de la momentul cand au fost lansate primele produse de acest fel (in iunie 2007) a trecut mai bine de un an. Ambitiile administratorilor de la momentul respectiv, care se asteptau sa incheie anul 2007 cu un sfert de milion de clienti in portofoliu, au fost rapid demontate de realitatea imediata. Oamenii nu s-au dovedit, cel putin pana in momentul de fata, atat de dornici pe cat sperau companiile de pensii facultative sa isi “puna batranetea la adapost”, astfel ca in prezent doar in jur de 120.000 de persoane au o pensie facultativa. O cifra care, pastrand ritmul molcom de acum, va urca spre 200.000 de persoane pana la finele anului curent, estima de curand Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Si tot pana atunci, activele stranse de fondurile facultative de pensii (al caror numar ar urma sa creasca pana la 11-12) vor ajunge la 25 mil. euro, crede Oancea, adica aproape dublu fata de prezent.








     

    In pofida acalmiei aparente, lucrurile incep totusi sa se anime si pe aceasta piata, pe masura ce apele se linistesc tot mai mult dupa lupta pensiilor obligatorii. Pe masa CSSPP sta acum documentatia de autorizare pentru patru noi fonduri facultative. Aviva Asigurari de Viata, prezenta pe piata inca din vara anului trecut cu un fond cu risc moderat, pregateste un al doilea (Pensia Max, cu un grad de risc ridicat). Asirom Concordia, detinuta de Vienna Insurance prin intermediul Asirom, a primit de curand autorizatia de administrator si pregateste un fond cu risc mediu (Concordia Moderat), in timp ce Interamerican Pensii, o companie activa pe piata de pensiilor obligatorii, se afla in proces de autorizare, atat ca administrator pentru pilonul III, cat si pentru doua fonduri (Eureko Confort, cu grad de risc mediu si Eureko Activ, cu grad de risc ridicat). Pe de alta parte, toate companiile plasate in topul primelor zece pe piata pensiilor obligatorii si-au aratat interesul de a-si incepe afacerile si pe pilonul III, cele mai multe estimand ca este posibil sa o faca inca din acest an (Generali, BRD, AIG, BT Aegon).

     

    De ce ar fi insa 2009 un an mai bun ca 2008? Principala speranta a administratorilor se “invarte” in jurul asigurarilor recente (verbale) primite de la ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, cum ca deductibilitatea fondurilor de pensii facultative va creste cel putin de la simplu la dublu. Iar acest lucru s-ar putea intampla, daca va fi tradus in practica, la inceputul anului viitor, cand va intra in vigoare noul Cod Fiscal. Discutiile privind nevoia de majorare a acestui prag de deductibilitate nu sunt, de altfel, deloc noi in randul administratorilor, insa de curand au capatat si sprijinul formal al Comisiei de Pensii. Astfel, CSSPP a inaintat Ministerului Economiei si Finantelor o adresa prin care solicita majorarea pragului de deductibilitate pana la cel mult 3.500 de lei pe an (ceea ce ar echivala cu un nivel maxim de 2.000 de euro, cumulat pentru angajat si angajator).

     

    Cornelia Coman, directorul general interimar al ING Asigurari de Viata, spune ca nivelul deductibilitatii fiscale pe pilonul pensiilor facultative ar trebui sa creasca la 1.000 euro pe an “pentru ca suma sa devina relevanta pentru participanti”. Nivelul actual este in opinia ei “foarte mic”, mai ales prin comparatie cu cele din alte tari europene, unde se situeaza la 2.000-3.000 euro pe an. Sustinerea fondurilor de pensii facultative este un mod de crestere neinflationista a veniturilor, considera Coman, deoarece banii virati la fondurile de pensii nu intra in consum.

     

    Opinia lui Coman este impartasita si de Radu Vasilescu, care a condus pana de curand businessul de pensii private obligatorii al olandezilor de la ING, liderul acestei piete. Pentru ca la un salariu mediu si o perioada de contributie de 30 de an un angajat sa aiba o pensie de 1.000 de euro, contributia sa ar trebui sa fie de circa 100 de euro lunar, spune Vasilescu. Altfel spus, deductibilitatea ar trebui sa se refere la o suma de 1.200 de euro de an, crede Vasilescu, “un prag care nu e deloc mare, mai ales daca ne gandim ca, prin intermediul fondurilor de pensii, ei ajung sa fie investiti in economia romaneasca”. Bugetul de stat, care ar suferi printr-o crestere a acestui prag de deductibilitate, nu ar fi in aceste conditii pagubit, apreciaza Vasilescu, “pentru ca va castiga din roadele investirii acestor fonduri”.

     

    Majorarea contributiilor deductibile va fi un resort important de convingere a clientilor de retail, crede Mihail Ion de la RAM, in conditiile in care, cel putin pentru moment, pensiile facultative “sunt mai mult un business corporate”. Cu fondul proaspat lansat, RAM va merge intr-o prima instanta spre clientii companii din portofoliul bancii din grup, Raiffeisen Bank Romania. Cu atat mai mult cu cat, crede Ion, 2009 va fi un an “interesant in zona de companii”, dat fiind ca, pe de o parte, exista deja “puterea exemplului” – cateva companii incepand sa ofere deja angajatilor pensii – si, pe de alta parte, in 2008 multi nu au inclus in bugetele de cheltuieli un asemenea stimulent, dar ar putea sa o faca de la anul.

     

    Radu Vasilescu, care isi va lansa in curand propria firma de consultanta financiara, dupa propriile spuse, adauga ca o alta piedica in dezvoltarea pietei de retail este si faptul ca un angajat nu isi poate plati singur o pensie facultativa. Platile se pot face, pana una-alta, doar de catre angajator, “dar exista o ordonanta de urgenta ce corecteaza acest lucru, ce asteapta sa fie votata”. Nu in ultimul rand, eforturile financiare, dar si logistice facute de administratori in lupta pentru pilonul II – o lupta cu termen limitat de patru luni si miza mare – explica “oboseala” de acum de pe piata pensiilor facultative. “Forta de vanzari este intr-un proces de reorganizare acum”, admite si Eugen Voicu, CEO si director de investitii al Aviva Pensii, adaugand ca pe pilonul III vanzarea se va muta tot mai mult catre brokerii de pensii. Pana una – alta, in vanzarea de pensii facultative, brokerii au avut o contributie mai degraba modesta, estimata de CSSPP la circa 5% la finele lunii mai a.c. Procentul a crescut insa odata cu un contract semnat, prin intermediul brokerului Fehu, de ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Asigurari de Viata cu Posta Romana, pentru un numar total de aproape 20.000 de angajati.

     

  • La capat de drum

    In lupta pentru atragerea celor mai bine de 3,5 milioane de clienti potentiali ai sistemului de pensii private obligatorii au intrat peste 260.000 de agenti de vanzare care, intr-o structura sau alta, au avut ca sarcina sa incheie adeziuni pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati. Vanzarea s-a facut atat prin agentii directi ai companiei, cat si prin brokeri de pensii, intermediari sau consultanti. Pentru vanzatorii de pensii, campania de marketing pornita la 17 septembrie a insemnat o buna oportunitate de castiguri, in conditiile in care multe dintre companii au ajuns sa achite comisioane de ordinul zecilor de euro pentru fiecare client atras.

    Vanzarea pensiilor private obligatorii a inceput pe un teren cu totul arid, din punctul de vedere al informatiilor disponibile: pe de o parte, companiile de profil nu au avut voie sa isi faca nici un fel de publicitate inainte de 17 septembrie, iar pe de o alta parte Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu a apucat sa inchege nici un program mai consistent de promovare inainte de start.

    Chiar si asa insa rata de aderare a ajuns, in final, sa fie neasteptat de mare – in conditiile in care armata de agenti si-a facut bine treaba, companiile au investit sume consistente in promovare, iar romanii au demonstrat un interes surprinzator pentru acest produs. Asa se face ca, dupa penultima raportare (pe 10 ianuarie), aproape 3,18 milioane de clienti au ajuns sa fie validati de Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). In topul companiilor, pe primul loc se situeaza ING (cu peste 1.066.203 de clienti), urmat de Allianz-Tiriac (cu 799.000 de clienti), Generali (302.000 de clienti), Aviva (cu peste 247.000 de clienti) si Interamerican (cu 196.200 de clienti). Cumulat, primii cinci jucatori detin peste 82% din totalul adeziunilor validate pana in prezent.

    Incheierea perioadei de vanzare nu echivaleaza si cu terminarea „bataliei“ dintre administratori; miza va fi, insa, cu mult mai mica. Pe de o parte, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani au si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii, perioada de subscriere nefiindu-le limitata. Pe de alta parte, numarul celor care vor intra in campul muncii anul viitor este mic, cifra estimata situandu-se in jurul a 100.000-150.000 de oameni. Nu in ultimul rand, in anii urmatori (daca nu cumva cu mult mai repede), ar putea aparea un adevarat val de transferuri dinspre un fond spre altul. Pentru cei ce se gandesc sa se transfere in perioada imediat urmatoare, trebuie semnalat faptul ca aceasta decizie ii va costa, companiile de la care pleaca fiind autorizate sa perceapa penalizari. Maximul acestei penalizari poate urca, potrivit legii, pana la 5% din activul personal al participantului in primii doi ani de la aderare, ulterior transferul fiind gratuit. Procentul de penalizare poate diferi insa de la un administrator la altul si este prevazut in prospectul fondului. Pentru a se feri de un eventual val de plecari, majoritatea administratorilor au optat insa pentru a pastra nivelul maxim de 5%. Pe langa comisionul de transfer mai trebuie luate in calcul si comisioanele bancare pe care le presupune mutarea activului personal de la un administrator la altul – dat fiind ca, indiferent de momentul transferului, participantul este cel ce suporta aceste cheltuieli. Pana la momentul cand se va putea vorbi despre penalizari, va mai trece insa o vreme – in conditiile in care primele contributii spre fondurile private vor fi facute, cel mai probabil, in primavara acestui an. In 2008, contributia redistribuita din CAS spre un administrator privat va fi de 2% din venitul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa ani (zeci de ani) in care banii sunt investiti de catre administratori, dreptul la pensia privata obligatorie se deschide de la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta in sistemul public, respectiv 65 de ani. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in nici un alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

    CSSPP mai are inca de adoptat o reglementare importanta pentru organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor, dat fiind ca aceasta activitate nu cade automat in sarcina actualilor administratori. Plata pensiilor private va fi facuta cel mai probabil de companii distincte de actualii administratori – sau cel putin de companii autorizate in mod distinct de acestea. Pana la momentul in care vreunul dintre cei ce semneaza in aceste zile (sau au facut-o deja) adeziunea pentru pensia privata sa aiba parte de plata ei se vor mai scurge insa multi ani. Mai aproape de momentul actual, lupta administratorilor pentru a demonstra, prin randamentele obtinute, ca nu s-au laudat degeaba este cu mult mai aproape.

    Puncte cheie

  • Pasul doi

    Cele patru luni pe care le-au avut la dispozitie angajatii cu varsta de pana la 35 de ani pentru a-si alege un administrator pentru pensia privata obligatorie se incheie saptamana viitoare, pe 17 ianuarie. Ultima raportare a adeziunilor semnate va fi facuta de companii pe 25 ianuarie, cand va avea loc si cea din urma validare a participantilor atrasi. Dupa primele trei luni ale campaniei initiale de aderare, peste 2,9 milioane de angajati cu varsta de pana la 45 de ani intrasera deja in sistem, fiind validati de catre Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). Practic, intrarea in sistem este obligatorie (si limitata ca perioada de aderare pana pe 17 ianuarie) pentru toti angajatii de maxim 35 de ani, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani avand si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii. In acest sistem, un procent din contributia de pensii (CAS) va merge catre un administrator privat care investeste acesti bani in diferite tipuri de plasamente (conform regulilor stabilite prin prospectul fiecarui fond). In 2008, contributia transferata spre fondurile private de pensii va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa validarea din 25 ianuarie urmeaza o noua etapa, asa numita „loterie“, in care toti cei care ar fi avut obligatia de a-si alege un administrator, dar nu au facut-o vor fi automat redistribuiti. Loteria, bazata pe un program informatic, are la baza un principiu destul de simplu: repartizarea este aleatorie si se face in functie de cota de piata obtinuta de administratori pana la momentul respectiv. Astfel, companiile ce au reusit sa atraga cei mai multi contributori in cele patru luni de campanie vor fi si cele care primesc cele mai mari cote de indecisi. Loteria se desfasoara dupa un algoritm predefinit, stabilit in detaliu prin legislatie (Norma nr. 31/2007 adoptata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private). Astfel, CNPAS va realiza o prima clasificare a persoanelor ce trebuie repartizate in functie de varsta, in doua intervale: 16 – 25 de ani si 26 – 35 ani. Fiecare dintre cele doua categorii va fi apoi organizata in functie de gen (femei si barbati) – astfel organizandu-se, in final, patru urne din care se face repartizarea aleatorie. La finalizarea acestui proces, CNPAS valideaza persoanele repartizate pentru fiecare fond in parte si transmite companiilor lista de persoane ce le-a fost alocata, acestea fiind obligate sa instiinteze contributorii in maxim 15 zile. Dupa finalizarea loteriei are loc o ultima validare, definitiva, a tuturor participantilor la sistemul pensiilor private. Estimarile actuale de piata arata ca, dupa repartizarea aleatorie, numarul total de clienti ce vor fi atrasi ar putea ajunge spre 3,5 milioane de angajati.

    Odata intreg procesul de aderare finalizat, urmeaza etapa in care vor incepe platile dinspre sistemul public spre cel privat, cel mai probabil in primavara acestui an. Baza de calcul a contributiei de 2% este reprezentata de venitul brut al angajatilor, care include, pe langa salariul brut, si prime, stimulente si alte venituri realizate. Angajatul care participa la sistem nu resimte insa aceasta contributie ca pe o cheltuiala in plus, dat fiind ca ea este redistribuita din contributiile pe care angajatorii le vireaza si in prezent catre bugetul de asigurari sociale. Pentru participantii din sistem pentru care angajatorul nu a facut plata contributiilor, CNPAS va vira oricum cei 2%, urmand ca ANAF sa recupereze ulterior aceasta contributie de la angajatorul respectiv. In eventualitatea neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii, persoana raspunzatoare pentru aceasta intarziere este obligata la plata unor dobanzi si penalitati egale cu cele stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare. Aceste dobanzi si penalitati merg tot spre contul individual al participantului care a fost prejudiciat – iar pentru aceste sume nu se percep comisioane de administrare. Banii nu ajung insa direct la administrator, ci in conturile bancilor depozitare, care au in pastrare toate activele unui fond de pensii administrat privat, in baza unui contract. Un administrator poate desemna un singur depozitar, care nu poate face parte din acelasi grup financiar cu administratorul (acolo unde este cazul). Banca este cea care, executand ordinele de investitii ale administratorului, plaseaza activele in diferite instrumente financiare.

    Investitiile vor fi realizate de catre administratori in conformitate cu strategia deja definita de ei prin prospectele schemelor de pensii. Politica de investitii, descrisa in mod obligatoriu in prospect, este declaratia in forma scrisa a administratorului privind strategia de investire a activelor fondului pe care il administreaza. Ea descrie si alte elemente caracteristice investitiilor financiare, cum ar fi metodele de evaluare a riscurilor investitionale, procedurile de management al riscului, precum si persoanele responsabile de luarea deciziilor si realizarea investitiilor.

    2008 va fi, cel mai probabil, si anul primelor miscari de concentrare in industria pensiilor private obligatorii, in conditiile in care multi dintre cei 18 administratori au strans un numar (foarte) mic de participanti. Potrivit legii, administratorii au la dispozitie trei ani de la momentul primei colectari pentru a atinge un minim de 50.000 de participanti pentru a nu le fi retrasa autorizatia de functionare. Greu totusi de crezut ca cei ce nu au reusit sa atraga in patru luni de campanie acerba masa critica de adeziuni vor dori sa mai investeasa in plus pentru a continua lupta – o lupta care, pentru companii, implica costuri imediate semnificative si castiguri doar pe termen lung.

    Puncte cheie 

  • GHID DE PENSII: Cel mai mic castig

    Pentru fondurile de pensii facultative, la care orice angajat poate participa in limita a 15% din venitul salarial lunar brut, legislatia prevede deja modul de calcul al randamentului minim garantat – altfel spus, al castigului minim pe care trebuie sa il asigure administratorii celor ce isi plaseaza banii in fondul lor.

    Modul de calcul al rentabilitatii minime este prevazut in legea 204/2006 care reglementeaza modul de functionare a pilonului III, lege disponibila pentru consultare pe pagina de internet a CSSPP (www.csspp.ro). In esenta, aceasta prevede ca randamentul minim pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori se stabileste ca fiind minima dintre doua valori. Primul dintre aceste repere este reprezentat de jumatate din randamentul mediu al tuturor fondurilor, calculat pe ultimii doi ani. Al doilea reper este rata medie de rentabilitate ponderata (cu valoarea activelor pentru fiecare fond in parte) a tuturor fondurilor in aceeasi perioada minus patru puncte procentuale. Altfel spus, daca toate fondurile din piata au pe o perioada de 24 de luni un castig mediu de 10% pe an, atunci randamentul minim garantat va fi stabilit ca minimul dintre jumatate din valoarea respectiva (5%, mai precis) si randamentul mediu minus 4% (adica 6%). In aceste conditii, castigul pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori este de 5% (minima dintre cele doua valori).

    Companiile de pensii ce au colectat contributii de la participanti pe o perioada de minim doi ani au obligatia de a calcula (in ultima zi lucratoare a fiecarui trimestru) rata de rentabilitate a fiecarui fond pe care il administreaza. Aceste informatii sunt transmise, mai apoi, Comisiei de Pensii care, pe baza lor, calculeaza si publica o serie de statistici pentru intreaga piata de profil. Mai precis, este vorba despre rentabilitatea medie a tuturor fondurilor pentru ultimele 24 de luni, rentabilitatea fiecarui fond pentru aceeasi perioada si rentabilitatea minima a tuturor fondurilor. Daca rata de castig a unui fond din pilonul III este mai mica decât cea minima a tuturor fondurilor in patru trimestre consecutive, CSSPP va retrage autorizatia administratorului in cauza.

    In prezent, pe piata pensiilor facultative opereaza doar cinci companii de profil, care administreaza in total sapte fonduri. ING Asigurari de Viata si Allianz Tiriac au cate doua fonduri in portofoliu, iar Aviva, BCR si OTP cate unul. Si Raiffeisen Asset Management este autorizat ca administrator, insa fondul sau nu a fost inca autorizat de catre CSSPP pentru a putea sa inceapa sa colecteze contributii. La finele lunii noiembrie, numarul de contributori la pensiile facultative era de peste 42.500, iar activele totale trecusera de 8,44 milioane de lei.

    La pensiile private obligatorii (pilonul II), modalitatea de calcul a acestui castig minim nu a fost inca stabilita, existand insa cerinta ca CSSPP sa publice in perioada imediat urmatoare o prevedere in acest sens. Astfel de prevederi referitoare la un castig minim pe care trebuie sa il asigure administratorii sunt o plasa de siguranta pentru participantii romani, care au certitudinea unui minim randament, chiar daca fondul pe care l-au ales nu merge stralucit. Exista insa si tari (precum Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Mexic, Rusia sau Turcia) in care legea nu impune managerilor de pensii sa asigure o astfel de garantie, potrivit unui studiu realizat de OECD in ianuarie 2007. Totusi, pe multe piete central- si est-europene, astfel de cerinte exista – iar randamentul minim pe care trebuie sa il garanteze administratorii este stabilit fie prin raportarea la performantele pietei, fie prin raportarea la un reper de randament pe termen lung (cum este, de exemplu, cel al titlurilor de stat pe termen lung).

    In Cehia, spre exemplu, desi legea nu impune un randament minim garantat, exista cerinta ca, daca intr-un singur an exista pierderi, acestea trebuie acoperite de Fondul de Garantare. In aceste conditii, participantii sunt totusi protejati de riscul de a avea „castiguri negative“ atata vreme cat compania respectiva nu devine insolvabila. In Polonia, mentioneaza acelasi studiu, pentru pilonul II exista prevederea unui randament minim garantat prin lege, calculat la fel ca in cazul pensiilor facultative in Romania. Calculul se realizeaza la fiecare sase luni, pe baza randamentelor obtinute de fonduri in ultimele 36 de luni. Pentru fondurile din pilonul III nu exista un randament minim impus. In Bulgaria, randamentul minim pe care trebuie sa il asigure administratorii pentru fondurile obligatorii nu poate fi mai mic decat minima dintre (1) randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani minus trei puncte procentuale si (2) 60% din randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani.

    Revenind la piata romaneasca, in conditiile in care fondurile facultative au inceput sa stranga contributii abia in primavara acestui an, iar randamentul minim se calculeaza pe baza informatiilor pentru ultimii doi ani, mai este inca drum lung pana la momentul in care vor aparea primele statistici. Probabil acela va fi si momentul cand, cu ochii la castigurile realizate de concurenta, participantii vor crea primul „val migrator“ de la un administrator la altul.

    Puncte cheie

     

  • GHID DE PENSII: Start in tonuri de gri

    Randamentele fondurilor de pensii obligatorii romanesti ar putea fi cel putin „promitatoare“, spunea recent directorul de investitii al unuia dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. In opinia sa, prognoza unor castiguri anuale de 7-8% (cifra cel mai adesea vehiculata) ar putea fi chiar putin prea „conservatoare“, investitiile fondurilor de pensii putand sa aduca randamente chiar si mai mari.

    Acest randament va depinde insa de abilitatea cu care fiecare dintre administratori va reusi sa plaseze banii colectati. Din punctul de vedere al structurii de investitii, diferente foarte mari intre fonduri nu sunt – cu exceptia Generali, toate celelalte 17 fonduri opteaza pentru un grad de risc mediu. Chiar si asa, diferente pot exista – in functie de modul cum fiecare dintre administratori va sti sa jongleze cu optiunile pe care i le permite structura tinta a portofoliului, respectiv cadrul general stabilit pentru plasamente prin prospectul de emisiune al fondului.

    Debutul activitatii de investitii pentru fondurile de pensii va avea loc, cel mai probabil, undeva la inceputul primaverii viitoare, atunci cand la administratori vor ajunge si primele contributii. Felul cum, la data respectiva, va arata economia romaneasca va influenta deciziile de investitii ale administratorilor si, implicit, rezultatele ce vor fi obtinute.

    PIATA DE CAPITAL. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa inves-teasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. In rest, administratorii fondurilor de pensii spun ca au alte planuri. Pentru fondurile de pensii, panta descendenta pe care au apucat-o preturile actiunilor la Bursa de Valori de la Bucuresti nu e o veste deloc rea: plasamentele lor sunt pe termen lung si foarte lung, iar acest lucru le permite sa fructifice viitoarele corectii de pret pozitive. Si, cu cat pretul la care cumpara initial actiunile este mai mic, cu atat castigul ulterior va fi mai mare. Iar pana una-alta, semnale de revenire pentru piata de capital inainte de jumatatea anului viitor sunt destul de putine; ba mai mult, contextul economic romanesc (intr-o combinatie nefasta cu criza financiara de pe pietele internationale) nu lasa loc de prea multe previziuni optimiste pentru perioada imediat urmatoare. Cresterea dobanzii de politica monetara (pe care banca centrala a majorat-o in octombrie pentru prima data in ultimele 14 luni) va continua si la anul, cel mai probabil. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, pentru ca multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca o mare parte din fonduri depozitelor sau obligatiunilor.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care fondurile le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata romaneasca. Plasamentele pe pietele externe ar putea fi descurajate de evolutia cursului de schimb. Mai precis, daca un administrator de pensii (care strange contributii in lei de la participanti) se decide sa investeasca in strainatate, el va trebuie sa cumpere euro – iar previziunile actuale vad, si pentru inceputul anului viitor, un euro „scump“. Pe masura ce leul isi va reincepe insa tendinta de apreciere (respectiv, moneda europeana va pierde din valoare si se va vinde pe piata interna mai ieftin), profiturile repatriate in timp de catre administratori vor fi mai mici. In sine, volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica un risc destul de ridicat.

    INFLATIE. Randamentul real al unei investitii (inclusiv al fondurilor de pensii) este cel care se obtine excluzand inflatia. Ca atare, nivelul inflatiei este unul dintre indicatorii care conteaza pentru cei ce isi plaseaza, de acum, banii si in fondurile de pensii. In ultimul raport asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii noiembrie, banca centrala a majorat cu 0,6% prognoza de inflatie pentru 2008, la 4,3% pe an, fata de rata de 3,7% estimata anterior.

    SCADENTE. Chiar daca, in esenta, plasamentele fondurilor de pensii sunt pe termene lungi si foarte lungi, randamentele mai ridicate pe care le ofera titlurile pe termen scurt vor atrage, probabil, mare parte din investitii. In plus, pentru titlurile de stat, nivelul randamentelor va fi dependent de volumele si calendarul emisiunilor facute de Ministerul de Finante.

    GARANTII. Pentru fondurile de pensii private exista cerinte stricte in raport cu randamentul minim pe care trebuie sa il obtina – randament stabilit prin legislatie si care va fi urmarit de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Reglementarile vizand acest aspect ar trebui sa fie destul de curand adoptate de catre CSSPP.

    Puncte cheie

     

  • Puncte cheie

    PARTICIPANTI. Statisticile de la jumatatea perioadei legale de vanzare – campanie ce se va incheia pe 17 ianuarie 2008 – arata un total de 2,24 milioane de adeziuni exprimate. Zece dintre cele 18 companii autorizate sa vanda pensii private obligatorii au atras peste 98% din total, alti opt administratori impartindu-si mai putin de doua procente.

    PIATA. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat sunt obligati sa intre salariatii cu varsta de maxim 35 de ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 aderarea fiind optionala. Potrivit estimarilor Comisiei, numarul total al clientilor potentiali pentru administratorii de fonduri este de 4,5 milioane, dar estimarile companiilor sunt ceva mai pesimiste, vorbind despre o piata potentiala de 3-3,5 milioane de contributori.

    LOTERIE. Dupa terminarea celor patru luni de vanzare stabilite de catre CSSPP, respectiv pana in ianuarie 2008, cei care aveau obligatia, dar nu si-au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleatoriu si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera oricand in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani in momentul semnarii.

    INVESTITII. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa investeasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. Titlurile de stat sunt o componenta de baza in planurile de investitii ale administratorilor, chiar daca in Romania nu se emit inca nici la volume si nici la frecvente suficiente. Alaturi de titlurile de stat, plasamentele in depozite implica cel mai redus grad de risc dar, pe masura, si cele mai mici randamente. Alte tipuri de instrumente de investitii permise de lege sunt obligatiunile, municipale sau corporatiste.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care administratorii le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata interna. Volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica, pentru fondurile de pensii, un risc destul de ridicat in momentul in care ar vrea sa isi repatrieze profiturile.

    RISCURI. Oricare ar fi gradul de risc al unui fond, investitiile acestuia sunt supuse mai multor tipuri de riscuri, posibil sau imposibil de diminuat sau eliminat. In mod distinct, in prospectul fondurilor pe care le administreaza, companiile sunt obligate sa defineasca aceste categorii de riscuri. Ca principiu, riscurile la care sunt supuse investitiile (aferente, de altfel, oricarui tip de plasament) pot fi legate de piata de capital, de curs valutar, riscuri privind rata dobanzii sau de credit.

  • La jumatate de drum

    Administratorii ce au luat un start intarziat sau mai lent au timp inca doua luni pentru a mai recupera din diferentele uriase.
     
     Loc
    Compania
    Clienti
     1.
    ING
    762.265
     2.
    Allianz-Tiriac
    567.404
     3.
    Generali
    188.952
     4.
    Aviva
    184.853
     5.
    Interamerican
    137.631
     6.
    AIG
    123.581
     7.
    BT Aegon
    63.936
     8.
    BRD
    56.806
     9.
    BCR
    49.031
     10.
    Omniasig
    31.318
     11.
    OTP
    13.818
     12.
    Bancpost
    12.446
     13.
    Prima Pensie
    7.442
     14.
    KD
    1.149
     15.
    MKB Romexterra
    677
     16.
    AG2R
    231
     17.
    Marfin
    54
     18.
    Zepter
    0
     
    Total
    2.201.594
     
    Sursa: CSSPP, date valabile la 15 noiembrie 2007

  • GHID DE PENSII: Pensie si inca ceva

    Sistemul de pensii obligatorii, asa-numitul pilon II, nu poate asigura la varsta retragerii din munca venituri spectaculos de mari – si nici nu este, de fapt si de drept, rolul sau sa imbogateasca pe cineva, ci doar sa asigure un nivel de trai cat de cat decent. Pana una-alta, contributiile care se vor indrepta spre acest sistem sunt mici – si oricat de bine ar fi ele investite de catre administratori, castigurile nu pot fi altfel decat proportionale cu sumele investite.

    In 2008, procentul care va fi transferat dinspre sistemul public spre cel privat este de 2% din venitul brut al contributorului, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an. Astfel, in 2016 contributia la fondul de pensii privat obligatoriu va fi, potrivit legislatiei actuale, de 6% din venitul brut al participantului. Un calcul simplu arata ca, si la un venit destul de consistent de 1.000 de euro pe luna, sa spunem, contributia lunara nu este foarte mare. In contul unui participant cu un astfel de nivel de venituri s-ar aduna urmatoarele contributii: in primul an 240 de euro (corespunzator unei contributii lunare de 20 de euro), in al doilea an un total de 300 de euro (la o contributie lunara de 25 de euro) si tot asa, pana in 2016, cand contributia anuala ar fi de 720 de euro. In total, in contul respectivului participant se strang in tot acest interval (fara a pune la socoteala comisioanele percepute de administratori, randamentele obtinute prin investire si eventualele cresteri salariale) circa 4.300 de euro. O proiectie pe termen lung este insa greu de facut, in conditiile in care nivelul acestor contributii s-ar putea schimba – iar discutii in acest sens (la nivel de teorie inca) au aparut deja.

    In completarea produselor obligatorii exista – cu o oferta destul de limitata pentru moment, dar care va creste fara doar si poate in anii ce vin – si pensiile facultative. Si in acest sistem (mai permisiv in privinta categoriei de angajati care au acces la el), nivelul contributiei este limitat. Mai precis, contributia pe care o poate face un participant este limitata la 15% din venitul sau lunar brut. La acelasi exemplu al angajatului ce are un venit lunar brut de 1.000 de euro, contributia anuala pe care ar putea acesta sa o depuna pentru o pensie facultativa este de maxim 1.800 de euro. Din aceasta suma totala, legislatia actuala prevede insa o deductibilitate fiscala doar pentru maxim 200 de euro pe an. In acest moment – la doar cateva luni de la lansarea sistemului – este aproape imposibil de estimat ce venit vor aduce pensiile obligatorii si/sau facultative peste ani buni de acum inainte, cu atat mai mult cu cat acesta depinde mult de cuantumul si perioada de contributie, dar si de randamentele pe care le pot obtine administratorii de fonduri. Estimativ insa, cu o contributie lunara de 150 de euro (ca in modelul de mai sus), un barbat ce economiseste timp de 30 de ani ar putea avea o pensie de circa 4.500 de euro anual, potrivit unui instrument de calcul al Aviva.

    Pentru cei ce si-ar dori un venit mai mare si dispun de posibilitatea de a face investitii suplimentare, mai exista si alte posibilitati de plasare a banilor. Pentru fiecare dintre acestea riscul este diferit – dar pe masura si randamentul pe care il pot oferi.

    Cel mai la indemana este, pentru oricine, banalul (dar si cel mai sigur si usor de urmarit) depozit bancar. Fara a oferi randamente prea mari, depozitul bancar ofera in schimb siguranta si destul de multa predictibilitate. In medie, un depozit constituit pentru un an ofera in prezent dobanzi variabile cuprinse intre 1,3% si 5% pentru moneda europeana si 3% si 8% pentru lei. In genere, dobanda fixa este ceva mai mica, dar ofera mai multa predictibilitate pentru depunator. Trebuie insa avut in vedere ca randamentul depozitelor se impoziteaza cu 16% si exista, in plus, si diferite comisioane percepute de banca.

    Asigurarea de viata cu componenta investitionala (de tip unit-linked, cum se mai numeste) este, pentru cei ce au posibilitatea de a investi o anumita suma pe termen lung si foarte lung, un alt plasament potrivit. Practic, din contributiile lunare, o parte este folosita pentru componenta de protectie, in timp ce cea mai mare parte din prima este investita in diferite instrumente financiare. In Romania, aceste produse au un istoric suficient de indelungat pentru a oferi potentialului contributor macar o idee despre ceea ce pot sa ofere – chiar daca performantele din trecut nu sunt, nici pe departe, o garantie si pentru realizarile viitoare. Totusi, pentru a da doar cateva exemple, programul in lei cu grad scazut de risc oferit de ING Asigurari (Mixt RON) a inregistrat din decembrie anul trecut o crestere de 7,72%; programul de investitii in dolari cu risc ridicat a avut, de la acelasi moment, o crestere de 7,37%, in timp ce programul in dolari cu investitii pe piata monetara a avut o crestere de 4,5%. Programele similare ale Aviva au avut randamente intre 4,4 si 4,7% pentru lei din decembrie 2006 pana in prezent, intre 7,9% si 17,3% pentru cele in dolari si minus 3,7 si 7,31 pentru cele in euro.

    Fondurile mutuale, produse ce pot oferi la randul lor grade diferite de risc si castig, sunt o alta optiune de economisire/investire pe termen lung. De la inceputul anului si pana in prezent, randamentul mediu pe aceasta piata a fost un pic peste 12%, insa procentul variaza foarte mult in functie de gradul de risc al fondului.

    Alternativa valida pentru investitorul neexperimentat a plasamentelor facute direct pe bursa, fondurile mutuale pot oferi deschiderea spre castigurile consistente de pe piata de capital, insa, pe masura, si a pierderilor.

    Oricare ar fi, in final, modalitatile de a pune „ban peste ban“ pentru un trai mai decent la varsta pensionarii, doua lu-cruri trebuie avute in vedere de la bun inceput. In primul rand, cele mai potrivite sunt instrumentele cu scadente cat mai indelungate si randamente (cat de cat) garantate. Si, pentru ca in discutie se pune chiar traiul fiecaruia, poate ca uneori castigul mai mic este de preferat in fata unor mai riscante promisiuni de imbogatire peste noapte.

    Puncte cheie

    PENSII OBLIGATORII. Cotizarea la sistemul pensiilor administrate privat nu presupune pentru angajat niciun cost suplimentar, ci doar virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public catre un fond de pensii administrat privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in urmatorii ani. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in nici un alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

    PENSIE FACULTATIVA. Unul dintre avantajele pensiilor facultative sta in deductibilitatea fiscala a contributiilor – care, desi mica (maxim 200 de euro pe an), aduce din start un randament de 16% investitiei. Contributia maxima la un fond de pensii poate fi de 15% din venitul salarial brut lunar. La pensii, accesul la banii economisiti este restrictionat, in timp ce la asigurari banii pot fi retrasi oricand (chiar daca, retrasi dupa o perioada scurta de timp, aduc pierdere si nu profit). In plus, la pensii, administratorul trebuie sa garanteze macar contributiile efectuate (fara comisioane), in timp ce la asigurari, riscul este transferat total participantului.

    INVESTITII UNIT-LINKED. Asigurarile unit-linked presupun plasarea unei parti din contributie in fonduri administrate de societatea de asigurari sau de un administrator extern. In cazul acestor produse exista insa si o componenta de asigurare de viata, spre care merge o parte din contributie. In Romania, politele unit-linked au
    aparut in urma cu aproape zece ani, iar pe piata exista acum mai multe companii ce le ofera. Printre acestea se numara Interamerican, Aviva Asigurari de Viata, ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac, Generali, KD Life, iar BCR Asigurari de Viata si-a anuntat intentia de a le introduce in oferta. Anul trecut, randamentele programelor de investitii unit-linked au variat intre o pierdere de peste 7% si un castig de mai bine de 30%.

    DEPOZITE BANCARE. Fara a oferi randamente foarte mari, depozitul bancar ofera siguranta si destul de multa predictibilitate. In medie, un depozit constituit pe o perioada de un an ofera in prezent dobanzi intre 1,3% si 5% pentru moneda europeana si 3% si 8% pentru lei. Randamentul depozitelor se impoziteaza cu 16% si exista, in plus, si diferite comisioane percepute de banca.