BusinessMagazin

Tag: aderare

  • Le Bistrot Français aderă la una dintre cele mai exclusiviste organizaţii de hoteluri şi restaurante operate individual din lume

    Le Bistrot Français este prima proprietate din România acceptată în exclusivistul grup ce aduce împreună cele mai rafinate hoteluri şi restaurante deţinute şi operate individual din lume. Restaurantul a cărui amenajare elegantă este pusă în valoare de către colecţia impresionantă de tablouri ale clasicilor români – Nicolae Tonitza, Rudolph Schweitzer-Cumpăna, Eustaţiu Stoenescu şi mulţi alţii -, evaluată la peste 150,000 de Euro, şi-a depus candidatura la începutul acestui an şi a primit statutul de membru după câteva luni de evaluări incognito.
     
    Cu o serie de standarde extrem de înalte, organizaţia beneficiază de 10 inspectori foarte exigenţi şi bine pregătiţi, care călătoresc în întreaga lume şi verifică aplicanţii, filtrându-şi experienţele printr-o listă de peste 300 de criterii. Fiecare evaluare se soldează cu un raport ce depăşeşte 10 pagini, a cărui acurateţe este confirmată atât de către oaspeţii clubului, cât şi de către .departamentul de control al calităţii, cu sediul la Paris. După ce toate etapele sunt îndeplinite cu succes, procesul de aderare îşi primeşte verdictul în cadrul întâlnirii comitetului director, unde acceptarea în organizaţie este supusă la vot. “Odată trecută această procedură, proprietatea trebuie să demonstreze consecvenţă în oferirea unei experienţe complexe, definite prin cinci criterii: gustul local pregnant, reprezentativ pentru cultura zonei, sufletul proprietarului – al omului dedicat, cunoscător, implicat în toate aspectele businessului -, spiritul familiei – al apropierii de oaspeţi şi al colaborării cu celelalte stabilimente din grup -, celebrarea simţurilor – ilustrată prin atenţia la detalii, o coreografie studiată şi un simţ dezvoltat al perfecţiunii – şi, nu în ultimul rând, trezirea artistului interior – a eului care conduce oaspeţii printr-o călătorie a emoţiilor şi a plăcerilor -. Acest ADN al rafinamentului este extrem de important pentru procesul de recrutare. Poţi fi foarte bun în ceea ce priveşte calitatea, dar, dacă nu îndeplineşti aceste criterii ale experienţei Relais & Châteaux, nu poţi face parte din familia noastră”, a declarat Jean-François Ferret, CEO al Relais & Châteaux, pentru site-ul Skift.
     
    Odată cu intrarea în club, Le Bistrot Francais primeşte acces şi la Academia Relais & Châteaux, un centru de training şi formare profesională, care urmăreşte dezvoltarea abilităţilor personalului restaurantelor incluse în organizaţie, crescând gradul de retenţie şi stimulând mobilitatea angajaţilor, care au acum ocazia să facă stagii de practică şi perfecţionare în bucătării premiate, din întreaga lume.

     

  • Ungaria a decis să suspende pe termen nelimitat sprijinul acordat României pentru aderarea la OCDE

    “Guvernul a decis să suspende sprijinul pentru cererile de aderare a României la diferite organizaţii internaţionale, cum ar fi OCDE, pe o perioadă nedeterminată, în ciuda faptului că a promis anterior că va face acest lucru. Votul privind aderarea României la OCDE va avea loc la 8 septembrie, iar votul fiecărui stat membru este necesar pentru a obţine calitatea de membru”, a transmis Magyar, potrivit unui comunicat al Guvernului de la Budapesta.

    Ministerul român al Afacerilor Externe a reacţionat la anunţul Ungariei şi a transmis că măsura este inadecvată şi contraproductivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declaraţie îngrijorătoare a preşedintelui turc: Recep Tayyip Erdogan: Uniunea Europeană iroseşte timpul Turciei şi nu este indispensabilă pentru noi

    Erdogan a avertizat că va fi “reconfortant” dacă UE va decide să nu accepte Turcia ca stat membru, iar ţara sa “este capabilă să reziste pe picioarele ei”. Totodată, preşedintele susţine că majoritatea turcilor “nu mai vor în UE”, în condiţiile în care abordarea faţă de Turcia este “nesinceră”.

    “Uniunea Europeană iroseşte timpul Turciei. UE nu este indispensabilă pentru noi. Suntem relaxaţi şi loiali cuvântului nostru. Dacă UE va decide să nu accepte Turcia, vom trece la planurile B şi C. Pe durata primului meu mandat de premier, Turcia era descrisă drept o ţară care a realizat o revoluţie tăcută, în timpul summiturilor Uniunii Europene. Dar acum, aceeaşi UE nu ne mai invită la summiturile liderilor”, a spus Recep Erdogan.

    Preşedintele Turciei a respins acuzaţiile că administraţia sa a trimis la închisoare 150 de jurnalişti, menţionând că sunt doar doi jurnalişti în detenţie.

    “Nimeni nu a fost condamnat la închisoare din cauză că este jurnalist. Jurnaliştii de opoziţie scriu o mulţime de articole insultătoare despre mine. Chiar recent au făcut-o în timpul marşului [împotriva guvernului preşedintelui Erdogan, care s-a încheiat duminică]. Articolele insultătoare sunt încă acolo. Vedeţi, presa are mai multe libertăţi decât mine la ora actuală”, a spus Erdogan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Uniunea Europeană ar putea avea noi membri: apel pentru urgentarea procesului de aderare

    Miniştrii de Externe ai ţărilor Grupului Vişegrad (Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) şi reprezentanţi ai Austriei, Croaţiei şi Slovenia au participat la o reuniune, care a avut loc la Budapesta, în cadrul căreia au discutat despre aderarea statelor din Balcanii de Vest la UE.

    Integrarea acestei regiuni are un rol crucial în asigurarea păcii, stabilităţii şi securităţii Europei, a declarat Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Uniunea Europeană ar putea avea noi membri: apel pentru urgentarea procesului de aderare

    Miniştrii de Externe ai ţărilor Grupului Vişegrad (Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) şi reprezentanţi ai Austriei, Croaţiei şi Slovenia au participat la o reuniune, care a avut loc la Budapesta, în cadrul căreia au discutat despre aderarea statelor din Balcanii de Vest la UE.

    Integrarea acestei regiuni are un rol crucial în asigurarea păcii, stabilităţii şi securităţii Europei, a declarat Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Erste: România ar putea adopta euro în umătorii 10 ani dacă îşi menţine acelaşi ritm de creştere

    “Adoptarea monedei euro a fost o ţintă în mişcare pentru România în ultimii zece ani, care nu a fost abordată prea în serios. În lipsa unei agende clare, oficialii s-au mulţumit cu faptul că România trebuie să ajungă la nivelul PIB-ului mediu pe cap de locuitor şi că trebuie făcute mai multe eforturi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea productivităţii pentru a creşte sustenabil potenţialul economic al ţării (reformele structurale, creşterea absorbţiei fondurilor UE, dezvoltarea infrastructurii etc). PIB-ul României pe cap de locuitor a ajuns la 55,8% din cel al zonei euro în 2016, de la 48,2% în urmă cu cinci ani”, se arată în documentul Erste Group.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Macedonia cere sprijinul Greciei pentru a adera la NATO şi UE

    Eforturile Macedoniei de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene au fost neutralizate de disputa care ţine de mai multe decenii pe marginea numelui fostei republici iugoslave. Grecia, care este membră NATO şi UE, susţinea că folosirea numelui ”Macedonia” implică şi eventuale pretenţii teritoriale în nordul Greciei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele patru hărţi care arată de ce Uniunea Europeană este destinată extincţiei

    Economiile din Europa de sud depind de economiile din nord

    Economiile din Europa de sud au câştigat mai puţin din aderarea la UE decât nordul Europei. Acestea nu câştigă din controlul politicii monetare a UE, sunt prinse într-o uniune monetară cu Germania. Aceste ţări nu-şi pot devaloriza monedele pentru a-şi proteja economiile şi pentru a promova stabilitate socială în momente de criză.

    Ţările din Europa de sud se confrunte cu probleme în sectorul bancar seminificative care ar putea destabiliza sistemul financiar al Europei.

    De asemenea, popularitatea UE in sud este foarte scăzută, iar partidele eurosceptice câştigă teren.

    Obiectivele ţărilor membre fondatoare şi ale altor naţiuni diferă.
     
     
    Realităţile economice ale ţărilor din nordul şi centrul Europei diferă de cele ale ţărilor din sud şi est. Franţa vrea să fie la conducere alături de Germania, dar îi lipseşte influenţa economică a Germaniei. 
     
    Marea Britanie a ieşit din UE, dar va fi legată mult timp de Uniune datorită legăturilor economice şi apropierii teritoriale. În prezent, Marea Britanie are o strategie dublă: păstrarea legăturilor cu UE şi întârirea celor cu SUA. În estul continentului este zona de frontieră a UE. Statele din centrul şi estul Erupei au aderat la NATO şi UE şi se trag din vechiul bloc sovietic. Divizarea UE a făcut ca membrii ţărilor din est şi vest să aibă scopuri diferite, ceea ce a dus la creşterea mişcărilor naţionaliste pe întreg continentul. 
     
    Geografia unei ţări nu are prea multe de-a face cu securitatea
     
    Germania se află în centrul continentului şi nu are graniţe naturale care să o protejeze de inamici. Asta o face vulnerabilă la atacuri din vest din Franţa sau din est din Rusia.
     
    Drept rezultat, Germania a încercat să conducă prin război şi prietenie. Sudul Europei are mai puţine râuri navigabile pentru comerţ. Alpii izolează peninsula italiană de restul Europei şi un zid muntos desparte Spania de Franţa.
    Cu toate acestea, graniţele naturale nu asigură securitatea după cum au demonstrat şi Hannibal şi Napoelon. 
     
    Italia, Spania, Portugalia nu mai sunt puteri nu mai sunt puteri navale precum au fost în trecut, iar geografia le opreşte expansiunea spre nord.

  • Cele patru hărţi care arată de ce Uniunea Europeană este destinată extincţiei

    Economiile din Europa de sud depind de economiile din nord

    Economiile din Europa de sud au câştigat mai puţin din aderarea la UE decât nordul Europei. Acestea nu câştigă din controlul politicii monetare a UE, sunt prinse într-o uniune monetară cu Germania. Aceste ţări nu-şi pot devaloriza monedele pentru a-şi proteja economiile şi pentru a promova stabilitate socială în momente de criză.

    Ţările din Europa de sud se confrunte cu probleme în sectorul bancar seminificative care ar putea destabiliza sistemul financiar al Europei.

    De asemenea, popularitatea UE in sud este foarte scăzută, iar partidele eurosceptice câştigă teren.

    Obiectivele ţărilor membre fondatoare şi ale altor naţiuni diferă.
     
     
    Realităţile economice ale ţărilor din nordul şi centrul Europei diferă de cele ale ţărilor din sud şi est. Franţa vrea să fie la conducere alături de Germania, dar îi lipseşte influenţa economică a Germaniei. 
     
    Marea Britanie a ieşit din UE, dar va fi legată mult timp de Uniune datorită legăturilor economice şi apropierii teritoriale. În prezent, Marea Britanie are o strategie dublă: păstrarea legăturilor cu UE şi întârirea celor cu SUA. În estul continentului este zona de frontieră a UE. Statele din centrul şi estul Erupei au aderat la NATO şi UE şi se trag din vechiul bloc sovietic. Divizarea UE a făcut ca membrii ţărilor din est şi vest să aibă scopuri diferite, ceea ce a dus la creşterea mişcărilor naţionaliste pe întreg continentul. 
     
    Geografia unei ţări nu are prea multe de-a face cu securitatea
     
    Germania se află în centrul continentului şi nu are graniţe naturale care să o protejeze de inamici. Asta o face vulnerabilă la atacuri din vest din Franţa sau din est din Rusia.
     
    Drept rezultat, Germania a încercat să conducă prin război şi prietenie. Sudul Europei are mai puţine râuri navigabile pentru comerţ. Alpii izolează peninsula italiană de restul Europei şi un zid muntos desparte Spania de Franţa.
    Cu toate acestea, graniţele naturale nu asigură securitatea după cum au demonstrat şi Hannibal şi Napoelon. 
     
    Italia, Spania, Portugalia nu mai sunt puteri nu mai sunt puteri navale precum au fost în trecut, iar geografia le opreşte expansiunea spre nord.

  • Recep Erdogan: Turcia nu va aştepta pentru totdeauna la uşa Europei

    “Lucrurile au devenit foarte serioase în Europa în ceea ce priveşte nivelul islamofobiei. Uniunea Europeană îşi închide porţile în faţa Turciei, dar Turcia nu-şi închide porţile în faţa nimănui”, a declarat Erdogan, care exemplificat afirmaţiile sale cu imagini ale unor moschei devastate şi mitinguri ale militanţilor kurzi organizate în unele oraşe europene.

    “Dacă nu acţionează într-un mod sincer va trebui să acţionăm într-un mod sincer. De ce să mai aşteptăm. Discutăm de aproximativ 54 de ani”, a adăugat liderul turc, făcând referire la acordul de la Ankara din anul 1963, prin care se enunţa obiectivul pe termen lung al Turciei de a adera la UE.