Tag: active

  • Modalitatea de calcul al taxei bancare rămâne un mister. Băncile vor plăti în contul taxei pe active 1,3 mld. lei sau 5,3 mld. lei în funcţie de media ROBOR din T4 2018 şi de modalitatea de calcul al taxei

    Băncile locale ar urma să plătească în contul taxei pe active (supranumită „taxa pe lăcomie“) în cel mai bun scenariu circa 1,3 mld. lei, în condiţiile în care taxa se calculează anual şi doar se plăteşte trimestrial, potrivit calculelor ZF care au pornit de la media ROBOR la trei luni din ultimul trimestru al anului trecut.

    Valoarea medie a ROBOR în ultimele trei luni din 2018 s-a situat la 3,17% pe an, nivel care corespunde unei taxe pe activele bancare de 0,3%. În scenariul în care ROBOR se menţine în intervalul 3-3,5% pe întreg anul 2019 atunci băncile ar putea încheia anul cu un câştig de circa 860 de milioane de lei. BNR anticipa înainte de anunţul privind taxarea activelor un profit de 2,2 miliarde de lei pentru sistemul bancar în 2019.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce s-ar afla, de fapt, în spatele taxei pe activele financiare ale băncilor, potrivit unui senator PNL

    „Dragnea subordonează politic BNR! În primul rând, trebuie să nu uităm: PSD+ALDE mint, mint, mint. De doi ani de zile spun că nu introduc taxe şi de doi ani de zile introduc taxe şi accize. Dar fac mai mult de atât. 
     
    Acum dau asaltul final la BNR! Taxa pe activele financiare ale băncilor are un singur scop – să subordoneze politic BNR! Dragnea, Vâlcov, Teodorovici nu ţintesc sistemul bancar. Ei vor să pună botniţă BNR. Puteau foarte uşor să taxeze activele. Dar au legat taxa de nivelul ROBOR cu un scop clar. Cei trei analfabeţi economici vor să anuleze deciziile de politică monetară”, a scris, luni, Florin Cîţu, senator din partea PNL, pe pagina sa de Facebook.
     
    Taxa pe activele financiare ale băncilor a fost introdusă de la începutul acestui an, prin OUG nr. 114/2018. Băncile sunt taxate cu o cotă între 0,1% şi 0,5% pentru fiecare pas de 0,5 puncte procentuale peste media ROBOR trimestrială pentru 3 luni şi 6 luni de peste 2%.
     
    „BNR are trei dobânzi cu care lucrează: rata de depozit = 1,5% < rata de politică monetară = 2,5% < rata Lombard 3,5%. Plafonul impus de PSD+ALDE pentru ROBOR este de 2%. Sub nivelul dobânzii de politică monetară. Nu întru aici în detalii. Cei trei analfabeţi economici cred că plafonând ROBOR la 2%, nu va conta cât va creşte dobânda de politică monetară în viitor”, a mai scris Cîţu.
     
    Rata dobânzii de politică monetară este de 2,5%, începând din 8 mai 2018, când a fost crescută de la 2%, cât a fost stabilită în februarie 2018. În ianuarie anul trecut, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, cât fusese stabilită începând cu 7 mai 2015, pe fondul creşterii inflaţiei şi a indicelui ROBOR.
     
  • De ce s-a asociat Banca Transilvania cu Simona Halep

    Într-o lume în care concurenţa este acerbă, iar numărul mare de companii care activează în acelaşi domeniu permite consumatorilor să aleagă dintr-o gamă variată şi să îşi schimbe deciziile legate de consum în orice moment, companiile mari, mai ales cele multinaţionale, îşi asociază numele cu personalităţi din lumea sportului, şi nu numai, pentru a se diferenţia, pentru a promova diferite valori sau pentru a întări anumite valori şi principii în care compania şi publicul ei cred.
    De-a lungul timpului, nume ale unor sportivi celebri au fost asociate cu diverse branduri care au susţinut campanii la nivel internaţional: Jose Mourinho, antrenorul care a câştigat de două ori trofeul UEFA Champions League, de pildă, a participat la o campanie UEFA Champions League organizată de Heineken, fotbalistul Cristiano Ronaldo a fost imaginea brandului Armani, tenismenul Rafael Nadal reprezintă brandul Lavazza.
    Printre exemplele de sportivi români care au făcut parte din campaniile de imagine ale unor companii se numără Nadia Comăneci, Ilie Năstase şi Gică Hagi – BRD, precum şi Camelia Potec – Mercedes, handbalista Cristina Neagu – Red Bull, Horia Tecău – Amigo, Ana Bogdan – Tag Heuer.
    Recent, Banca Transilvania, a doua bancă locală după active, a semnat un parteneriat cu Simona Halep, numărul unu mondial în tenisul feminin, prin care îşi propune să crească încrederea şi optimismul românilor şi să promoveze educaţia sportivă.
    „Planul nostru este o colaborare pe mai mulţi ani cu Simona Halep şi, deşi încă este devreme, vom atinge mai mulţi piloni strategici pentru dezvoltarea României – de la încrederea în sine şi moralul românilor, probabil vom continua cu educaţia sportivă şi, de ce nu, până la educaţie pe plan general. Avem în vedere şi acţiuni de CSR (corporate social responsibility – campanii de responsabilitate socială), dar şi umanitare pe care să le derulăm împreună cu Simona Halep şi cu Fundaţia Simona Halep”, a afirmat Sergiu Mircea, director de marketing şi comunicare în cadrul Băncii Transilvania.
    De-a lungul carierei sale, Simona Halep – o emblemă a sportului românesc, cunoscută pentru ascensiunea rapidă în lumea tenisului feminin – a atras atenţia mai multor companii româneşti dar şi internaţionale, care au tras lozul câştigător prin simpla colaborare cu sportiva. De la începutul colaborării cu Adidas la încetarea contractului cu nemţii apoi la semnarea contractului cu Nike, Simona Halep a reprezentat şi imaginea Hublot (ceasuri de lux), Dedeman (bricolaj), Dorna, Rexona şi a fost şi ambasadoarea brandului de maşini germane Mercedes-Benz, colaborarea cu BT fiind cel mai recent anunţată.
    Evenimentul care a marcat startul parteneriatului dintre BT şi Simona Halep a avut loc la Cluj, în data de 6 decembrie, contractul fiind intermediat de omul de afaceri Ion Ţiriac. De altfel, Ion Ţiriac este una dintre persoanele importante care au fost alături de sportiva româncă pe parcursul carierei sale. (Aici putem aminti contractul semnat de Simona Halep cu compania internaţională Nike, contract intermediat tot de fostul sportiv.)
    Potrivit unor surse ale Business MAGAZIN, valoarea contractului dintre Simona Halep şi Banca Transilvania este de câteva sute de mii de euro.
    Banca Transilvania este tot mai implicată în sport, iar un argument în acest sens este faptul că banca din Cluj este susţinătoarea principală a baschetului românesc. „Dar ne implicăm în susţinerea mai multor sporturi – raliu, cros, gimnastică“, spune Sergiu Mircea.
    El spune că ideea parteneriatului cu Simona Halep a venit pe fondul dorinţei Băncii Transilvania de a se implica în promovarea sportului atât la nivel de performanţă, cât şi la nivel de masă, dar şi pentru că România are nevoie de exemple de curaj şi performanţă.
    „Cu acest parteneriat – a unei companii campion local care susţine un mare campion şi om de tenis, numărul 1 mondial – credem că putem încuraja cei peste 2,5 milioane de clienţi ai BT, dar şi pe toţi românii, indiferent unde lucrează sau trăiesc. Simona Halep este cel mai mare campion al zilelor noastre, un model pentru români, dar şi mândria noastră în lume. Meciurile ei generează o emulaţie puternică, iar interesul şi audienţele pentru tenis sunt în creştere acum inclusiv datorită rezultatelor Simonei. Dincolo de performanţa sportivă, Simona Halep este un role model şi ne dorim ca proiectele pe care o să le derulăm împreună cu ea să crească nivelul de încredere şi moralul românilor. Aşa am început – cu «Hai să facem treabă, România!» – o campanie motivaţională, lansată în preajma Zilei Naţionale a României“, a completat reprezentantul BT.
    Mesajul campaniei a fost realizat de Banca Transilvania împreună cu Simona Halep şi agenţiile de publicitate Three şi Next Advertising şi agenţia de PR MSL The Practice.
    „E clar că România are nevoie de un discurs zilele astea, dar cum ar trebui să sune? În primul rând, poate că începe chiar aşa, cu această întrebare, apoi continuă, dar fără să caute măreţia, ci normalitatea. Sigur, poate scoate în faţă un mare român, dar şi pe alţii care au ceva de zis, şi poate oferi şi lecţii, dar nu în cuvinte pretenţioase, ci în vorbele unor oameni obişnuiţi, că trebuie doar să ne facem treaba şi să muncim pentru ea, şi aşa putem ajunge locul unu la orice, la ce facem în casa noastră sau la serviciu, pentru cartier, pentru oraş sau pentru toată ţara. Fără să ne îndemne să ne uităm spre orizont, ci mai aproape aici, între noi, iar la final nu ne mai spune că se poate, ci ne lasă un pic şi încheie: Noi putem!“, acesta este unul dintre mesajele spoturilor publicitare promovate de BT împreună cu Simona Halep.
    „Transmiterea unui mesaj mai puternic pentru români, pentru clienţii noştri, dar şi oportunitatea BT de a învăţa de la modele. Asta ramforsează poziţionarea băncii şi faptul că suntem alături de clienţii noştri şi susţinem valorile lor”, a explicat Sergiu Mircea unul dintre obiectivele parteneriatului.
    De asemenea, în mediul online campania a fost vizualizată de peste 5 milioane de persoane şi a strâns peste 100.000 de like-uri în primele zile de la publicare. „Primele zile ne-au arătat entuziasmul incredibil al românilor când vine vorba de Simona Halep. De exemplu, campania BT din social media a avut un reach de peste 5 milioane de persoane şi peste 100.000 de like-uri. A fost ceva incredibil să vedem bucuria cu care clienţii noştri, fanii de pe social media şi publicul în general au primit mesajul BT şi al Simonei Halep. Ne bucurăm că am lansat un parteneriat care a fost foarte bine primit în piaţă, deoarece în sport, în business şi în comunicare contează mult primul pas, cum începi.”

  • Bombă în fiscalitate: Guvernul anunţă modificări de taxe în energie, telecomunicaţii şi pe active bancare

    Aceasta înseamnă că bugetul pentru 2019 nu se poate construi pe resursele financiare existente conform legislaţiei fiscale în vigoare, fiind necesari bani suplimentari pentru a acoperi salariile în creştere ale bugetarilor.

    -continuă-

  • Comisia Europeană cere României să recupereze 335 de milioane de euro de la Oltchim

    În acelaşi timp, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.

    Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine vrea să cumpere un business românesc?

    „Ne aflăm într-un moment în care mulţi dintre antreprenorii români nu şi-au găsit succesori cărora să le lase moştenirea businessurilor. Foarte puţine afaceri româneşti au pregătit a doua generaţie pentru a merge mai departe. Noi, românii, nu avem acest spirit de a lăsa afacerile pentru generaţiile viitoare, de aceea există o sumedenie de companii româneşti cu potenţial care ies şi vor mai ieşi la vânzare”, a spus Horia Abrudan într-o discuţie cu ZF.
    În România, doar 30% din afacerile de familie rezistă tranziţiei către a doua generaţie şi numai 15% rezistă celei de a treia generaţii. Principalii cumpărători pentru businessurile româneşti sunt multinaţionalele, fondurile de investiţii şi doar printr-o excepţie un cumpărător poate să fie o altă firmă românească. Cei mai mulţi dintre antreprenorii români care au reuşit să ajungă cu firma întreagă până acum, care au un business sustenabil şi un brand recunoscut de piaţă, nu s-au pregătit pentru achiziţia unor alte firme româneşti. Cel mai probabil nici nu şi-au pus această problemă. Însă cei mai mulţi spun că multinaţionalele acaparează piaţa, domină economia românească şi fac jocurile pentru că au puterea de a-i cumpăra pe alţii şi de a stabili ulterior regulile jocului. Dar nimeni nu cred că i-a oprit pe antreprenorii români să se pregătească să-i cumpere pe alţi antreprenori români şi să-şi mărească businessul. Neavând acest exerciţiu, nici nu-şi pun problema achiziţiei unei companii româneşti sau a brandului din faţa unui business.
    În 30 de ani de business dur nu au mai apucat să-şi facă echipă de fuziuni şi achitiţii, dar nici să fie permanent în legătură cu firmele de consultanţă astfel încât, atunci când apare ceva la vânzare, o dată în viaţă, să fie pregătiţi. Antreprenorii români vor să cumpere active, terenuri, clădiri de birouri, tot ce reprezintă active fixe pe care le văd în faţa ochilor, şi mai puţin vor să cumpere branduri sau poziţionări în piaţă. Până la un anumit punct un business poate să crească organic, dar pentru a ajunge mai mare, la un moment dat ai nevoie de achiziţia rivalilor, competitorilor, pentru a câştiga cotă de piaţă şi pentru a da tonul în business. Celebrele companii germane mici şi mijlocii încep să se confrunte cu aceeaşi problemă, respectiv nu mai are cine să preia şi să conducă businessul de familie. Dar ei sunt la a patra, a cincea sau a şasea generaţie.
    Iar fondurile de investiţii abia aşteaptă să iasă la vânzare celebrele companii germane mici şi mijlocii, o oportunitate cu care nu te întâlneşti de multe ori în viaţă.
    Antreprenorii români care nu au urmaşi nu s-au îngrijit să aibă manageri profesionişti şi de aceea le este foarte greu să lase afacerile pe mâna managerilor. Mai bine vând afacerea, iau banii, iar copiii vor moşteni un cont în bancă.
    Ieşirea pe pieţele externe, fie prin vânzarea unor produse, fie prin investiţii directe, fie prin achiziţia altor companii, a fost ocolită de antreprenorii români şi, din acest motiv, comerţul exterior al României este cel mai prost dintre fostele ţări comuniste.
    Nici cultivarea în cadrul propriilor companii a unor organigrame profesioniste nu a fost pe lista de priorităţi a antreprenorilor români şi, din acest motiv, fie nu găsesc manageri profesionişti atunci când au nevoie, fie cei care ar putea să conducă businessuri antreprenoriale nu vor să vină să lucreze pentru patronii români. Este un cerc vicios, din care principalii câştigători sunt multinaţionalele şi fondurile de investiţii, care sunt pregătite în orice moment pentru achiziţii. Fondurile de investiţii, şi multinaţionalele preferă mai degrabă să cumpere companii şi branduri decât să le facă de la zero, pentru că aşa ajung în frunte mult mai repede şi pot să controleze pieţele.
    Antreprenorii români nu au nici exerciţiul asocierii şi, atunci când pe piaţă apare o oportunitate, nu găsesc un punct de discuţie cu alţi antreprenori astfel încât, împreună, să poată cumpăra ceva. A cumpăra o altă companie reprezintă un chin, pentru că trebuie armonizate culturile de muncă, acest proces consumând extrem de multă energie. Dar această problemă poate fi rezolvată prin exerciţii şi prin standardizarea organigramelor şi a culturilor. Multinaţionalele nu au ajuns în top doar prin creşterea organică, ci prin achiziţii repetate. Acest lucru le-a permis să câştige piaţă rapid şi, în final, să-şi mărească valoarea şi poziţia.
    A doua generaţie nu prea vrea să preia conducerea companiilor înfiinţate de părinţii lor, preferând să aştepte să moştenească banii şi nu businessul în sine.
    În aceste condiţii, cine vrea să cumpere businessurile româneşti?

  • Fondurile de pensii private obligatorii aveau la finele lunii octombrie active totale de 47 miliarde de lei, în creştere cu 22%

    În total, cei şapte administrator de fonduri de pensii private aveau 7,19 milioane participanţi, faţă de 7,17 milioane în septembrie.
     
    Cea mai mare pondere în active este deţinută de titlurile de stat, de 62% (29 miliarde de lei), urmate de acţiuni, cu 19% (8,8 mld.lei) şi depozite bancare, cu o pondere de 8% (3,9 mld.lei). 
     
    Alte zone de interes pentru fonduri sunt obligaţiunile, fondurile mutual şi alte instrumente de piaţă.
     
  • Grigore Horoi, preşedinte / Agricola

    Carte de vizită

    A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi este economist şi doctorand în ştiinţe economice

    Şi-a început cariera în cadrul grupului de firme Agricola în urmă cu peste două decenii şi jumătate, preluând frâiele conducerii întregului grup în 2009

    Este căsătorit şi are doi copii, iar dacă ar fi să aleagă altă profesie, i-ar plăcea să fie antrenor

    Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de peste 683 de milioane de lei


    CITESTE POVESTEA LUI GRIGORE HOROI

  • Activele nete ale celor 206 fonduri de investiţii au scăzut cu 5,6% de la începutul anului

    Ieşirile nete ale lunii au totalizat 234 mil lei (50,2 mil euro).

    Activele nete ale celor 78 de fonduri deschise locale au scăzut în perioada menţionată, faţă de luna precedentă, cu 1,3%, respectiv până la nivelul de 20 mld lei (4,29 mld euro), în vreme ce scăderea în anul curent a ajuns la 11,8%.

    Fondurile deschise locale au înregistrat în octombrie ieşiri nete de 245 mil lei (52,5 mil euro), fiind vizate fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (-129,5 mil lei), cele reunite sub categoria “alte fonduri” (-112,2 mil lei), cele de randament absolut (-12,4 mil lei), cele de acţiuni (-5,3 mil lei) şi cele cu capital garantat (-3,2 mil lei) în vreme ce fondurile monetare (+13,9 mil lei) şi cele diversificate (+4 mil lei) au beneficiat de intrări nete.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce avere au cei nouă membri ai noului consiliu al ASF: doar activele financiare depăşesc un milion de euro

    Cel mai important om din insti­tuţie, preşedintele Leonardo Badea, a declarat active financiare de 110.000 lei, echivalentul a 24.080 euro. Badea deţine o casă în Dâmboviţa şi două autoturisme Audi A3 şi BMV. Badea a fost numit şef la ASF prima dată în vara anului trecut pe perioada ră­masă din mandatul lui Mişu Negriţoiu şi a încasat anul trecut ca preşedinte 358.412 lei (78.500 euro), echivalentul unui venit lunar de 14.259 euro. Leo­nardo Badea a fost validat ieri în plenul parlamentului ca preşedinte al ASF pe un mandat complet de cinci ani.
     
    La audierile din comisiile de specialitate Badea a punctat că are un proiect de management bazat pe viziune la ASF, iar întărirea pieţelor concomitent cu protecţia consumato­rilor sunt ele­mente centrale ale strategiei sale la ASF. Principalul competitor al lui Badea la conducerea ASF a fost Viorel Ştefan, acesta nu a avut însă sprijinul PSD.