Tag: actionari

  • Mutare surpriză: Binance, cel mai mare exchange de criptomonede din lume, devine acţionar al celebrei publicaţii Forbes, printr-o investiţie de 200 de milioane de dolari. Forbes se pregăteşte să fuzioneze cu un SPAC şi să ajungă pe bursa din New York

    Binance, cel mai mare exchange de criptomonede din lume, intră în acţionariatul celebrei publicaţii Forbes printr-o investiţie strategică de 200 de milioane de dolari, potrivit informaţiilor CNBC.

    Fondurile vor contribui la planurile Forbes de a fuziona cu un SPAC (Special Purpose Aquisitions Company), în primul trimestru din 2022.

    Tedinţa tranzacţiilor cu SPAC-uri cunoştea o creştere accelerată în urmă cu un an, însă mai mulţi investitori încep să fie sceptici cu privire la astfel de tranzacţii, cu atât mai mult în contextul scăderilor înregistrate recent pe burse.

    În august 2021, Forbes a anunţat că a securizat angajamente de 400 de milioane de dolari de la investitori instituţional. Acum, jumătate dintre acele angajamente vor fi înlocuite de investiţia gigantului Binance.

    Prin urmare, Binance va deveni unul dintre cei doi mari acţionari ai Forbes, companie ce va fi listată pe bursa din New York sub simbolul FRBS. Mai mult, cel mai mare exchange de criptomonede primeşte şi două locuri în consiliul de administrare al Forbes.

    Mutarea scoate în evidenţă influenţa din ce în ce mai mare a fondurilor din crptomonede, în contextul în care companiile active în acest sector se bucură de evaluări tot mai mari de la an la an, în timp ce dau naştere unei noi categorii de miliardari.

    Celebra publicaţie Forbes a fost înfiinţată în urmă cu mai bine de un secol, iar în 2014 compania a vândut o participaţie de 95% către Integrated Whale Media din Hong Kong, obţinând o evaluare de 475 de milioane de dolari.

    Forbes este cunoscută în principal pentru clasamente precum cel al miliardarilor, un top în care fondatorul Binance a intrat recent. Luna trecută, Bloomberg scria că Changpeng Zhao, fondator şi CEO al Binance, are o avere de cel puţin 96 de miliarde de dolari.

  • Care este noul tip de business de miliarde din România, început chiar de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman

    Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, fondatori ai dezvoltatorului imobiliar One United, familia Enache, care deţine lanţul de bijuterii Teilor, Dan Ostahie, fondatorul retailerului ELECTRO-IT Altex, fondul de investiţii Mid Europa Partners, acţionar al reţelei private de sănătate Regina Maria, Roca Investments, parte din Impetum Group sau traderul elveţian Ameropa sunt printre investitorii care şi-au creat în 2021 firme cu activităţi de tip holding, în care au pus peste 2,2 miliarde de lei.

    Fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, fondatori ai Dedeman, au deschis în 2018 drumul spre un nou model de business: compania holding. În 2020, Pavăl Holding, umbrela sub care şi-au strâns cele mai valoroase participaţii, a fost cea mai profitabilă companie din România, cu un câştig de 3 mld. lei. Ce a urmat? „Multe afaceri din România, unele având 10, 20 sau 30 de ani de activitate,  au ajuns la un nivel de dezvoltare care solicită schimbări semnificative în structura legală şi de guvernanţă corporativă. Cerinţele finanţatorilor, ale pieţei de capital, ale reglementatorilor sau doar cerinţele interne de eficientizare sunt factori importanţi în reorganizarea unor afaceri în structuri tip holding”, a explicat pentru ZF, Ciprian Ladunca,  managing partner la LCL Advisory.

    Şapte dintre cele mai mari zece firme create în 2021, după valoarea capitalului social subscris, au ca şi domeniu de activitate: activităţi ale holdingurilor (cod CAEN 6420), arată datele de la Registrul Comerţului. Este o tendinţă din ce în ce mai vizibilă în ultimii ani, printre primele astfel de firme numărându-se Sphera Franchise Group (2017),  Pavăl Holding (2018), Electrogroup Infrastructure, SAM Mills Business Investment Holding. Pe lista companiilor nou create cu activităţi de tip holding au intrat în 2021 firme create de fondul de investiţii Mid Europa Partners, acţionar al reţelei Regina Maria, firmele create de Victor Capitanu si Andrei Diaconescu înainte de listarea One United sau cea fondată de acţionarii Teilor într-un context similar. RM Healthcare Investments SRL, cu sediul în Bucureşti şi cu activităţi ale holdingurilor ca şi cod CAEN, este cea mai mare firmă înfiinţată în România în 2021, după valoarea capitalului social, arată datele de la Registrul Comerţului.  Firma a fost creată în iunie 2021 de către Mid Europa Partners, fondul de investiţii care are în portofoliu jucători precum reţeaua privată de sănătate Regina Maria, firma de curierat Urgent Cargus sau retailerul alimentar Profi, şi are un capital social de 1,4 miliarde de lei. Pachetul de acţiuni al companiei nou create este deţinut de o firmă din Luxemburg, iar administrator este Berke Biricik, director în cadrul Mid Europa Partners şi cel care conduce biroul de la Bucureşti al fondului de investiţii.

    Ce anunţă o astfel de companie?

    „Înfiinţarea de către un antreprenor a unei companii cu activitate de tip holding reprezintă un indicator care poate sublinia fie intenţia de eficientizare operaţională şi de obţinere a unor beneficii fiscale, fie intenţia unei transformări importante, de tipul unei listări pe Bursă sau de atragere a unor noi investitori individuali sau strategici în structura de acţionariat a firmei. Pentru a determina care este intenţia antreprenorului care înfiinţează un holding, un aspect important de analizat este guvernanţa corporativa implementată. Constituirea unui board format din profesionişti respectaţi şi independenţi este un semnal pozitiv legat de evoluţia viitoare a firmei.”

    În piaţă locală astfel de mutări, cum este cea făcută de fondul de investiţii Mid Europa Partners prin care a creat o companie de tip holding, au precedat mereu fie listări la Bursă, fie tranzacţii. Un exemplu este dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care s-a listat pe segmentul principal de tranzacţionare al Bursei de la Bucureşti în septembrie 2021, după ce acţionarii Victor Căpitanu şi Andrei Liviu Diaconescu şi-au transferat deţinerile, sub forma unui aport în natură la capitalul social, către societăţi controlate integral de aceştia, respectiv Vinci VER Holding şi OA Liviu Holding Invest. Cele două holdinguri au fost înfiinţate în august 2021, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Ambele firme se află între cele mai mari zece companii create anul trecut.

    De asemenea, şi lanţul de bijuterii Teilor s-a listat anul trecut la BVB prin Teilor Holding, o entitate înfiinţată tot în 2021. „Procesul de listare a unei companii implică o analiză serioasă a modului actual de organizare şi de guvernanţă. Atunci când antreprenorul desfăşoară activitatea prin mai multe companii, este necesară înfiinţarea unei companii de tip holding care să fie vehiculul listat pe Bursă. Exemple One, Teilor sau Holde Agri Invest. De asemenea în situaţia obţinerii unor finanţări alternative, de exemplu atunci când un fond de investiţii investeşte într-o afacere, există nevoia de consolidare a activităţilor firmelor deţinute de un antreprenor. Holdingul este utilizat şi de către afacerile de familie, cu obiectivul de consolidare în cadrul companiei holding a averii, a acţiunilor şi părţilor sociale deţinute în alte companii. Un holding facilitează un control mai bun, dar şi transferul de cash între entităţile constituite, asigurându-se astfel finanţarea afacerilor din profiturile obţinute în cadrul holdingului”, mai spune Ciprian Ladunca. Şi fraţii Pavăl, acţionarii retailerului de bricolaj Dedeman, au ales să investească şi să preia companii prin intermediul unei companii de tip holding – Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al Dedeman, înfiinţat în 2018, an în care Pavăl Holding a fost cea mai mare entitate fiscală creată în România. În 2017, Sphera Franchise Group, o companie creată pentru a pregăti listarea la Bursă a brandurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, era cea mai mare companie înfiinţată, după cum arată datele de atunci ale Registrului Comerţului. „Capitalul social iniţial al unui holding este influenţat de evaluarea companiilor care vor face parte din holding. Afacerile existente, mature şi profitabile, de regulă au evaluări de milioane de euro, şi implicit cresc valoarea holdingului. Un exemplu în acest sens este Pavăl Holding, care deţine companii, acţiuni şi părţi sociale ale unor companii cu o evaluare consistentă”, arată consultantul.

    Tendinţa către firmele cu activităţi de tip holding s-a concretizat însă în ultimii doi ani şi a făcut ca în 2021 şapte dintre primele zece firme create să aibă o astfel de structură. În 2017-2018, cel mai prolific CAEN era fost dezvoltarea şi promovarea imobiliară; nu mai puţin de zece companii din top 50 aveau astfel de activităţi. Spre comparaţie, activităţile de producţie din industria alimentară aveau atunci un singur reprezentant între cele mai mari 50 de firme înfiinţate. „În functie de motivul înfiinţării unui holding, activitatea firmelor care constituie holdingul poate fi influenţată mai mult sau mai puţin. Atunci când holdingul serveşte doar ca o companie-umbrelă, impactul operaţional este minim, doar fluxurile din zona impozitului pe profit, a dividendelor, a TVAului fiind ajustate. Dar sunt şi situaţii în care transformarea în holding implica transfer de business între companiile constituiente, transfer de personal, renunţare sau adăugarea la unele activităţi”, a concluzionat Ciprian Ladunca.

    Ciprian Ladunca, managing partner la LCL Advisory:„Multe afaceri din România, unele având 10, 20 sau 30 de ani de activitate,  au ajuns la un nivel de dezvoltare care solicită schimbări semnificative în structura legală şi de guvernanţă corporativă. Cerinţele finanţatorilor, ale pieţei de capital, ale reglementatorilor sau doar cerinţele interne de eficientizare sunt factori importanţi în reorganizarea unor afaceri în structuri tip holding.”

  • Ministerul de Finanţe a devenit acţionar al Fondului Proprietatea. Adrian Câciu: Am virat capitalul social nevărsat de 18 ani

    Ministerul Finanţelor. ca reprezentant al Guvernului şi statului român, a virat ieri  capitalul social nevărsat de 18 ani la Fondul Proprietatea, devenind acţionar al Fondului, a anunţat miercuri ministrul de resort, Adrian Câciu, în deschiderea şedinţei de Guvern.

    Ministerul şi-a îndeplinit rolul prevăzut de Legea 31 a societăţilor comerciale. Am închis astfel un capitol istoric, un demers care până la urmă era aşteptat de toate instituţiile financiare care au caracter de monitorizare, şi aici mă refer şi la Autoritatea de Supraveghere Financiară, dar şi la celelalte elemente. În acest moment, Ministerul Finanţelor este acţionar al Fondului Proprietatea şi vom analiza împreună care este evoluţia acestui Fond. Prin perspectiva acestei virări, nu pot să spun decât că valoarea acţiunilor este de 7 ori faţă de valoarea subscrisă şi vărsată”,a spus Adrian Câciu.

    Franklin Templeton International, administrator al Fondului Proprietatea, a anunţat că, pe 1 februarie 2022, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a achitat fondului suma de circa 189,2 milioane de lei, reprezentând plata aferentă tuturor acţiunilor neplătite deţinute de statul român la FP.

    La data de 31 decembrie 2021, statul român deţinea aproximativ 363,8 milioane de acţiuni neplătite, fiecare acţiune având o valoare nominală de 0,52 lei, conform unui document publicat la bursă.

    „Plata menţionată anterior s-a efectuat în exercitarea drepturilor Statului român în baza Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.”

    Aşadar, începând cu data de 1 februarie, noua valoare a capitalului social subscris şi vărsat al fondului este e circa 3,3 miliarde de lei, împărţit în 6,4 miliarde de acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 0,52 de lei.

  • Celebrul investitor Bill Ackman anunţă că fondul de hedging pe care îl conduce a cumpărat 3,1 mil. acţiuni Netflix în valoare de 1,1 mld. dolari. Compania, în scădere cu 40% de la începutul anului

    Managerul de fond de hedging Bill Ackman a spus că firma pe care o conduce a cumpărat 3,1 milioane de acţiuni Netflix (simbol bursier NFLX), intrând astfel în primii 20 de acţionari ai liderului industriei de streaming, relatează MarketWatch.

    La preţul de tranzacţionare de 359,7 dolari/acţiune, deţinerea valorează circa 1,1 miliarde de dolari.

    „Oportunitatea de a cumpăra acţiuni Netflix la o evaluare atractivă a venit după ce investitorii au reacţionat negativ la creşterea numărului de abonaţi din ultimul trimestru şi perspectivele pe termen scurt ale conducerii. Declinul substanţial raportat de Netflix a fost exacerbat de recenta volatilitate a pieţei”, spune Bill Ackman, CEO al Pershing Square Capital Management.

    Acţiunile Netflix sunt pe minus cu circa 40% în 2022 şi au scăzut ieri cu 1,83%. Astăzi, cu o oră şi jumătate înaintea şedinţei de tranzacţionare de pe Wall Street, acţiunile NFLX erau pe plus cu 4,6%, conform Yahoo Finance.

    Nasdaq Composite s-a depreciat cu aproximativ 15% de la începutul anului.

    Compania a raportat un profit net per acţiune (EPS/earnings per share) de 1,33 dolari în T4/2021, peste estimările analiştilor grupului Refinitiv de 82 de cenţi. Veniturile au ajuns la 7,71 miliarde de dolari, în linie cu prognozele Refinitiv, iar numărul de abonaţi noi la nivel global a fost de 8,28 milioane, faţă de o estimare medie de 8,19 milioane.

    Totuşi, numărul este sub nivelul de 8,5 milioane de abonaţi din T4/2020, iar perspective societăţii se înrăutăţesc. Netflix speră să înregistreze 2,5 milioane de abonaţi în T1/2022, cu mult sub cei 3,98 milioane de abonaţi din acelaşi trimestru de anul trecut. Între timp, analiştii preconizau că Netflix ar obţine 6,93 de milioane de abonaţi în primele trei luni ale actualului an, potrivit estimărilor StreetAccount.

    Netflix afişează o capitalizare de 159,3 de miliarde de dolari. 

     

  • Care e cea mai mare greşeală pe care ai făcut-o în business? Am angajat pe cine nu trebuia sau nu am dat la timp afară pe cineva

    Una dintre întrebările puse antreprenorilor sau celor care conduc companii din România la emisiunea „Viaţa ta este un business”, de la Aleph Business, este legată de cea mai mai greşeală făcută în business. Aproape toţi spun că nu prea au făcut greşeli majore care să aibă un impact în business – bineînţeles că se fac greşeli zi de zi. Totuşi, toţi spun că cea mai mare greşeală (sau printre cele mai mari greşeli) este legată de oameni pe care i-au angajat şi cu care au lucrat sau de situaţiile în care nu i-au dat afară la timp.

    Adrian Mihai, CEO, Fan Courier, un business anual de peste 1 miliard de lei şi unul dintre fondatori, a spus la emisiune: De foarte multe ori am greşit, am angajat oameni nepotriviţi, neavând experienţă. Am venit cu servicii noi, despre care aveam impresia că vor rupe piaţa. Florin Bâlcan, CEO al Provident Financial România, cei care dau credite la uşă, spune că ar fi trebuit să renunţe mai repede la nişte oameni.

    Bogdan Putinică, cel care de la 1 noiembrie a preluat poziţia de CEO al Microsoft România, spune că cea mai proastă decizie a fost „să-mi angajez cu CFO – director financiar – destul de târziu, era să-mi rup gâtul din capacitatea de plată a companiei. Acela a fost momentul în care am angajat un CFO, cu singurul task de a face ce face un CFO, să coordoneze numerele şi finanţele companiei. Ar fi trebuit să fac asta, poate, când am ajuns la 1 milion cifră de afaceri, în loc să trag de timp încă doi, trei ani. Cred că ne-ar fi ajutat mult să evităm dezastrul în care era să intrăm.”

    Cei care au companii în România au făcut de toate şi le este foarte greu să renunţe la a face lucrurile pe care le făceau la început, adică micromanagement. De aceea, când sunt puşi în postura de a angaja pe altcineva, neavând prea mare experienţă, de multe ori dau greş, pentru că nu ştiu cum să angajeze. De cele mai multe ori, odată ce au angajat pe cineva despre care speră să fie clona lor, cred că lucrurile merg de la sine, ca şi cum ei ar fi în continuare directorii companiei. Dar lucrurile nu pot să fie ca înainte şi atunci urmează primele conflicte, care de obicei sfârşesc cu o ceartă între acţionari, patron, antreprenor, proprietarul businessului şi CEO, director general. 

    Este foarte greu să găseşti pe cineva care să conducă o companie şi să facă acest lucru într-un mod responsabil. Pentru a ajunge aici, astfel încât să se ardă etapele găsirii unor oameni de management, antreprenorii ar trebui să se gândească cum să structureze businessul încât să nu apară decizii catastrofale peste noapte, luate de directorii din fruntea companiei. În companiile româneşti este haiducie în management, de foarte multe ori se pârjolesc fântânile când proprietarul şi directorul se ceartă.

    Procesul de recrutare şi de găsire a unor oameni de top, mai ales în businessurile româneşti, este extrem de greoi, şi de aceea fondatorii sau acţionarii rămân cât mai mult la cârma companiei, la operaţiunile de zi cu zi, ceea ce câteodată constituie un minus pentru business. Cu o experienţă de sute de ani în spate, multinaţionalele au reuşit să structureze atât de bine poziţia de CEO astfel încât să se facă greşeli cât mai puţine.

    De multe ori businessul, aşa procedural, birocratic cum este, trebuie să nu depindă de cine îl conduce, ceea ce nu este cazul companiilor antreprenoriale. Pentru că nu au succesori, pentru că nu îşi propun de timpuriu să găsească oameni de management, la un moment dat antreprenorii, acţionarii, proprietarii se înfundă în conducerea zilnică şi pierd oportunităţile care se nasc în piaţă. Businessul din România, cel antreprenorial, este la început şi de aceea foarte mulţi spun că cea mai mare greşeală pe care au făcut-o ţine de alegerea unor oameni. Poate peste un deceniu companiile româneşti se vor structura mai bine, astfel încât să nu mai ajungă în această situaţie în care o afacere să depindă de un singur om.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)
     

  • Undă verde pentru cel mai amplu proiect energetic al României. Romgaz are acordul acţionarilor pentru achiziţia a 50% din Exxon pentru 1 mld. dolari

    Acţionarii Romgaz (simbol bursier SNG), producător şi furnizor român de gaze naturale la care statul român are controlul majoritar, au aprobat vineri, 10 decembrie, tranzacţia de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.

    Totodată, a fost aprobată încheierea contractului de vânzare-cumpărare care urmează a fi încheiat de Romgaz în calitate de cumpărător, cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Domino) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Pelican South) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Califar) Limited şi ExxonMobil Exploration and Production Romania (Nard) Limited, în calitate de vânzători.

    Aprobarea acţionarilor a venit la a doua convocare, întrucât la prima convocare, cea din 9 decembrie, nu au fost îndeplinite cerinţele de cvorum de prezenţă. Acest lucru înseamnă că Ministerul Energiei, acţionar cu 70% din capitalul social al Romgaz, nu a fost prezent la prima întrunire a acţionarilor.

    Compania este aşteptată să plătească 1,06 mld. dolari pentru ExxonMobil Exploration and Production Romania, sumă ce ar putea fi ajustată cu 10 mil. dolari.

    Romgaz a anunţat la finele lunii octombrie că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

    Pe de altă parte, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei.

    Romgaz are 14,3 mld. lei capitalizare, în contextul în care acţiunile SNG înregistrează o creştere de 31,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 551,3 mil. lei, arată datele BVB.

    Compania de stat a încheiat primele nouă luni din 2021 cu un profit net de 1,16 mld. lei, în creştere cu 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, la afaceri de 3,5 mld. lei, plus 20%, potrivit datelor din raportul trimestrial.

    Pe baza datelor financiare la nouă luni şi în contextul majorării semnificative a veniturilor din valorificarea gazului achiziţionat de pe piaţa internă pentru revânzare (304,1 milioane lei faţă de 12,3 milioane lei în nouă luni din 2020), ca urmare a cererii mai mari de gaze faţă de capacitatea de producţie, ZF estimează rezultate record pentru Romgaz în 2021.

    Astfel, producătorul şi furnizorul de gaze naturale ar putea încheia 2021 cu venituri record, respectiv 6-6,5 mld. lei, şi un profit net de 1,5-1,7 mld. lei. Spre comparaţie, în 2020, Romgaz a raportat o cifră de afaceri de 4,4 miliarde de lei, în scădere cu 20% faţă de 2019, conform datelor din raportul financiar.

     

  • Tu eşti CEO, dar şi acţionarul principal al companiei. Te-ai gândit la momentul în care acţionarul principal, adică tu, va trebui să se dea afară din poziţia executivă pentru că nu mai există rezultate?

    La emisiunea Viaţa ta este un business de pe Aleph Business, una dintre întrebările adresate celor care vin acolo este legată de relaţia dintre ei ca CEO versus ei ca acţionari principali.

    Te-ai gândit la momentul în care tu, ca acţionar principal, trebuie să renunţi la tine (să te dai afară) din poziţia de CEO? Este o întrebare la care unii s-au gândit, dar încă nu vizualizează acest moment.

    Victor Căpitanu, CEO şi acţionar principal (împreună cu Andrei Diaconescu, celălalt cofondator, deţin 60% din companie) la dezvoltatorul One United, cotat la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de piaţă de 2,8 miliarde de lei, adică 560 de milioane de euro, spune că mai are mult de oferit în calitate de CEO, mai poate să aducă valoare adăugată companiei, aşa că speră ca acest moment în care acţionarul principal, adică el, să renunţe la el în calitate de CEO, să fie mult mai încolo.

    Adrian Mihai, CEO, dar şi unul dintre partenerii de la Fan Courier, un business de peste 200 de milioane de euro pe an, spune că aceasta ar putea să fie o situaţie extrem de interesantă, dar acum nu are un răspuns. De altfel, menţionează el, ceilalţi doi parteneri din companie au început să-i atragă atenţia că el este CEO şi trebuie să ia decizii în această calitate, şi nu în calitatea de acţionar.

    Patronii, antreprenorii români sunt de-abia la început şi încă nu ştiu cum să trateze aceste probleme, adică când trebuie să renunţe la conducerea executivă pentru că nu mai sunt un activ, ci un pasiv. Pentru că avem prea puţini ani de capitalism, patronii care sunt şi directori generali confundă compania pe care o condcu propriul lor buzunar şi de aceea fac multe greşeli.

    Doar este compania mea, este răspunsul pentru orice decizie. Americanii, cu o istorie de 300 de ani în capitalism, au găsit varianta în care se departajează apele între interesul acţionarului şi interesul companiei. Ei au găsit varianta boardului de directori, adică consiliul de administraţie, în care unii membri sunt propuşi şi aduşi de acţionari, iar alţii sunt independenţi.

    Din acel moment, membrii boardului sunt răspunzători de binele companiei, nu de binele acţionarilor. Acesta este un concept destul de greu de înţeles, dar la americani funcţionează. Membrii boardului trebuie să ia decizii în favoarea companiei şi pentru binele ei, şi de aceea de multe ori intră în conict cu interesele acţionarilor. Lumea businessului din America este plină de astfel de conicte.

    Spre exemplu, Steve Jobs a fost dat afară de la Apple deşi era unul dintre acţionarii principali, pentru că boardul a considerat că ideile lui sunt în confict cu firma. Peste ani, Steve Jobs s-a reîntors în companie cu idei şi forţe proaspete.

    La Uber, fondatorul şi acţionarul principal, Travis Kalanick a fost dat afară din poziţia de CEO de către board, care a considerat că este mai bine să aducă pe altcineva, din afara companiei, care să conducă operaţiunile executive.

    La Microsoft, Steve Ballmer, unul dintre acţionarii principali, a fost ejectat după 14 ani din poziţia de CEO, pentru că la un moment dat boardul a considerat că el nu mai poate aduce nicio valoare adăugată companiei. Probabil că şi Ballmer, în calitate de acţionar, a votat pentru demiterea lui din poziţia de CEO. Şi a fost o decizie bună să fie adus alt CEO, Satya Nadella, care a reuşit să întoarcă crucişătorul american şi să facă din el o companie de peste 2 miliarde de dolari.

    În România, cu excepţia companiilor cotate la Bursă, încă nu avem o cultură a boardului, acolo unde directorii trebuie să ia decizii independente, pentru binele firmei, şi nu pentru binele unuia dintre acţionari. Misiunea board-ului este de a supraveghea activitatea executivă a managementului şi de a nu-l lăsa să greşească pe CEO. Un board nu trebuie să aprobe toate deciziile CEO-ului, chiar dacă acesta este acţionarul sau unul dintre acţionarii principali.

    Boardul trebuie să se gândească la decizii strategice, astfel încât acestea să aducă o valoare adăugată cât mai mare companiei. Noi încă suntem pionieri în modul de administrare a companiilor, iar patronii, antreprenorii vor să fie tot timpul CEO, astfel încât să poată lua decizii singuri, fără să-i mai întrebe cineva de sănătate. Când eşti o companie mică, acest model funcţionează. Dar pe măsură ce compania creşte, trebuie să mai fie şi alţi ochi care să urmărească această evoluţie.

    Ca să pregătească această tranziţie, Adrian Mihai de la Fan Courier spune că prima dată vor să-şi facă un board of advisors, iar apoi acesta să se transforme într-un consiliu de administraţie, cum este în afară. Indiferent cum va arăta structura de conducere a unei companii, una din întrebările cele mai complicate pentru un acţionar este să ae când trebuie să-l determine pe CEO, care este el, să pună punct acestei poziţii pentru că nu mai aduce valoare adăugată, pentru că nu mai este un activ pentru companie, ci a ajuns un pasiv.

     

  • Un acţionar al Evergrande se va delista de pe Bursa din Hong Kong, după ce compania a fost contaminată de problemele gigantului imobiliar

    Chinese Estates Holding, o firmă de investiţii listată pe bursa din Hong Kong, a anunţat o ofertă prin intermediul căreia intenţionează să devină companie privată, în contextul în care acţiunile s-au prăbuşit luna trecută ca urmare a expunerii la grupul de real estate Evergrande, potrivit Financial Times.

    Compania, deţinută majoritar de familia miliardarului Joseph Lau (cu o avere netă de 6,7 miliarde de dolari), a declarat că acţionarii care exercită control asupra societăţii vor cumpăra celelalte 25 de procente din acţiunile pe care nu le deţin, la un preţ de 0,51 dolari/acţiune.

    Joi, acţiunile Chinese Estates au obţinut un raliu de 31,7%.

    Decizia de a deveni companie privată este o altă dovadă a riscurilor generate de criza de lichiditate a dezvoltatorului Evergrande, unde Chinese Estates era unul dintre principalii investitori înainte să îşi vândă masiv din poziţii în ultimele săptămâni.

    Situaţia din interiorul Evergrande a trimis o undă de şoc de-a lungul pieţelor globale în luna septembrie, după ce compania a ratat plata unor dobânzi pentru obligaţiuni în valoare de aproape 84 de milioane de dolari. Administraţia preşedintelui Joe Biden a analizat miercuri problemele dezvoltatorului chinez, secretarul de stat Antony Blinken declarând că Republica Populară Chineză trebuie să „acţioneze responsabil” pentru a gestiona potenţialele consecinţe.

    În piaţa din Hong Kong, eforturile realizate de Chinese Estates pentru a-şi limita expunerea au semnalat faptul că până şi cei mai apropiaţi suporteri ai preşedintelui Evergrande, Hui Ka Yan, şi-au pierdut încrederea în companie, unde datoriile depăşesc 300 de miliarde de dolari.

    Hui obişnuia să joace cărţi cu un grup de magnaţi din Hong Kong, incluzându-l aici şi pe Lau, al cărei familii a investit în afacerile Evergrande, inclusiv în divizia de maşini electrice, care valora la un moment dat mai mult decât grupul american Ford.

    Evergrande a pierdut anul acesta circa 80% din capitalizare, iar faptul că a ratat plata obligaţiunilor a alimentat estimările privind unul dintre cele mai ample procese de restructurare din istoria Chinei.

    Acţiunile Evergrande se opresc din tranzacţionare: Gigantul chinez se pregăteşte să strângă cash printr-o vânzare parţială a diviziei de servicii imobiliare, în valoare de 5 miliarde de dolari

    Directorii Chinese Estates au fost „precauţi şi îngrijoraţi în ceea ce priveşte cele mai recente evoluţii ale grupului Evergrande, inclusiv anumite dezvăluiri cu privire la lichiditate”, spune compania, referindu-se la un raport Evergrande de la sfârşitul lunii august, în care dezvoltator avertiza că riscă să demareze procedurile de default.

     

  • Compania de tehnologie 2Performant acordă acţionarilor 4 titluri gratuite la 1 acţiune deţinută printr-o majorare de capital social jumătate de milion de lei

    2Performant, principalul jucător din piaţa de marketing afiliat din România, listat pe piaţa AeRO a BVB (simbol bursier 2P, anunţă că va acorda acţionarilor companiei, înregistraţi la data de 28 octombrie, patru acţiuni gratuite la una deţinută, printr-o majorare a capitalului social cu 495.970,4 lei, aferent unui număr de 4.959.704 acţiuni noi cu valoare nominală de 0,1 lei pe acţiune.

    Acordarea de acţiuni este realizată după finalizarea operaţiunii de majorare de capital social prin aport în numerar pe care compania a derulat-o anul acesta pe Bursa de Valori Bucureşti şi în urma căreia a ridicat un capital în valoare de peste 5,3 milioane de lei. Astfel, şi investitorii care au participat la majorarea de capital vor beneficia de acţiuni gratuite, precizează un anunţ al companiei.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, decizia a fost votată în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor din 23 aprilie, când acţionarii au aprobat repartizarea profitului net al companiei aferent anului trecut prin capitalizare şi utilizare pentru acordarea de acţiuni către acţionari. 2Performant intenţionează să acorde acţiuni gratuite şi în anii următori, ca parte din strategia sa de implementare a celor mai bune practici din piaţa de capital locală.

    Anul trecut platforma 2Performant.com a intermediat peste 1 milion de vânzări pentru cele aproape 800 de magazine online din platformă, în valoare de peste 50 de milioane de euro. Cifra de afaceri a businessului a crescut în 2020 cu 31%, ajungând la 20,28 milioane de lei. În S1/2021, compania a raportat afaceri de 10,8 milioane de lei, plus 17%, potrivit ZF. 

    2Performant are o capitalizare de piaţă de 34 milioane de lei. De la începutul anului acţiunile companiei s-au apreciat cu 4,04%, pe un rulaj de 13,5 mil. lei. Activă din 2011 pe piaţa din Bulgaria, compania este deţinută de Dorin Boerescu, cu 33%, restul de acţiuni fiind la alţi acţionari.