BusinessMagazin

Tag: actionari

  • Guvernanţa corporativă, spiritul unei companii

    Guvernanţa corporativă înseamnă în primul rând responsabilitatea faţă de angajaţi, faţă de acţionari şi faţă de consumatori, iar implementarea acesteia creează valoare adăugată oricărei companii, fie aceasta listată sau netranzacţionabilă, consideră Ludo Van der Heyden, profesor de guvernanţă corporativă la Institut Européan d’Administration des Affaires (INSEAD), una dintre cele mai bune şcoli de afaceri din lume.„Guvernanţa corporativă este spiritul unei companii, şi nu forma acesteia.

    Dacă ceva merge greşit, cine răspunde? Boardul, conducerea. Guvernanţa este despre a fi bun sau a fi rău. Vrem să fim răi sau buni? Guvernanţa este despre a asigura că businessul este bun”, explică profesorul Ludo Van der Heyden într-un interviu acordat Business MAGAZIN. El a fost recent în Bucureşti pentru a participa la o conferinţă organizată de BVB şi MedLife şi la care s-a discutat despre bunele practici în guvernanţă corporativă.

    Guvernanţa corporativă defineşte setul de relaţii dintre conducerea executivă a companiei, administratori şi acţionari şi propune în acest sens criterii şi standarde prin care sunt duse la îndeplinire obiectivele financiare, reputaţionale şi investiţionale ale companiei.
    Împărţirea clară a responsabilităţii între conducerea executivă şi administratori, comitete independente şi profesioniste de supervizare a rezultatelor financiare şi de remunerare, stimularea managementului prin opţiuni pe acţiuni, publicarea rezultatelor financiare trimestriale pe site-urile companiilor de stat sunt exemple de paşi specifici pentru îmbunătăţirea practicilor de guvernanţă coporativă în România.

    „Una dintre caracteristicile guvernanţei corporative este umilirea publică. De exemplu, dacă ai fost în conducerea unei companii care falimentează, atunci toată această conducere trebuie să fie recunoscută pentru acest faliment. Dacă eşti membru al unui board care a avut de două ori la rând problema falimentului, atunci ar trebui să primeşti un cartonaş roşu, la fel ca în fotbal”, spune profesorul.

    Pentru companiile listate, orice investitor la bursă, indiferent de numărul de acţiuni pe care îl deţine, este proprietar pe o părticică din acea companie. „Bunele practici de guvernanţă corporativă sunt o asigurare că investitorii îşi recuperează banii. Cu toate acestea avantajul companiilor private este că are acţionari. Pe de altă parte, în cazul companiilor de stat există birocraţie”, adaugă profesorul.

    „Munca în echipă” reprezintă una dintre caracteristicile principale ale guvernanţei corporative întrucât antreprenorii unei companii au nevoie de consultanţă, fie de la companii specializate, fie chiar de la ceilalţi proprietari. Însă profesorul consideră că un antreprenor individual trebuie eliminat, în sensul în care o companie este mult mai sănătoasă dacă are mai mulţi proprietari.

    „Pentru ca o companie să crească, antreprenorul trebuie să fie «eliminat» la un moment dat al dezvoltării. Atunci când eşti un singur antreprenor eşti izolat. Majoritatea inovaţiei într-o companie este realizată de doi sau mai mulţi antreprenori. Când sunt cel puţin doi antreprenori, ai cu cine să te consulţi, dar când eşti singur, poţi face greşeli. Pe măsură ce compania creşte, lucrurile vor deveni mai complicate.”

  • În ce afaceri a mai investit Iulian Stanciu, CEO-ul celui mai puternic retailer din online-ul românesc

    După rezultatele din 2018 Iulian Stanciu a devenit primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei.

    Dar pariurile lui Iulian Stanciu în business nu se opresc aici. Primul business în care a investit în afara sferei tradiţionale este Berăria H, marketată ca cea mai mare berărie din sud-estul Europei.

    „Decizia de a investi în Berăria H a venit ca urmare a faptului că aveam încredere în Vlad (Dumitru, acţionarul majoritar – n.red.) că va construi ceva frumos. Ne ştiam dintr-un business anterior şi atunci am mers şi aici pe mâna lui. E un business greu, mai ales ţinând cont de unde e amplasată berăria. Au fost oameni care ne-au spus că suntem nebuni că facem asta, dar lucrurile cresc frumos”, spune Iulian Stanciu, care e doar investitor în business, nu se implică direct.

    Localul din nordul Capitalei a fost deschis în toamna lui 2014 cu o investiţie de 3 mil. euro şi are 1.000 de locuri la exterior şi 2.000 la interior. Odată cu lansarea, berăria s-a axat pe evenimente, găzduind o serie de concerte. Localul este amplasat în parcul Herăstrău, în locul Pavilionului H, un cunoscut centru comercial, precursorul mallurilor din ziua de astăzi. Această zonă populată în special de restaurante pentru clienţii cu venituri mari are trafic mai ales vara. Berăria H a fost construită după modelul celor din München, Germania, care au la rândul lor peste 1.000 de locuri.

    Compania Berăria H este controlată de Vasile Vlad Dumitru (50%), Maria Ioana Iancu (25%) şi Iulian Stanciu (25%). Acesta din urmă mai este, prin intermediul NOD, acţionar într-o altă poveste românească, este vorba de brandul de biciclete Pegas. „Decizia de a investi în acest business a fost a colegilor de la NOD. Mie mi-au prezentat un business case, pe care l-am aprobat. A fost o decizie pragmatică, bazată pe ROI (return on investment). Recunosc că au contribuit la decizie şi notorietatea brandului şi faptul că am avut o bicicletă Pegas în copilărie, dar cine nu a avut?”

    Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2018 participaţia la Atelierele Pegas la circa 70% după ce intrase în acţionariat în 2015 şi cumpărase treptat noi pachete de acţiuni. Restul de acţiuni sunt controlate de Andrei Boţescu – unul dintre cei care au readus la viaţă brandul – şi de alţi antreprenori locali. Au trecut deja opt ani din momentul în care bicicleta Pegas a primit o a doua şansă la viaţă din pasiunea a doi tineri antreprenori pentru mersul pe două roţi şi din nostalgia după unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti. După intrarea lui Iulian Stanciu în acţionariat brandul şi-a accelerat dezvoltarea – atât în producţie, cât şi în retail.

    După modelul Pegas, recent, în 2019, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată tot de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu.

    „De-a lungul anilor NOD a creat mai multe branduri proprii, a fost o direcţie a companiei încă de la înfiinţare. Cele mai multe au fost creionate de la zero, însă au existat şi excepţii, precum Diamant, care are deja notoritate”, explică Iulian Stanciu.

    Astfel, numele său este legat acum de două branduri româneşti cu istorie, mărci cărora antreprenorul le-a dat o nouă şansă la viaţă. 

  • Revoluţie în lumea corporate americană: unii dintre cei mai mari lideri din business spun că responsabilitatea companiilor ar trebui să fie şi faţă de angajaţi, clienţi şi societate, nu doar faţă de acţionari

    Liderii unora dintre cele mai puternice companii din SUA au atacat vechiul principiu al lumii corporate americane care spune că deciziile ar trebui luate pentru a oferi tot ce este mai bun doar acţionarilor, scrie The Wall Street Journal.

    Business Roundtable, asociaţia executivilor multora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi-a schimbat enunţul privind “scopul unei companii”. Astfel, deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat  profit pentru acţionari, ci liderii din business ar trebui să-i ia în calcul pe toţi cei care au interese la companie, adică pe angajaţi, clienţi şi societatea în general – stakeholderii.

    Este o schimbare de filozofie majoră pentru asociaţie, în care sunt membri directori executivi ai zeci de companii mari precum Amazon, Apple, Bank of America, BlackRock, BP, IBM,  Chevron, Citigroup, Exxon, Morgan Stanley, Coca-Cola, Pepsi, Procter & Gamble, Wallmart, Whirpool, S&P, Pfizer, Motorola, Mastercard şi KPMG. Grupul, condus de James Dimon, CEO-ul JPMorgan, este o voce puternică la Washington pentru interesele business-ului american. Business Roundtable reprezintă industri de top din SUA, de la giganţii de tehnologie la producători industriali şi jucătorii de pe pieţele financiare. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un business mic pentru cei mici

    “Ideea acestei afaceri s-a conturat în urmă cu opt ani, când făceam lucruri handmade pentru copii. Deşi a urmat o pauză în activitate pentru ceva timp, nu am uitat de ideile noastre, ci, din contră, am fost mânaţi de pasiunea de a crea produse adecvate pentru cei mici”, povesteşte proprietarul brandului Belkids, Onu Iuri, cetăţean român, dar născut în Ucraina.

    În mai 2017, a înfiinţat firma prin care operează acum businessul, iar în octombrie 2017 a fost acceptat pentru o finanţare prin Start-Up Nation.

    „După alte câteva luni bune, în septembrie 2018, am finalizat implementarea. Vânzarea produselor către clientul final a fost începută în luna ianuarie 2019.”
    Anul trecut a însemnat dezvoltarea businessului, odată cu achiziţia unor utilaje în vederea confecţionării de îmbrăcăminte pentru copii. Cum vânzarea efectivă a început doar de câteva luni, Onu Iuri nu a făcut încă un calcul referitor la vânzări. În producţie lucrează, în acest moment, doi angajaţi.

    „În spatele meu se află o familie numeroasă, foarte unită, care mă ajută ori de câte ori este necesar. Încercăm să ne facem cât mai cunoscuţi şi să facem lumea să înţeleagă faptul că aceste produse chiar sunt confecţionate în România”, mai spune Onu Iuri.

    Cea mai mare parte a clienţilor de până acum au fost persoane fizice, la care Onu Iuri vrea să ajungă în mod direct, fără intermediari. Majoritatea clienţilor sunt mămici cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani.

    „Mizăm pe calitate, de la utilajele folosite, la materialele realizate în fabrici din Europa, cu imprimeuri superamuzante, colorate şi realiste.”

    Hainele sunt concepute pentru a fi purtate în fiecare zi, dar există şi modele elegante, pentru evenimente speciale. „Ţinta” sunt copiii cu vârste între zero şi opt ani. O pereche de pantaloni scurţi pentru bebeluşi porneşte de 18 lei, iar cel mai scump produs costă 120 de lei.

    După ce afacerea cu articole vestimentare va creşte, Onu Iuri se gândeşte ca, începând cu anul viitor, să se extindă şi pe segmentul decoraţiunilor pentru camere de copii. Momentan însă se concentrează pe producţia de haine.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.   

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Caruselul Vegan –
    producţie de dulciuri vegane (Bucureşti)
    Fondator: Andreea Elisei
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 11.000 de euro
    Distribuţie: evenimente private, târguri

    Lemnino –
    producţie de jucării din lemn (Huşi, judeţul Vaslui)
    Fondatori: Anca şi Alin Costrăşel
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 11.000 de euro
    Distribuţie: grădiniţe, centre educaţionale, spaţii de joacă

    Durbane Urbane –
    producţie de lădiţe din lemn (Braşov)
    Fondator: Mădălin Pop
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 54.000 de euro
    Distribuţie: cafenele, agenţii de publicitate, diverse companii, clienţi individuali

    Pania –
    producţie de pâine artizanală (Bucureşti)
    Fondatori: Ciprian Răglean, Răzvan Ionescu, Răzvan Mihai Ionescu
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Distribuţie: livrări către angajaţii din clădirile de birouri din Capitală

     

     

     

  • Vlad Popescu, fondator şi CEO Norofert Group: „Cred că avem foarte multe lucruri de făcut în România, avem nevoie de vreo 2-3 vieţi ca să le facem pe toate, iar plecatul în afara ţării nu este o opţiune în acest moment” – VIDEO

    Vlad Popescu a avut un rol important în transformarea afacerii de familie Norofert Group în cel mai mare producător de îngrăşăminte organice din România, cu o cotă de piaţă de 30%.  Compania s-a extins însă şi în străinătate, prin vânzarea şi distribuirea produselor companiei în Republica Moldova, Bulgaria şi Grecia, şi urmează o extindere a acesteia şi în Croaţia. Şi-au propus de asemenea ca până în septembrie 2019 să intre la tranzacţionare pe piaţa AeRo a Bursei de Valori Bucureşti, devenind astfel prima companie agrotech listată până în prezent pe BVB. Listarea are ca scop acumularea capitalului necesar pentru construirea unei noi fabrici şi pentru creşterea echipei de vânzări. Popescu a început să lucreze la Norofert, afacere fondată de tatăl său, în 2000, când a terminat liceul.

    Vlad Popescu şi-a început activitatea în companie prin livrarea produselor către fermieri, iar în 2013 a preluat o poziţie de vânzări în companie şi a supravegheat procesele de vânzare din Norofert, în contextul în care compania avea pe atunci ca obiect de activitate importul de fertilizatori organici din străinătate.  În 2015, când tatăl său s-a retras din business din cauza unor probleme de sănătate, a preluat conducerea companiei şi a luat decizia să renunţe complet la activitatea de import şi să înceapă producţia îngrăşămintelor organice sub marca Norofert. „Probabil am fost nebun, dar decizia aceea a adus rezultate neaşteptat de bune, deci aş putea spune că riscând totul am reuşit să depăşesc greutăţile şi să schimb complet afacerea”, spune Vlad Popescu. După deschiderea propriei unităţi de producţie de îngrăşăminte, în Craiova, veniturile companiei au crescut constant de-a lungul anilor. Anul trecut compania a adus o premieră pe piaţa europeană prin oferirea tuturor produselor lor sub formă de tabletă efervescentă, inovaţia fiind apreciată atât de fermierii din România, cât şi de cei din străinătate.

    Profilul lui Vlad Popescu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019, iar el a fost premiat în cadrul galei de lansare a catalogului.

  • Elliott, „Vulturul de pe Wall Street“, iese de la Fondul Proprietatea: şi-a înmulţit de peste cinci ori banii în zece ani. Doar din distribuţiile pe care FP le-a făcut către acţionari, Elliott a încasat 1 mld. lei

    Elliott Associates, unul dintre cele mai mari fonduri speculative la nivel mondial, şi-a înmulţit de peste cinci ori investiţia iniţială la Fondul Proprietatea şi doar din distribuţiile de cash pe care Fondul le-a făcut către acţionari din 2011 încoace, adică de când este listat, a câştigat circa 1 miliard de lei, potrivit calculelor ZF.

    Ziarul Financiar a calculat randamentul de investiţie ţinând cont de preţul de tran­zac­ţionare de la listare, de circa 0,2 lei faţă de 1 leu în prezent, dar este posibil ca acesta să fie mai mare în contextul în care înainte de listare Fondul Proprietatea s-a tranzacţionat timp de trei ani pe piaţa gri, ceea ce a permis intrarea în acţionariat a unor fonduri străine de investiţii de tip speculativ, pentru care absenţa unei referinţe de preţ nu a fost un obstacol.

    În cazul distribuţiilor de cash, ZF nu a luat în calcul răscumpărările efectuate de FP.

    Astfel Elliott, administrat de Elliot Management, societate condusă de Paul Singer, un om american de afaceri supranumit în cercurile financiare „Vulturul de pe Wall Street“ sau „Bestia Neagră“ pentru modul în care a câştigat sute de milioane de dolari de pe urma unor companii şi economii cu probleme, a ajuns de la cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea în 2015, cu o deţinere de 20%, la circa 3% în prezent. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nemţii aruncă în aer una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi resping oferta de 5,8 miliarde de euro lansată de miliardarul Daniel Kretinsky pentru Metro

    Board-ul de supraveghere al retailerului german Metro a votat unanim, cu o singură abţinere, pentru a recomanda acţionarilor să respingă preluarea lanţului de magazine de către EP Global Commerce – vehiculul controlat de miliardarul ceh Daniel Kretinsky.  

    Miercuri, board-ul a respins oferta lui Daniel Kretinsky şi a partenerului său de afaceri, slovacul Patrik Tkac, susţinând că oferta de 5,8 miliarde de euro subevaluează lanţul german.

    În acelaşi timp, vehiculul de investiţii controlat de proprietarul Europa FM susţine că oferta reprezintă „o oportunitate unică” pentru acţionari în condiţiile actuale de piaţă.

    Metro transmite că atât board-ul de management cât şi cel de supraveghere au recomandat ca acţionarii să nu accepte oferta.

    „Credem că oferta EP Global Commerce este inadecvată şi subevaluează semnificativ Metro şi, chiar şi după ce am revăzut condiţiile, le-am recomandat acţionarilor să nu accepte oferta”, transmite Olaf Koch, CEO-ul Metro.

     

  • Ce curieri are Uber Eats în Japonia: Bunicuţe în adidaşi care livrează ramen

    Strategia Uber Technologies pentru Japonia, o ţară care a interzis ride-sharingul, este unică şi rezultă într-o imagine neobişnuită: bunicuţe în adidaşi care livrează ramen.

    Potrivit Bloomberg, CEO-ul Uber, Dara Khosrowshahi, a efectuat o vizită în Japonia săptămâna aceasta pentru a discuta despre importanţa unei pieţe în care Uber a dezxvoltat un business de livrare mâncare, în timp ce pe partea de transporturi s-a rezumat doar la dispeceratele de taximetrie.

    De asemenea, Japonia este locul de provenienţă al celui mai mare acţionar Uber, SoftBank Group.

    „Oamenii în vârstă se înscriu să devină curieri Eats. Uber Eats a fost un succes imens pentru noi pe piaţa din Japonia”, spune Khosrowshahi.

    Asaltul pieţei de livrare prin Uber Eats ar putea fi momentan cea mai bună şansă a companiei de a capitaliza a treia cea mai mare economie din lume.

    Peste 10.000 de restaurante şi 15.000 de curieri fac parte din reţeaua Uber Eats care se întinde în zece oraşe japoneze, potrivit CEO-ului. Astfel, serviciul ajunge la circa 15% din populaţia Japoniei, în comparaţie cu un nivel de 70% în SUA, ceea ce înseamnă că mai are mult loc de creştere.

    Cu rata şomajului la 2,4%, aproape de un minim record al ultimilor 25 de ani, piaţa muncii din Japonia este în criză.

    Populaţia ţării este atât de îmbătrânită încât vânzările de scutece pentru adulţi le-au depăşit pe cele de scutece pentru copii.

    Astfel, seniorii intră în piaţa livrărilor de mâncare pentru a găsi locuri de muncă.

    Mai mult, în timp ce curierii utilizează de obicei bicicletă sau scuter, bătrânii din Japonia preferă să meargă pe jos.

    „Acesta este un aspect unic referitor la Kaponia, şi vrem să vedem dacă putem extinde acest trend şi în restul lumii”, spune şeful Uber.

     

  • Acţionarii CEZ au aprobat vânzarea operaţiunilor din România

    „Noua strategie de afaceri a grupului CEZ, care include şi vânzarea activelor străine, a fost aprobată de adunarea generală a acţionarilor“, a transmis biroul de presă de la Praga al CEZ pentru Ziarul Financiar.

    Adunarea generală a acţionarilor CEZ a avut loc pe 26 iunie la ora 11:00, iar de atunci şi până în prezent acţiunile companiei s-au corectat cu 5%, ca urmare a datei ex-dividend pe 1 iulie.

    CEZ a plătit un dividend de 24 de coroane ceheşti pe acţiune (echivalentul a 0,94 euro), cel mai redus din ultimii 12 ani şi cu 30% sub cel din anul precedent, ceea ce arată un grad ridicat de prudenţă din partea companiei. La preţurile curente de tranzacţionare, randamentul dividendelor CEZ este de 4,4%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele 7 startup-uri româneşti din IT care ar putea să îi facă milionari pe acţionari

    Şapte startup-uri au fost selectate în urma celei de-a treia runde a programului de mentorat Techcelerator şi  primesc o finanţare iniţială totală de 350.000 de euro de la GapMinder, în schimbul unei cote de acţiuni din companie.

    Iniţial, 185 de startup-uri şi-au trimis proiectele spre evaluare din care 26 au fost preselectate.

    Techcelerator este primul program de acest tip din România care susţine şi financiar companiile de tehnologie aflate la început de drum, cu ajutorul partenerului strategic GapMinder Venture Partners BV, cofinanţat prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, implementat de Fondul European de Investiţii.

    GapMinder a anunţat în aprilie că a atins pragul de 36 de milioane de euro ca dimensiune a fondului.

    Cele şapte startup-uri selectate sunt Confidas(o platformă online ce ajută antreprenorii să evite firmele rău-platnice), Cyscale (platformă pentru monitorizarea sistemelor multi-cloud), Flixier (platformă de editare video online care măreşte semnificativ viteza de editare), OmniCare (serviciu software pentru micro companii care elimină efortul şi costurile aferente gestionării mai multor canale de suport, agregând mesajele primite prin diverse aplicaţii şi direcţionându-le către canalul de comunicare preferat), Prokuria (furnizor de soluţii cloud în organizaţii pentru automatizarea şi eficientizarea proceselor de selecţie şi colaborare cu furnizorii), Securifai (tehnologie de analiză video bazată pe inteligenţă socială), Vetted ( primul marketplace din România care se ocupă de vânzarea de electronice, permiţând cumpărătorilor să achiziţioneze dispozitive la mâna a doua verificate şi selecţionate de experţi).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro