Tag: acordare

  • Metoda LEGALĂ prin care puteţi câştiga mai mulţi bani la salariu şi să nu plătiţi taxe şi impozite

    Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază, conform Codului Fiscal.

    Astfel, persoanele care obţin venituri salariale brute mai mici de 3.600 de lei au dreptul la deducere personală pentru persoanele aflate în întreţinere. Scopul deducerii persoanele este ca persoanele cu venituri mici să poată plăti taxe mai mici şi în final să rămână cu un salariu net mai mare.

    Conform Codului Fiscal, deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv. Aceste persoane pot beneficia de o deducere personală de la 510 până la 1.310 lei, după cum urmează:

    (i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 510 lei;

    (ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 670 lei;

    (iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 830 lei;

    (iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 990 lei;

    (v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 1.310 lei.

    Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc după cum urmează:

    Venit lunar brut

    Persoane aflate în întreţinere

    de la ….. la

    fără

    1 pers.

    2 pers.

    3 pers.
    4 pers.

    4 şi peste

    1

    1950

    510

    670

    830

    990

    1310

    1951

    2000

    495

    655

    815

    975

    1295

    2001

    2050

    480

    640

    800

    960

    1280

    2051

    2100

    465

    625

    785

    945

    1265

    2101

    2150

    450

    610

    770

    930

    1250

    2151

    2200

    435

    595

    755

    915

    1235

    2201

    2250

    420

    580

    740

    900

    1220

    2251

    2300

    405

    565

    725

    885

    1205

    2301

    2350

    390

    550

    710

    870

    1190

    2351

    2400

    375

    535

    695

    855

    1175

    2401

    2450

    360

    520

    680

    840

    1160

    2451

    2500

    345

    505

    665

    825

    1145

    2501

    2550

    330

    490

    650

    810

    1130

    2551

    2600

    315

    475

    635

    795

    1115

    2601

    2650

    300

    460

    620

    780

    1100

    2651

    2700

    285

    445

    605

    765

    1085

    2701

    2750

    270

    430

    590

    750

    1070

    2751

    2800

    255

    415

    575

    735

    1055

    2801

    2850

    240

    400

    560

    720

    1040

    2851

    2900

    225

    385

    545

    705

    1025

    2901

    2950

    210

    370

    530

    690

    1010

    2951

    3000

    195

    355

    515

    675

    995

    3001

    3050

    180

    340

    500

    660

    980

    3051

    3100

    165

    325

    485

    645

    965

    3101

    3150

    150

    310

    470

    630

    950

    3151

    3200

    135

    295

    455

    615

    935

    3201

    3250

    120

    280

    440

    600

    920

    3251

    3300

    105

    265

    425

    585

    905

    3301

    3350

    90

    250

    410

    570

    890

    3351

    3400

    75

    235

    395

    555

    875

    3401

    3450

    60

    220

    380

    540

    860

    3451

    3500

    45

    205

    365

    525

    845

    3501

    3550

    30

    190

    350

    510

    830

    3551

    3600

    15

    175

    335

    495

    815

    Sursă: ANAF – Legea nr.227/2015

    Contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu beneficiază de deducerea personală.

    Legislaţia în vigoare la ora actuală prevede ca persoanele în întreţinere pot fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar.

    De asemenea, sunt consideraţi înreţinuţi copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului.

     

     

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o nouă minivacanţă de trei zile

    La începutul lunii ianuarie, românii care lucrează la stat vor avea parte de o nouă minivacanaţă de trei zile, ca urmare a faptului că pe data de 1 ianuarie (vineri) şi 2 ianuarie (sâmbătă) se sărbătoreşte Anul Nou şi a doua zi după Anul Nou, zile libere conform Codului Muncii.

    În acest an ziua de 2 ianuarie va fi pica într-o sâmbătă, astfel salariaţii vor beneficia de trei zile libere şi nu de patru aşa cum s-ar fi întâmplat dacă şi ziua de 2 ianuarie pică într-o zi lucrătoare.

    Zilele libere care urmează în 2021 sunt:

    24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – duminică;
    30 aprilie (Vinerea Mare);
    1 mai (Ziua Muncii) – sâmbătă;
    2 – 3 mai (prima şi a doua zi de Paşti) – duminică şi luni;
    1 iunie (Ziua Copilului) – marţi;
    20 şi 21 iunie (prima şi a doua zi de Rusalii) – duminică şi luni;
    15 august (Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului) – duminică;
    30 noiembrie (Sărbătoarea Sfântului Andrei) – marţi;
    1 decembrie (Ziua Naţională a României) – miercuri;
    25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun) – sâmbătă şi duminică.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.


    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • BCR anunţă că poate începe plăţile pentru microîntreprinderi, PFA-uri şi ONG care obţin finanţări prin programul guvernamental de Granturi nerambursabile pentru capital de lucru

    Banca Comercială Română este pregătită să înceapă plăţile pentru finanţările acordate prin Măsura 1 a programului guvernamental de Granturi nerambursabile pentru capital de lucru, destinat firmelor micro fără niciun angajat, PFA-urilor, ONG-urilor cu activitate economică şi cabinetelor medicale.

    Astfel, pe măsură ce contractele de finanţare dintre clienţii BCR şi MEEMA vor fi semnate, banca va efectua plăţile în valoare de 2000 de euro/client.

    Pentru ca toate etapele să fie îndeplinite cât mai repede, aplicanţii trebuie să urmeze toţi paşii necesari detaliaţi în cadrul platformei https://granturi.imm.gov.ro/.

    Banca a lansat special pentru acest proiect şi un ghid cu informaţiile necesare celor care doresc să acceseze granturile nerambursabile.

    Programul de granturi nerambursabile derulat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, permite PFA-urilor, microîntreprinderilor şi firmelor mici şi mijlocii să acceseze granturi din fonduri europene, în valoare totală de peste 1,7 miliarde de euro prin trei scheme de finanţare:  microgranturi, granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri şi granturi pentru investiţii pentru IMM-uri.

    Măsura 1, pentru micro şi PFA-uri, are un buget de 100 mil. Euro, granturile nerambursabile fiind acordate sub formă de sumă forfetară, în valoare de 2.000 de euro (echivalent lei).

    Măsura 2 prevede granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri şi are un buget total 1,067 miliarde euro, acordate sub formă de sumă forfetară reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, de până la 150.000 EUR (în echivalent lei).

    Măsura 3 vizează granturi pentru investiţii în producţie pentru IMM-uri, cu un buget total 550 mil. euro, fondurile fiind acordate în baza evaluării proiectului de investiţii care face obiectul cererii de finanţare. Investiţiile pot fi între 50.000 de euro şi 200.000 EUR (în echivalent lei).

     

  • “Să ai banii nu este o fericire, dar să nu îi ai este trist şi poate distruge vieţi.” Spune un milionar după ce a devenit mai bogat decât îşi putea imagina vreodată

    Martin Lewis, milionarul care a fondat platforma de economisire MoneySavingExpert din Marea Britanie, s-ar putea pensiona chiar mâine – dar COVID-19 a transformat jobul său într-unul de care este nevoie acum mai mult ca niciodată, potrivit theguardian.com.

    La 48 de ani, el este îngrijorat de grupurile de oameni excluse de guvernul britanic din schemele de acordare de sprijin.

    Este descris în presa internaţională ca un Robin Hood care a devenit inimaginabil de bogat luptând împotriva corporaţiilor de unul singur; un pasionat de finanţe, dar şi de stand-up comedy.
    A studiat Dreptul la London School of Economics, dar şi jurnalismul la universitatea Cardiff.
    Atunci când colegii săi spuneau că vor să fie corespondenţi de război, el visa la un job într-un show TV de dimineaţă în care să le spună oamenilor cum să economisească bani.

    În 2003, a pus bazele site-ului moneysavingexpert.com, iar apoi a început să primească invitaţii regulate la Good Morning Britain şi la This Morning.A scris cărţi care s-au vândut foarte bine, a primit propriul show tv şi a avut campanii de succes – împotriva taxelor mari ale băncilor, de exemplu.

    Treptat, a introdus linkuri de afiliere spre câteva dintre dealurile şi ofertele pe care le recomandă, din care câştigă un comision. În 2012, Lewis a vândut platforma în schimbul a 87 de milioane de lire sterline.
    După vânzare, a devenit editor şef, iar acum este preşedinte executiv al MSE; care angajează mai mult de 100 de oameni. Totuşi, spune că în continuare nu este sigur de ceea ce face: „Deseori mă zbat  să definesc ceea ce sunt. Este o problemă existenţială pentru mine. Sunt în primul rând jurnalist.(…) Dar sunt un jurnalist militant”, a spus el pentru The Guardian.

    El îşi împarte acum publicul în mai mai multe categorii: oameni din vârf care o duc bine şi probabil economisesc bani în perioada pandemiei, apoi cei care abia reuşesc să se menţină la linia de plutire – poate cei care au fost în şomaj tehnic  şi ar trebui să se întoarcă la muncă în perioada aceasta, cât şi cei care au ajuns la fund – nu mai au niciun venit – din punctul lui de vedere, pentru aceştia din urmă este nevoie de o schimbare radicală a societăţii indiferent de contextul în care ne aflăm.

    Cel mai îngrijorat este însă de un al patrulea grup – cei care o duc bine, dar pentru care pandemia a reprezentat o catrastrofă financiară. Printre ei se află tinerii care şi-au schimbat jobul şi nu au economii şi crede că ei trebuie să reprezinte concentrarea pe termen scurt fiindcă trebuie ca la sfârşitul pandemiei să nu ajungă în cea de-a treia categorie.

    Lewis a lansat chiar şi un fond pentru a strânge bani în scopul reducerii sărăciei cauzate de coronavirus – a contribuit cu 2,1 milioane de lire sterline din banii săi la un total de 3,4 milioane de lire sterline.

    Cum l-au schimbat banii pe el? Spune în interviul acordat The Guardian că banii nu l-au schimbat. „Am o casă frumoasă şi mergem în vacanţe frumoase.” De asemenea, spune că nu este cel care face cele mai multe economii din familia sa. „Nu sunt deloc prea econom.

    Lara este cea care face economii în familie (soţia sa n.red.) Toată lumea crede că sunt eu. Ea este mai îngrijorată de felul în care cheltuie banii decât mine. Filosofia mea este să maximizezi fericirea cu banii pe care îi ai. Să ai banii nu este o fericire, dar să nu îi ai este trist şi poate distruge vieţi.” Cel mai bun lucru pe care banii i l-au adus lui este libertatea de a alege dacă se ridică sau nu din pat dimineaţa.

  • Bursele Start

    Provident Financial România

    Motivaţie:
    Proiectul Bursele stART susţine tinerii artişti talentaţi prin punerea în valoare a pasiunii lor şi transformarea talentului într-o carieră. Programul se desfăşoară împreună cu Şcoala de Valori şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei. Bursele susţin tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, talentaţi în domeniul artei „clasice” (muzică, pictură, şi desen) sau cele ale viitorului (scriere creativă, fotografie şi vlogging). Bursele sunt gândite să le dea adolescenţilor, inclusiv celor din familii cu posibilităţi limitate, acele „aripi” necesare în acest proces de autodescoperire – încredere, susţinere şi construirea fundaţiei pentru o carieră în domeniul artistic, deoarece adolescenţa este un pas extrem de important în dezvoltarea personalităţii. „Tinerii care îşi aleg vocaţia devreme în viaţă sunt cei care au şi cele mai mari şanse de reuşită, dacă primesc încrederea şi echilibrul de care au nevoie”, spun reprezentanţii Provident.

    Descrierea proiectului:
    Ideea campaniei de PR a ţinut cont de barierele pe care le pot întâmpina artiştii la început de drum, dar şi de domeniul de activitate al Provident: acordarea de credite. Astfel s-a născut tema centrală a campaniei: Credităm Arta, prin care compania şi-a propus să arate că încrederea, alături de curaj şi puţin ajutor, pot transforma talentul în carieră. Campania a durat 4 luni şi a implicat un mix de canale: social media, media tradiţională şi offline, fiind dezvoltată şi implementată de agenţia de PR Smartpoint Consulting. Trei acţiuni importante au stat la baza campaniei în 2019: în primul rând, un sondaj naţional care i-a ajutat pe organizatori să definească preconcepţiile românilor legate de o carieră în domeniul artistic, cât şi să dezvolte comunicarea cu presa. Sondajul a fost urmat de un eveniment pop-up de karaoke şi un schimb de roluri neconvenţional între bursieri şi artişti consacraţi.

    Efecte:
    În cadrul programului, aflat deja la a cincea ediţie, au fost acordate 230 de burse tinerilor talentaţi din întreaga ţară, în valoare totală de 166.000 de lei. Pe parcursul celor cinci ani, bursierii stART au câştigat peste 900 de premii la diverse concursuri naţionale şi internaţionale, iar 89% dintre tinerii care au beneficiat de burse stART au fost admişi la o facultate, 67% dintre ei alegând domenii artistice pentru studiile superioare. Astfel, ei au fost susţinuţi să îşi cultive talentul şi să îşi urmeze pasiunea. Din 2020, pe lângă sprijinul financiar, bursierii stART beneficiază şi de ateliere online de coaching, webinarii şi worshopuri în domenii precum educaţie financiară, gestionarea emoţiilor, încredere în sine sau antreprenoriat.

  • Premiul Mentor pentru Excelenţă în Educaţie

    MOL Romania Petroleum Products

    Motivaţie:
    Ideea acordării acestui premiu s-a născut din respectul faţă de dascălii şi/sau antrenorii deosebiţi, din dorinţa de a evidenţia valorile muncii educaţionale şi de a povesti despre rolul mentorilor în viaţa discipolilor, spun reprezentanţii companiei. Grupul ţintă al acestui program sunt acei profesori, antrenori şi mentori care au descoperit şi au lansat tinere talente, care au sprijinit din umbră primii paşi pentru generaţii de tineri, oameni care, prin entuziasmul şi devotamentul lor, au contribuit esenţial la dezvoltarea şi punerea în valoare a unor tinere talente.

    Descrierea proiectului:
    Premiul Mentor este acordat anual de MOL România în parteneriat cu Fundaţia pentru Comunitate. Premiul se acordă anual, începând din anul 2010, unui număr de zece profesori şi antrenori cu rezultate excepţionale. Premiile se acordă pe baza unor nominalizări prealabile care pot fi făcute de orice persoană, atât în nume propriu cât şi în numele unui grup.
    Programul se anunţă anual, tradiţional odată cu decernarea premiilor pentru ediţia în curs. Astfel, timp de 7-8 luni anual se pot depune nominalizări. Orice persoană poate să facă o nominalizare atât în nume propriu, cât şi în numele unui grup. Nominalizarea trebuie să conţină o justificare cu cele mai importante rezultate obţinute de copiii şi tinerii pregătiţi de persoana nominalizată, precum şi momentele de vârf ale carierei. Nominalizarea trebuie să contureze atât calităţile profesionale, cât şi pe cele umane ale persoanei propuse. Persoana nominalizată în anii anteriori care nu a fost premiată, poate fi nominalizată din nou, chiar este recomandată o nouă nominalizare, având în vedere numărul mare de nominalizări în fiecare an. Costurile programului se compun, pe lângă premiile băneşti, din cheltuielile generate de realizarea videoclipurilor cu fiecare premiant, preţul trofeelor, organizarea Galei Premiilor Mentor.

    Efecte:
    „Bucuria trăită de acei profesori şi antrenori care sunt nominalizaţi de foştii şi/sau actualii elevi (în mai multe cazuri de zeci sau sute de persoane şi, de multe ori, fără ştirea celui nominalizat) reprezintă una dintre principalele satisfacţii ale acordării acestui premiu”, spun reprezentanţii MOL România. Dincolo de valoarea simbolică, premiul are şi o componentă materială. Astfel, sunt selectaţi anual 10 mentori iar fiecare dintre aceştia primeşte un trofeu realizat de apreciatul artist Ioan Nemţoi şi suma de 8.000 de lei. Până în prezent au fost premiaţi peste 100 de profesori şi antrenori.
    Programul este unic deoarece îşi propune să aducă în atenţia publicului valoarea autentică a mentorilor, oameni care de multe ori sunt necunoscuţi dar care, prin munca şi devotamentul lor,  au stat la baza performanţelor a sute sau mii de copii cărora le-au schimbat vieţile în bine. De cele mai multe ori, astfel de personalităţi nu sunt recunoscute pe măsura muncii şi a rezultatelor pe care
    le-au obţinut.

     

  • „Ar trebui sau nu ca o companie să plătească o parte din cheltuielile cu utilităţile sau de alt tip pentru angajaţii care lucrează de acasă”?

    La fel ca în cazul beneficiilor extra-salariale anterioare (tichete de masă, abonamente la sala de sport, spaţii de relaxare generoase, fructe şi cafea gratuite), firmele din domeniul IT se numără printre primele care au decis să îşi sprijine financiar angajaţii care lucrează de acasă.
    Dell este una dintre companiile care a aplicat o serie de măsuri pentru aceştia, în situaţia în care, în prezent, la nivel global 95% dintre angajaţii firmei se află într-o situaţie de work from home.
    Chiar dacă pentru perioada următoare, reprezentanţii companiei au stabilite câteva scenarii pentru întoarcerea la birou, ei spun că pe  parcursul ultimului deceniu s-au pregătit constant pentru flexibilitatea la locul de muncă, astfel că lucrează de la distanţă de peste 10 ani: 30% dintre angajaţii Dell Technologies au lucrat de la distanţă chiar dinaintea pandemiei.
    Reprezentanţii din România ai companiei spun că, din momentul în care şi-au dat seama că acest scenariu al lucrului de la distanţă va dura mai mult decât s-au aşteptat cu toţii, au lansat o versiune updatată pentru contextul pandemiei a programului lor, Connected Mobility (pe care au denumit-o Connected Mobility 2.0). Încă de la început, programul a fost gândit în jurul flexibilităţii acordate de către computerele mobile.
    Programul presupune că acei angajaţi care îşi doresc să facă parte din programul 2.0 şi vor să petreacă mai mult timp acasă, vor primi mai întâi un sprijin financiar, pentru a fi cheltuit pe echipamentul de acasă (dispozitive, conexiunea la internet etc.),  care se adaugă echipamentului pe care aceştia deja îl aveau, pentru lucrul de la distanţă.
    Pe lângă acest lucru, în România derulează mai multe iniţiative, preponderent în mediul online, pentru a-şi ajuta angajaţii să gestioneze această perioadă, dar şi să menţină lucrurile cât mai aproape de normal, aşa cum erau obişnuiţi cu ele. „De exemplu, am mutat online o serie de evenimente interne, care acoperă teme de la adaptarea la noul normal sau traininguri pentru dezvoltare personală şi profesională până la inovare în management, egalitatea de gen, tehnici de vorbit în public, sau chiar yoga, pilates sau cursuri de gătit. Oferim, de asemenea, săptămânal resurse care să ne ajute la obţinerea stării de bine, ce ţin de sănătatea mentală, fizică şi nutriţie.”
    Reprezentanţii Dell România spun că beneficiile materiale acordate vin pe fondul acestui context neobişnuit, fiind un efect, nu un factor motivant în sine: „Onest vorbind, cu toţii simţim teamă şi nesiguranţă, iar aceasta este o situaţie generală pe care toate organizaţiile ar trebui să o gestioneze. Astfel, considerăm că principalul factor motivant este relaţia deschisă şi onestă dintre angajator-angajat, reflectată prin crearea unui spaţiu sigur, în care colegii noştri să îşi poată exprima grijile, un spaţiu care să poată cuprindă nesiguranţele şi fricile lor. Noi avem această conversaţie cu colegii noştri, privind acomodarea lor cu lucrul de acasă, vrem să ştim dacă le e greu să gestioneze situaţia, dacă preferă să lucreze din altă parte şi, în cazul în care preferă, cum putem să le facem spaţiul de lucru cât mai potrivit”.
    Astfel, acestea sunt doar instrumente de adaptare la situaţia din prezent, în care şi-au propus să facă această schimbare cât mai lin cu putinţă. Beneficiile extra-salariale existente anterior pandemiei au fost acordate în continuare în România: „De exemplu, ofeream tichete de masă atunci când mergeam la birou, pe care am continuat să le oferim şi atunci când munca s-a transferat acasă. Clasele de yoga şi pilates s-au mutat online, am organizat grupuri de suport pentru părinţii care au copii acasă sau pentru colegii care au grijă de cineva apropiat. Cultura noastră organizaţională este construită în jurul grijii pentru colegi indiferent de context, diferenţa este că acum instrumentele s-au mutat online”.
    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, tax partner la KPMG România.
    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume de bani în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.
    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.
    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.
    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.
    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (în dezbatere publică până pe 3 septembrie, interviul Business MAGAZIN fiind acordat anterior acestei date n.red.) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonanţei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).
    Astfel, companiile care îndeplinesc condiţiile din ordonanţa 132 pot aplica pentru obţinerea sprijinului financiar de la stat, însă alte facilităţi nu există în mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeşte un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanţă)”, punctează Mădălina Racoviţan.
    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.
    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.
    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii care lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”
    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”. Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”
    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.
    Chiar dacă munca de acasă pare să fie parte din noua realitate pentru mult timp, iar giganţi ai lumii au anunţat de la începutul pandemiei că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de acasă pe termen nedefinit, dacă ei îşi doresc acest lucru, companiile încep deja să simtă nevoia întoarcerii la birou.
    Reprezentanţii Dell România precizează: „Ce putem spune după toate aceste luni este că lucrul de acasă 100% din timp nu doar că se dovedeşte nesustenabil din punct de vedere emoţional – majoritatea colegilor au nevoie de interacţiune umană, este o nevoie de bază – dar şi imposibil, din punct de vedere logistic. Ne referim, aici, la colegii care au copii mici, la cei care împart spaţiul cu alţii, la cazuri în care conexiunea la internet nu este foarte bună, iar toate aceste elemente creează un mediu în care 8 ore de lucru zilnic nu sunt posibile”,
    explică reprezentanţii Dell. Astfel,
    au făcut un studiu la nivel global, din care a reieşit că se vor împărţi în grupuri şi se vor deplasa la birou în perioade diferite, ţinând cont, de altfel şi de regulile fiecărei ţări în care au sedii: „Odată ce ne întoarcem la normal, 50% din forţa de muncă globală Dell Technologies va lucra de la distanţă”.

  • Este oficial: Românii pot lua 50.000 de euro gratis de la stat pentru a-şi deschide o afacere

    Agricultorii români şi cei care dezvoltă afaceri în zonele rurale mai au puţin de o lună pentru a accesa finanţarea de la stat,  în valoare de 40.000 sau 50.000 de euro, prin programul „ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, conform unui comunicar recent al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primeşte până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanţare prin programul „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

    Dacă plăţile directe sunt bune pentru că-i ajută pe fermieri să facă faţă concurenţei externe, mult mai puternic subvenţionată, fondurile alocate pentru dezvoltare rurală sunt de departe mai importante pentru că ajută la dezvoltarea afacerilor şi la ridicarea nivelului de trai în zonele uitate de lume ale României, zone care înseamnă însă aproape jumătate de ţară.

    Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanţare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziţie 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocaţi tinerilor din diaspora.

    Până în prezent, au fost depuse 377 proiecte în valoare de peste 15,4 milioane de euro pentru programul national şi 4 proiecte în valoare de 170.000 de euro pentru programul tinerilor din diaspora.

    Situaţia proiectelor depuse la zi, în timp real, precum şi a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

    AFIR încurajează pe toţi cei interesaţi să depună cerere de finanţare să consulte situaţia depunerilor la zi, pentru a evalua corect şansele de a obţine finanţare în contextul posibilităţii depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

    Reamintim faptul că finanţarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcţie de criteriile de selecţie şi criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

    “În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora se face în funcţie de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu acelaşi punctaj şi aceleaşi priorităţi, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploataţiei agricole exprimate prin standard output (SO)”, mai scrie în comunicate.

    Conform ghidului este o finanţare nerambursabilă 100% în sumă de 40.000 €, între 12.000 şi 29.999 SO* şi 50.000 €, între 30.000 şi 50.000 SO. SO este valoarea producţiei standard, calculată prin introducrea indicatorilor specifici exploataţiei în Cererea de finanţare.

    Sprijinul acordat este ca sumă forfetară, în două tranşe, pentru imple- mentarea obiectivelor din Planul de afaceri.

    “Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/)”, aşa cum scrie în comunicatul instituţiei.

    Care sunt etapele de urmat penreu cei ce doresc să obţină finanţarea:

    1. Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comerţului ca microîntreprindere/ întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanţare, iar înscrierea la APIA şi/sau la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.

    Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanţare.

    1. Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanţare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii, precum şi documentele anexă.
    • sprijinul se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranşe, 75% din cuantum la semnarea Con- tractului şi 25% la implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani de la semnarea acestuia;
    • implementarea Planului trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
    • înaintea solicitării celei de-a doua tranşe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploataţiei, prin comercializarea producţiei proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranşe de plată.
    1. Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranşe de plată).
    • solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

     

  • Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total

    Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total alocat pentru achiziţia echipamentelor ori numărul de telesalariaţi pentru care există buget, precum şi detalierea procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei.

    Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS) salută iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale referitoare la stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 132/2020, dar cere ca documentul publicat în Monitorul Oficial pe 10 septembrie să cuprindă şi data de la care se aplică Ordinul Ministerului nr. 1376/2020 pentru achiziţia de echipamente.

    De asemenea, Asociaţia menţionează necesitatea detalierii procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, aşa cum este prevăzut în Ordinul Ministerului, şi dacă această sumă include sau nu TVA.

    ANIS ridică, totodată, problema achiziţionării de echipamente doar pentru o parte din angajaţii care se califică pentru ajutorul de stat.

    Astfel, Asociaţia propune scenariul în care o companie are doi telesalariaţi, iar angajatorul a cumpărat un laptop în valoare de 5.000 de lei, deoarece unul dintre telesalariaţi avea deja laptop. În acest caz, este necesar de a se specifica în Ordinul Ministerului modul în care compania respectivă va deconta sumele, dacă este vorba despre 2.500 sau 5.000 de lei.

    Ordinul Ministerului menţionează că decizia de acordare a banilor pentru echipamente revine Agenţiilor pentru Ocuparea Forţei de Muncă judeţene, respectiv directorilor acestora. ANIS atrage atenţia asupra subiectivismului acestei hotărâri, în special în contextul achiziţionării de licenţe software care au modalităţi diferite de stabilire a preţurilor.

    În plus, ANIS subliniază necesitatea aplicării sprijinului pentru angajatori şi pentru perioada stării de alertă, nu doar pentru cele două luni de stare de urgenţă.

    Ordonanţa de Guvern oferă angajatorilor care şi-au continuat activitatea în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă posibilitatea de a primi o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţi de telemuncă.

    Aceste sume se acordă angajatorilor pentru fiecare salariat care a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de şomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

    Ulterior acordării acestor sume, angajatorul are obligaţia de a transmite documentele justificative referitoare la achiziţia de bunuri necesare în activitatea de telemuncă în termenul de 30 de zile de la acordării sumei, în caz contrar angajatorul trebuie să restituie integral, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuiau depuse documentele justificative, sumele primite.

    Asociaţia are peste 130 de membri, atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu o cifră de afaceri totală de peste 2,5 miliarde de euro.