BusinessMagazin

Tag: achizitii

  • Companiile din România prind curaj să facă achiziţii în afară: şapte tranzacţii de peste 600 mil. euro

    Dintre cele şapte, patru au pornit la drum ca afaceri antreprenoriale româneşti: RCS & RDS (telecom), Bitdefender (IT), Teraplast (materiale de construcţii) şi Fashion Up (Retail online). Acestora li se adau­gă gru­pu­rile imobiliare NEPI şi Global­worth care au cea mai mare parte a busi­­nessului local, deşi acţio­na­riatul este stră­in. Cea de-a şaptea companie este pro­ducă­to­rul de dulciuri Heidi, care deşi puţini ştiu, este un brand românesc dezvoltat de antreprenori elveţieni. Numărul tranzacţiilor nu este unul mare, însă este în creştere, ceea ce simbolizează faptul că această tendinţă ar putea să devină una mai puternică în anii următori, mai exact companiile locale nu îşi mai anco­rea­ză businessurile în „por­tul“ România. Valorile tranzacţiilor varia­ză de la câteva milioane de euro la sute de milioane.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • LOVITURĂ pentru Londra: un gigant renunţă la sediul din Marea Britanie

    Gigantul Unilever a anunţat că renunţă la structura actuală duală şi stabileşte sediul administrativ la Rotterdam.

    Compania va fi în continuare listată pe bursele de la Londra şi New York, dar va opera ca o companie olandeză.

    Cei 7.300 de angajaţi ai Unilever din Marea Britanie nu vor fi însă afectaţi de măsură, pentru că diviziile de îngrijire personală şi îngrijire a casei îşi vor dezvolta în continuare activitatea la Londra.

    Marjin Deckers, preşedintele consiliului de administraţie, a declarat că schimbările vor întări guvernanţa corporativă a Unilever şi vor transforma compania într-o organizaţie mai simplă şi mai agilă, cu o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte achiziţiile şi fuziunile.

    Betty Ice, cel mai mare producător român de îngheţată cu afaceri de 30 milioane de euro, a fost cumpărat de către gigantul Unilever la începutul acestui an, conform unui anunţ al companiei Unilever.

     Compania Betty Ice deţine o fabrică în Suceava şi are peste 180 de chioşcuri de îngheţată deschise pe timpul verii. Betty Ice are 760 de angajaţi în România. Unilever, care deţine branduri precum Napoca sau Algida,  nu are o unitate de producţie a îngheţatei în România.

    Divizia de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe şi Betty Ice vor opera ca o companie de sine stătătoare în cadrul Unilever şi va fi condusă de Vasile Armenean, din poziţia de general manager.
    ceea ce priveşte achiziţiile şi fuziunile.

  • În ce tranzacţii au fost implicaţi jucătorii din BIG 4 în 2017. PwC a consiliat circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro

    PwC a lucrat anul trecut la circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro, potrivit datelor ZF. Au existat însă şi mutări de zeci de mi­lioane de euro, dar şi altele mai mici, do­me­niile fiind şi ele variate, de la sectorul ban­car, la FMCG şi de la farma la imobiliare.

    Valorile tranzacţiilor nu au fost comu­nicate de compania de audit şi consultanţă PwC, ci au fost estimate de ZF acolo unde nu existau date publice.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Povestea indianului care a studiat în patru ţări şi a creat un conglomerat de miliarde de dolari

    J.R.D. Tata s-a născut pe 29 iulie 1904 în Paris, fiind al doilea copil al lui Ratanji Dadabhoy Tata şi al soţiei sale de origine franceză, Suzanne „Sooni” Brière. Tatăl său a fost văr primar al lui Jamsetji Tata, un pionier al industriei indiene. J.R.D. Tata şi-a petrecut mare parte din copilărie în Franţa. A studiat în cadrul şcolii Janson De Sailly din Paris, iar ulterior a fost educat în Londra, Japonia, Franţa şi India. În octombrie 1932, după ce mama sa a murit, tatăl lui Tata a decis să îşi mute familia în India şi să îl trimită pe J.R.D. la studii în Anglia, în octombrie 1923.

    Tânărul s-a înscris la o şcoală de gramatică, fixându-şi ca obiectiv să studieze ingineria la Cambridge. La scurt timp după ce cursul de gramatică s-a încheiat şi spera să fie acceptat la universitatea britanică, în Franţa s-a aprobat o lege prin care toţi bărbaţii de origine franceză sub 20 de ani erau obligaţi să îndeplinească serviciul militar. Ca cetăţean francez, J.R.D. trebuia să se înroleze în armată pentru cel puţin un an.

    După ce s-a înrolat în Armata Franceză, a fost trimis într-un regiment numit Spahis. Colonelul regimentului a aflat în scurt timp că Tata poate nu doar să citească şi să scrie în franceză şi engleză, dar şi să dactilografieze, prin urmare l-a desemnat secretar al biroului său. După o perioadă de 12 luni de serviciu în Armata Franceză, a vrut să meargă la Cambridge pentru a-şi continua educaţia, dar tatăl său a decis să îl aducă înapoi în India, unde s-a alăturat companiei Tata & Sons ca ucenic neplătit în 1925. În 1929, J.R.D. Tata a renunţat la cetăţenia franceză, a devenit cetăţean  indian şi a fost angajat în cadrul companiei. În 1930 s-a căsătorit cu Thelma Vicaji, fiica lui Jack „Prinţul” Vicaji, un avocat pe care l-a angajat ca să îl apere de acuzaţia de a-şi fi condus Bugatti-ul cu viteză prea mare pe principala promenadă din Mumbai (pe atunci denumit Bombai), Marine Drive.

    Inspirat de pionierul Louis Blériot, Tata a luat lecţii de zbor, iar pe 10 februarie 1929 a obţinut primul brevet de pilot emis în India. A devenit ulterior cunoscut drept părintele aviaţiei civile indiene, ca urmare a faptului că a fondat prima linie comercială a Indiei, Tata Arilines, în 1932 (companie ce avea să devină în 1946 Air India, linia aeriană naţională a Indiei). În 1938, la vârsta de 34 de ani, J.R.D a fost ales preşedinte al Tata & Sons, succedându-l pe unul dintre verii săi, funcţie ce l-a făcut şeful celui mai mare grup industrial din India.

    A condus astfel grupul de companii Tata, cu activitate în industria oţelului, ingineriei, energetică, industria chimică şi ospitalităţii vreme de mai multe decenii. Tata a devenit faimos pentru faptul că şi-a menţinut standardele etice în conducerea companiei şi pentru faptul că a refuzat să mituiască politicieni sau să se folosească de piaţa neagră. A început cu 14 companii sub conducerea sa, iar jumătate de secol mai târziu, pe 26 iulie 1988, când a părăsit compania, Tata & Sons era un conglomerat format din 95 de companii. Sub conducerea sa, activele grupului Tata au crescut de la 100 de milioane de dolari la 5 miliarde. În 1945, J.R.D. Tata a pus bazele Tata Motors, iar trei ani mai târziu Tata a lansat Air India International drept prima linie aeriană internaţională a Indiei. În 1953, guvernul indian l-a numit pe J.R.D. Tata drept preşedinte al Air India şi director de consiliu al Indian Airlines – o funcţie pe care a avut-o timp de 25 de ani.

    J.R.D. a fost renumit şi pentru modul în care şi-a tratat angajaţii – în 1956 a iniţiat un program de asociere a angajaţilor cu managementul, astfel încât angajaţii să aibă o voce mai puternică în afacerile companiei. Era convins de necesitatea binelui angajaţilor săi şi, în consecinţă, a expus principiile beneficiilor unei zile de muncă de opt ore şi a impus scheme de compensaţie în caz de accident şi de ajutor social care au fost ulterior acceptate ca cerinţe statutare în India. Tata a fost de asemenea un susţinător al declaraţiei puterilor emergente ale primului-ministru Indira Gandhi, în 1975, şi a fost şi membru fondator al corpului guvernator al Consiliului Naţional de Cercetări de Economie Aplicată din New Delhi – primul institut de politică economică independentă din India, fondat în 1956. În 1968, a fondat serviciile de consultanţă Tata, iar în 1987 a pus bazele Titan Industries.

    Tata a fost de asemenea administratorul fondului Sir Dorabji Tata de la lansarea acestuia, în 1932, pentru o perioadă de 50 de ani. Sub ghidarea lui, fondul a susţinut construirea primului spital destinat pacienţilor diagnosticaţi cu cancer din Asia, în Mumbai, în 1941, şi a fondat de asemenea Institutul Tata de Ştiinţe Sociale (TISS, 1936), Institutul Tata pentru Cercetări Fundamentale şi Centrul Naţional pentru Arte Performative.

     J.R.D. Tata a murit în Geneva, Elveţia, pe 29 noiembrie 1993 din cauza unei infecţii la rinichi. La moartea lui, parlamentul indian a fost suspendat în memoria sa – onoare acordată de obicei doar membrilor parlamentului.

  • Altex România are un nou Director de Achiziţii

    Anterior revenirii în Altex, Raul Filip a fost timp de şase ani Director Achiziţii – produse electro-IT în cadrul Carrefour România şi a ocupat funcţia de Head of AV Division în Samsung Electronics România. Raul Filip este un bun cunoscător al grupului de companii Altex România şi are o experienţă de 18 ani în domeniu.

  • Grupul TeraPlast a înregistrat o cifră de afaceri de 427 milioane de lei în 2017. Compania şi-a bugetat afaceri de 970 milioane de lei pentru anul în curs

    Situaţia consolidată a rezultatului global a Grupului TeraPlast pentru anul 2017 prezintă o cifră de afaceri de 427 milioane lei, în creştere cu 7% faţă de anul precedent.

    Grupul TeraPlast include societatea TeraPlast (producător de ţevi, granule şi profile din PVC), filialele TeraSteel Bistriţa şi TeraSteel Serbia (producători de panouri sandwich şi structuri metalice zincate), TeraGlass (producător de ferestre şi uşi din PVC), TeraPlast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activităţile logistice ale Grupului),  TeraPlast Ungaria (distribuitor), divizia de polietilenă (fosta Politub, producător de ţevi din polietilenă) precum şi societatea Depaco (producător de ţiglă metalică).

    Anul 2017 grupului TeraPlast a achiziţionat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia. Investiţia a depăşit 6 milioane de euro. Aceasta este prima fabrică din străinătate deschisă după 1990 şi aflată integral în proprietatea unei firme româneşti. În 2018, fabrica TeraSteel din Serbia îşi propune să vândă produse în valoare de peste 28 de milioane de euro. Acesta este un obiectiv cât se poate de realist, ţinând cont de faptul că TeraSteel Serbia are o fabrică identică cu cea din România care a avut în 2017 o cifră de afaceri de 38 mil. euro şi deserveşte o piaţă de 160 mil. euro, cu fabrica din Serbia.

    Tot în 2017, grupul a încheiat acorduri pentru achiziţionarea pachetului de 67% din Depaco, al doilea jucător de pe piaţa de ţiglă metalică, prin brandul Wetterbest. TeraPlast a preluat controlul Depaco în ianuarie 2018, după obţinerea avizului favorabil de la Consiliul Concurenţei. La 31 decembrie 2017, Depaco era controlată în comun cu ceilalţi asociaţi, prin urmare societatea este consolidată prin metoda punerii în echivalenţă (Depaco nu a avut o contribuţie la EBITDA consolidată a grupului pentru anul 2017). Depaco a fost consolidată, ca subsidiară, începând cu ianuarie 2018.

    Seria de achiziţii a continuat cu preluarea Politub, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa ţevilor de apă şi gaz, care a intrat integral în portofoliul TeraPlast începând cu luna octombrie a anului trecut. Din decembrie 2017, Politub a transferat business-ul către TeraPlast ca un tot unitar, devenind divizia de ţevi polietilenă a TeraPlast. Pentru 2018, reprezentanţii îşi propun dublarea cifrei de afaceri pentru această divizie.

    Cifra de afaceri a TeraSteel Romania în 2017 a fost de 173 mil lei, iar EBITDA de 17,8 mil lei (2016: cifra de afaceri de 125 mil. lei, EBITDA de 15 mil. lei).

    Cosmin Pătroiu, director general TeraSteel: „Am mulţumirea că dacă în urmă cu 10 ani eram jucătorul nr.11, acum suntem lideri pe piaţa panourilor sandwich cu spumă poliuretanică din România. TeraSteel Serbia a generat EBITDA din a doua lună de producţie. Cu fabrica din Serbia, acţionăm pe o piaţă de 160 mil. euro. Ne-am propus pentru 2018 o cotă de piaţă de aprox. 20%. De 3 ani exportăm în Serbia, prin urmare avem cunoştinţe solide în această piaţă.”

    Depaco este jucătorul numărul doi pe o piaţă de 300 mil. euro şi îşi propune pentru 2018 majorarea cotei de piaţă, în special în centrul şi nordul ţării, unde la ora actuală are o prezenţă redusă, dar şi extinderea prezenţei pe piaţa europeană.

    Valeriu Irimescu, director General Depaco: ”Ne-am întărit forţa de vânzări şi am început derularea planurilor de extindere şi eficientizare a capacităţilor de producţie.”

    Scăderea EBITDA consolidată a grupului se datorează lipsei de investiţii în infrastructură care a impactat semnificativ TeraPlast SA, în particular divizia de instalaţii şi amenajări. Pentru anul 2018 compania estimează o economie de 1,5 mil.de euro cu materia primă, ca urmare a punerii în funcţiune a secţiei de PVC reciclat, în noiembrie 2017. De asemenea, TeraPlast şi-a adaptat politicile de aprovizionare, stocuri şi distribuţie la noile condiţii de piaţă.

    În vederea menţinerii poziţiei de lider de pe piaţa canalizărilor exterioare, dar şi pentru a-şi creşte cota de piaţă pentru sistemele de canalizare interioară, pentru 2018 TeraPlast a pregătit lansarea de noi produse.

    Mirela Pop, director general TeraPlast: “Am intrat în 2018 în top 10 reciclatori europeni şi cu un portofoliu de produse structurat astfel încât să putem răspunde provocărilor actuale ale pieţei.”

  • Febra vânzărilor şi a cumpărărilor

    Spre comparaţie, în 2012 au avut loc 118 tranzacţii, cu o valoare de 1,46 mld. de euro, iar în 2016 s-au derulat 136 de deal-uri, cu o valoare totală de 1,97 mld. de euro. Cele mai multe dintre tranzacţiile semnate anul trecut au avut loc în producţie (39), urmate de real estate şi contrucţii (30), comerţ (15) şi telecom & IT (finanţe şi asigurări).

    La nivel regional, China a devenit cel mai mare investitor străin din Europa emergentă în 2017, potrivit raportului M&A Emerging Europe 2017/2018, publicat de CMS în colaborare cu platforma de informaţii EMIS. China a crescut valoarea investiţiilor sale în regiune cu 78%, până la 7,7 miliarde de euro, după o creştere de 96% în 2016. Statele Unite au rămas primul investitor ca volum, cu 92 de tranzacţii în 2017. Aceste rezultate pot fi un semnal pentru ce se aşteaptă în viitor în regiune, deoarece investiţiile interne au continuat să domine activitatea: investitorii ruşi au efectuat 603 tranzacţii în valoare de 22,5 miliarde de euro, iar investitorii polonezi au negociat 166 de tranzacţii în valoare de 4,3 miliarde de euro.

    În ansamblu, Europa emergentă s-a bucurat de încă un an foarte bun pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii şi a închis 2017 cu 2.113 tranzacţii, raportate la întreaga regiune – cu 6% mai mult faţă de 2016. Valoarea tranzacţiilor a ajuns la 71,5 miliarde de euro, un mic declin faţă de 2016, dar cu mult peste valorile din 2014 şi 2015.

    Cea mai mare achiziţie pe plan local a anului trecut a fost a unui pachet minoritar de acţiuni (13,6%) la Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, de către compania mamă italiană Enel, pentru 401,2 milioane de euro. Cea mai mare vânzare totală este A&D Pharma Holdings către Penta Investments, într-un deal de 350 de milioane de euro.

    În topul celor mai mari 20 de tranzacţii de private equity de anul trecut, în rândul ţărilor europene emergente, există unul singur încheiat pe plan local, respectiv achiziţia A&D Pharma de către Penta Investments, într-o tranzacţie cu o valoare de 350 de milioane de euro. Cea mai mare tranzacţie din pieţele emergente, cu o valoare de peste 7,5 miliarde de euro, a avut loc în Rusia; grupul Rosnef, cu activităţi în domeniul minier, dar şi al energiei, a fost preluat de grupul CEFC China Energy.

    În topul celor mai mari 20 de listări la bursă de anul trecut în ţările emergente, România are tot doar o singură reprezentantă, respectiv
    IPO-ul lansat de Sphera Franchise Group, când a atras pentru 25,3% din acţiuni finanţare de 62 mil. euro.

    ”Avem o poveste frumoasă de spus, despre companii autohtone care au ajuns jucători de talie regională capabili de expansiune internaţională, şi o creştere aconomică puternică, care transformă Europa emergentă într-o ţintă atractivă pentru investiţii“, spune Horea Popescu, partener în cadrul CMS România. La rândul său, Cristina Reichman, tot partener în cadrul aceleiaşi societăţi, comentează: ”Băncile, asigurătorii şi fondurile de investiţii se uită cu mare interes la modelele de afaceri pe care consumatorii le apreciază. Iar impactul va fi uriaş“.

    Potrivit raportului, în 2017 s-au evidenţiat câţiva actori importanţi. |n Ucraina, în ciuda tensiunilor din estul ţării, s-a înregistrat o creştere cu 67% a activităţii de fuziuni şi achiziţii, în timp ce Ungaria a înregistrat cea mai mare creştere (126%), în valoare totală de 2,7 miliarde de euro. Rusia, cea mai mare ţară din regiune, a avut cele mai înalte niveluri de activitate în 2017, cu 671 tranzacţii în valoare de 36,7 miliarde de euro. România a înregistrat o creştere puternică în activitatea de fuziuni şi achiziţii, cu o creştere cu 13% a volumului de tranzacţii şi cu 64% a valorii acestora. Creşterea economică din Polonia a avut ca rezultat o piaţă puternică a tranzacţiilor, cu o creştere de 3% a volumului de tranzacţii (288).

    În întreaga regiune, cel mai activ sector a fost cel imobiliar şi de construcţii, cu un total de 390 tranzacţii în valoare de 16,9 miliarde de euro, urmat de producţie şi apoi de cel tehnologic. Polonia a fost cea mai activă piaţă pentru noile listări la bursa de valori, cu un IPO în valoare totală de aproape 1,8 miliarde de euro. ”Suntem, în general, optimişti şi credem că 2018 va fi un an foarte bun pentru fuziuni şi achiziţii în regiune.

    Creşterea economică din CEE/SEE, împreună cu finanţarea încă ieftină, la care se adaugă şi numărul redus al incertitudinilor de la început de an, comparativ cu 2017, fac din regiune o destinaţie de investiţii de dorit. |n plus, ne aşteptăm că incertitudinea fiscală şi privind reglementarea din Statele Unite va forţa companiile de acolo să fie mai precaute cu privire la tranzacţiile interne şi să se uite în schimb mai atent la Europa. Clasarea Chinei ca prim investitor în Europa Centrală şi de Est anul trecut ar putea sugera viitoarele tendinţe în piaţa de M&A“, conchide Stefan Stoyanov, head of M&A database la EMIS.

  • Pariul record de un miliard de euro

     Sunt numele unora dintre fondurile de investiţii care au pariat sau măcar au tatonat piaţa locală în ultimii ani. Doar anul trecut aceşti investitori financiari au scos din buzunare peste un miliard de euro pentru a cumpăra companii sau active româneşti. A fost primul an din istoria româniei când acest prag a fost depăşit.

    „Marile fonduri de investiţii se uită la România. Nume care până acum priveau piaţa doar în context regional o analizează individual.” Aceasta este o frază pe care am auzit-o de mai multe ori în ultimii trei ani, o perioadă în care piaţa totală de fuziuni şi achiziţii din România a început să prindă contur cu amprentă financiară de 3-4 mld. euro sau chiar peste.

    Investitorii financiari (fonduri de investiţii) şi cei strategici (companii active într-o anumită industrie) au devenit tot mai interesaţi de România într-o perioadă în care economia duduie, iar consumul este din nou vioara întâi, motorul principal al creşterii.

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a continuat să crească anul trecut (în primele 11 luni – cele mai recente date) cu peste 10%, urmând trendul din 2016. Şi din punctul de vedere al creşterii economice România ocupă locul întâi în Uniunea Europeană. Astfel că interesul investitorilor este justificat.

    Primele fonduri de investiţii şi-au întors privirea către România acum mai bine de două decenii, când economia locală abia învăţa primele lecţii despre capitalism. Apoi, banii au început să vină, apoi s-au oprit. Şi tot aşa o vreme. În linie cu evoluţia economiei. În timpul crizei financiare investitorii au devenit mai atenţi, mai precauţi, astfel că numărul tranzacţiilor şi valoarea lor totală a scăzut. Odată cu revenirea economiei pe un trend ascendent, piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) şi-a reînceput şi ea urcarea.

    „România reprezintă principala noastră destinaţie de investiţii de mai bine de 20 de ani”, spune Horia Manda, executivul român care conduce fondul de investiţii Axxess Capital şi unul dintre veteranii pieţei locale. El adaugă că activitatea fondului în România a început în 1997 cu Romanian American Enterprise Fund (RAEF), prin care a construit baza de la care a început să se extindă regional începând cu 2005, chiar dacă prima investiţie transfrontalieră a venit în 1998, prin achiziţia Orgachim de către producătorul de vopselei Policolor în Bulgaria. Între timp, Policolor nu se mai află în portofoliul Axxess Capital, ci în cel al altui fond de investiţii, RC2.

    Fondul de investiţii Axxess Capital a fost în perioada 2015-2017 unul dintre cei mai activi jucători de pe piaţa de profil, având în portofoliu trei achiziţii şi patru exituri. Cea mai recentă mutare este cea prin care a vândut pachetul de 30% pe care îl deţinea în cadrul companiei IT Bitdefender pentru 180 mil. euro. Cumpărătorul este un alt fond, Vitruvian, care îşi face astfel intrarea pe piaţa locală. Prin această mutare, Bitdefender devine primul business antreprenorial românesc evaluat la peste 600 mil. euro. Compania este fondată şi controlată în continuare de familia Talpeş.

    „Într-adevăr, în ultimii ani asistăm la un interes în creştere din partea acestui segment investiţional (al fondurilor de investiţii – n.red.), tot mai multe nume mari exprimându-şi interesul şi urmărind în mod activ oportunităţile din piaţa locală”, spune Nadia Badea, partener în cadrul casei de avocatură Clifford Chance şi coordonatorul practicii M&A şi real estate din cadrul biroului de la Bucureşti. Ea adaugă că se poate remarca, de asemenea, întoarcerea unor investitori care au ieşit din piaţă în urmă cu câţiva ani.

    Tendinţa coincide cu efervescenţa din private equity la nivel global. „Intensitatea activităţii de private equity se vede foarte bine în cifre; potrivit celor mai recente date pe care le avem, ponderea tranzacţiilor M&A din această arie a crescut de la 23% la aproximativ 30% din valoarea totală a pieţei, în 2017.” În România, fondurile de investiţii au pariat anul trecut peste 1,2 mld. euro, pentru prima dată în istorie, cifra cuprinzând şi tranzacţiile făcut de fondurile specializate pe sectorul imobiliar precum NEPI Rockcastle şi Globalworth, nu doar cele de private equity. Pentru această estimare, Business Magazin a luat în calcul doar mutările locale, nu şi cele internaţionale în cadrul cărora România reprezintă o piesă din puzzle.

  • Misterioasa companie aeriană care a trezit îngrijorări în toată lumea. A făcut achiziţii de 40 de miliarde de dolari pe şase continente într-un singur an

    HNA deţine acum acţiuni în companii din turism, logistică şi servicii financiare; este cel mai mare acţionar al unor companii cunoscute precum Hilton Worldwide Holdings Inc. şi Deutsche Bank AG. Fondată în 1993 ca operator aerian regional, cu George Soros ca investitor iniţial, HNA spune că a creat 410.000 de locuri de muncă în toată lumea şi a construit active de 180 de miliarde de dolari. Compania ”adoptă o cultură corporativă caracteristică atât societăţii chineze, cât şi celei vestice”, prin ”încorporarea culturii chineze tradiţionale şi integrarea valorilor socialiste chineze cu un sistem de management de talie mondială”, scrie pe site-ul companiei.

    Guo Wengui, un bogat om de afaceri chinez care acum trăieşte în exil, a acuzat că HNA are legături financiare secrete cu oficiali ai Partidului Comunist. HNA a negat acuzaţiilor lui Guo şi l-a dat în judecată în New York pentru defăimare.

    HNA a dezvăluit în luna iulie că este controlată de două organizaţii non profit conectate (Hainan Ching şi Hainan Province Cihan), una cu bazele în New York, cealaltă în insula Hainan din China, acestea deţin 52% din acţiunile companiei, iar 12 persoane, printre care fondatorii Chen Geng şi Wang Jian, deţin 47,2% din companie. Înainte de această situaţie, un investitor puţin cunosc, pe nume Guan Jun, a fost cel mai mare acţionar al HNA, cu o participaţie de 29%, potrivit Bloomberg.

    HNA şi-a reorganizat structura acţionariatului la începutul acestui an şi Guan a distribuit majoritatea activelor sale spre cinci persoane, care au donat ulterior acţiunile fundaţiei Cihan a HNA. Guan a donat participaţia care i-a mai rămas, de aproximativ 4,4%, aceleiaşi organizaţiei caritabile.

    Hainan Ching a fost fondată în decembrie 2016, în New York. Organizaţia caritabilă deţine 29,5% din HNA, iar birourile acesteia se află la adresa 850 Third Avenue din Manhattan, o proprietate pe care HNA a cumpărat-o printr-un joint venture din 2016. În septembrie, organizaţia a fost înregistrată dezvăluind identitatea a trei dintre directorii companiei: Adam Tan, directorul executiv al companiei, Chen Guogin (fratele cofondatorului) şi Guang Yang, CEO-ul HNA Capital International.

    Organizaţia caritabilă  l-a numit pe fostul vicecancelar german Philipp Roesler ca CEO în decembrie şi şi-a luat angajamentul să doneze până la 200 de milioane de dolari spre cauze filantropice în următorii cinci ani.

    Hainan Province Cihan, fondată în octombrie 2010, deţine 22,75% din acţiunile HNA. Website-ul companiei spune că aceasta este o organizaţie caritabilă care dezvoltă proiecte în domenii diverse şi oferă ajutoare educaţionale, susţine săracii, caută măsuri împotriva cutremurelor şi dezastrelor, susţine culturala, medicina, inovaţia ştiinţifică. Potrivit celui mai recent raport financiar al firmei, organizaţia avea în 2015 active de 134 de milioane de dolari.

     În pofida datoriilor imense acumulate, HNA continuă să cumpere active, într-un ritm mai lent şi cu o concentrare mai mare pe achiziţii în acord cu strategia ”One Belt, One Road”, precum construirea unui aeroport brazilian şi un depozit în Singapore. Totuşi, din cauza situaţiei financiare actuale, HNA ia în considerarea vânzarea unor active şi o listare a companiei elveţiene Gategroup Holding, aflată în portofoliul grupului, anul viitor.

    Potrivit Bloomberg, HNA  încearcă acum să cumpere o parte din SkyBridge Capital, fondul de investiţii deţinut de Anthony Scaramucci, care a fost pentru o perioadă scurtă de timp directorul de comunicare al preşedintelui Donald Trump.

    Tranzacţia propusă a fost întârziată de Comitetul de Investiţii Străine din Statele Unite (sau CFIUS), care se opune vânzărilor de active americane investitorilor străini pentru a proteja securitatea naţională. HNA este dată în judecată ca parte a falimentului american a unei companii de turism în care a investit. O firmă de tehnologie din Statele Unite dă în judecată HNA pentru că se presupune că a oferit informaţii false şi lipsite de consistenţă despre proprietarii acesteia CFIUS, care a făcut ca un proces de preluare de companie să se prăbuşească. HNA spune că procesul nu are fundament.

    Se crede că şi supraveghetorul pieţei financiare germane investighează modul în care HNA şi-a declarat proprietăţile în momentul în care şi-a construit deţinerea în Deutsche Bank.  Înţelegerea ar putea fi investigată şi de Banca Centrală Europeană. Într-o altă preluare, reglementatorii elveţieni au spus că HNA a oferit informaţii incorecte despre participaţiile sale.

    În acelaşi timp, în China, mai multe bănci care au ajutat la finanţarea achiziţiilor HNA au declarat că îşi pierd apetitul pentru finanţarea companiei. În ultimele luni ale anului 2017, S&P Global Ratings şi Fitch Ratings şi-au exprimat îngrijorările legate de cel puţin patru companii din cauza legăturilor lor cu HNA.

  • Magazinele online au pregătit reduceri de Crăciun de până la 75% la sute de mii de produse

    ”Este o perioadă în care atât consumatorii finali cât şi companiile caută cadouri pentru cei dragi, respectiv clienţi, parteneri şi angajaţi. Anul acesta câteva mii de retaileri online derulează campanii de sărbători care presupun reduceri de până la 75% la game diverse, de la electronice şi electrocasnice, la produse IT, jucării, produse de îngrijire, bijuterii sau îmbrăcăminte şi accesorii. Companiile de curierat s-au pregătit mult mai bine în acest an şi vor lucra intens şi după perioada de Crăciun, pentru livrarea cadourilor pentru Anul Nou”, a declarat Florinel Chiş, director executiv al ARMO.

    Printre magazinele membre ARMO care oferă preţuri promoţionale de Crăciun se numără: AVstore, BestKids, Borealy, Depozituldecosmetice.ro, eMAG, evoMAG, F64, Fashion UP, ITGalaxy, Krista, SevenSins, Vegis.

    ARMO estimează o creştere cu 35% a comerţului online anul acesta, la o valoare de 2,8 miliarde de euro, estimare reevaluată în creştere de 2,5 miliarde de euro.

    Printre magazinele membre ARMO se numără: AVStore, F64, Elefant, FashionUp, evoMAG, SevenSins.ro, eMAG, PC Garage, Fungift, Animax.