Tag: zona euro

  • Merkel şi Sarkozy vor o taxă pe tranzacţiile financiare şi un guvern al zonei euro

    “Miniştrii de Finanţe din Germania şi Franţa vor propune instituţiilor europene, în septembrie, introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare”, a declarat Sarkozy într-o conferinţă de presă la sfârşitul întâlnirii cu Merkel.

    Cei doi lideri propun totodată crearea “unui veritabil guvern al zonei euro”, care să fie condus, pentru un mandat de doi ani şi jumătate, de actualul preşedinte al Uniunii Europene, Herman Van Rompuy.

    După discuţiile de la Paris, Sarkozy a arătat că propune, împreună cu Merkel, ca toate cele 17 state membre ale zonei euro să se angajeze să îşi echilibreze finanţele şi să includă în Constituţii acest obiectiv până în vara anului viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • George Soros: Grecia si Portugalia ar trebui sa se retraga din UE si din zona euro

    “Problema greceasca nu a fost abordata in cel mai bun mod, asa ca cea mai buna solutie ar fi iesirea << ordonata>> ” a Greciei atat din UE, cat si din zona euro, a declarat Soros intr-un interviu acordat revistei germane Spiegel. El a sugerat ca o masura asemanatoare ar trebui sa fie luata si de catre Portugalia. “Uniunea Europeana si zona euro ar supravietui unui astfel de eveniment”, a adaugat miliardarul. Grecia si Portugalia, state aflate in plina criza a datoriilor suverane, incearca sa aplice programul de reforme impus de catre Comisia Europeana (CE) si de catre Fondul Monetar International (FMI), care prevede reducerea cheltuielilor si marirea taxelor in schimbul ajutorului financiar.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Boc: Chiar daca e mai bine decat in 2008, nu suntem imuni la ce se intampla in zona euro

    Prezent la Arad pentru a vizita santierul centurii rutiere in
    regim de autostrada, premierul Emil Boc a fost intrebat de
    jurnalisti ce masuri ia Guvernul pentru a preintampina o eventuala
    noua criza mondiala, el raspunzand ca mesajul sau este “precautie,
    vigilenta, dar nu panica”. “Trebuie sa fim in continuare extrem de
    precauti privind politica bugetara si fiscala a statului, de a ne
    incadra in tintele de deficit asumate cu Comisia Europeana, de a nu
    face niciun exces bugetar si de a nu repeta greselile anului 2008.
    Dar nu e cazul de panica. Romania e mai bine pregatita decat in
    2008 pentru a face fata provocarilor economice internationale”, a
    spus Boc. Premierul a adaugat ca in 2008 Guvernul Tariceanu “majora
    pensii, salarii, crestea numarul de bugetari, cheltuia doua
    miliarde de euro din vanzarea BCR si lasa Romania complet
    nepregatita in fata crizei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa de la Bucuresti are cea mai abrupta scadere din Europa

    In regiune, bursa de la Praga este in scadere cu circa 6,75%,
    iar piata poloneza coboara cu 4,24%, potrivit datelor adunate intre
    orele 12:30 si 13:00. Bursa de la Budapesta scade cu 4,76%, iar
    piata din Bulgaria a pierdut 4,8%. Piata slovena se duce in jos cu
    5,67%, iar bursa din Slovacia face nota discordanta si urca cu
    0,21%. Bursa de la Viena scade cu peste 5,7%, in timp ce indicele
    FTSEurofirst 300 al pietelor dezvoltate din Europa este in declin
    cu aproape 3%, dupa un minim al sedintei la minus 5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kenneth Rogoff: Unele tari europene sunt practic falimentare, iar Germania va fi nevoita sa garanteze datoriile Italiei si Spaniei

    “Evident, a fost o greseala ca unele tari din sud sa fie
    acceptate prematur in zona euro, dar acum nu exista alta cale decat
    plata datoriilor acestora prin transferuri. As vrea sa spun ca este
    vorba despre o plata singulara, dar nu cred ca cineva din Germania
    crede inca asta, si nici nu ar trebui sa creada. Este o problema pe
    termen lung”, comenteaza Rogoff, profesor de economie la
    Unicersitatea Harvard, intr-un interviu pentru Der Spiegel.
    Germania ar putea obtine insa, in schimb, concesii politice
    importante de la celelalte state din zona euro, precum instalarea
    unui presedinte european puternic sau a unui ministru de finante
    european, considera el. Rogoff noteaza totodata ca intrarea
    Greciei, Portugaliei sau Irlandei in default (incapacitate de
    plata) nu ar fi o problema semnificativa , deoarece cele trei
    economii sunt relativ mici si nu ar trage dupa ele economia
    globala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii se indoiesc de capacitatea zonei euro de a depasi criza datoriilor suverane

    Cresterea randamentelor obligatiunilor Italiei si Spaniei la
    maximul ultimilor 14 ani reprezinta un motiv de ingrijorare, dar nu
    reflecta situatia reala a acestora, pe locurile trei si patru in
    randul celor mai mari economii din zona euro, a spus presedintele
    Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. “De fapt, tensiunea de pe
    pietele obligatiunilor reflecta o ingrijorare tot mai mare a
    investitorilor privind capacitatea sistemica a zonei euro de a
    raspunde crizei”, afirma Barroso intr-un comunicat al Comisiei.
    Seful executivului UE a cerut statelor membre sa accelereze
    aprobarea masurilor anticriza, convenite la o reuniune din iulie,
    pentru a stopa contagiunea din Grecia, Irlanda si Portugalia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuters: Europa emergenta se pregateste pentru contagiune cu scuturile de aparare ridicate

    Regiunea este mai bine pregatita din punct de vedere bugetar,
    iar cele mai mari riscuri sunt retragerile de capital si impactul
    asupra comertului, se arata in articol. In pofida acordului de
    saptamana trecuta pentru sustinerea Greciei, persista dubiile
    legate de solvabilitatea tarilor periferice din zona euro si
    incertitudinile legate de capacitatea politicienilor americani de a
    ajunge la un acord de reducere a deficitului bugetar si crestere a
    limitei de indatorare, ceea ce a adus investitorii la limita
    rabdarii. Dupa prabusirea Lehman Brothers, in 2008, vanzarea
    activelor riscante a dus la reducerea cu un sfert a valorii
    valutelor din Europa Centrala si de Est fata de euro, iar
    randamentele obligatiunilor au atins maxime multianuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franta este cea mai slaba veriga in lantul ratingurilor “AAA” din zona euro

    Intrucat finantele Frantei sunt cele mai slabe din randul celor
    sase state cu rating maxim, “AAA”, din zona euro, Sarkozy se afla
    sub presiune pentru a se asigura ca tara nu este exclusa din acest
    club select, chiar in contextul eforturilor pentru a fi reales in
    aprilie 2012. Acordul de joi pentru un al doilea pachet de ajutor
    financiar destinat Greciei, pe care presedintele francez l-a
    sustinut in mod deosebit, ofera Frantei mai mult spatiu de manevra
    chiar in perioada in care pietele incepeau sa priveasca mai atent
    la finantele statului. Inaintea reuniunii, diferenta dintre
    randamentul cerut de investitori pentru obligatiuni franceze fata
    de cele germane a crescut de peste doua ori in cateva saptamani,
    evidentiind indoielile investitorilor ca Franta este sigura
    financiar, precum restul statelor cu rating “AAA” din zona euro –
    Austria, Finlanda, Gemania, Luxemburg si Olanda.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lista bancilor care au anuntat pana acum ca se implica in programul de finantare a Greciei

    Liderii europeni au convenit in aceasta saptamana termenii
    noului acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea
    caruia tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii
    trei ani, din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a
    creditorilor privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si
    cumparari de titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor
    reprezenta contributia statelor zonei euro si a FMI.

    Institutul International de Finante (IIF), care a condus
    negocierile cu bancile si companiile de asigurari detinatoare de
    creante in Grecia, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii
    de obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor ar putea ajunge la 54 de miliarde de euro pana in
    2014 si la 135 de miliarde pana in 2020.

    Conform IIF, lista institutiilor financiare participante este pana
    la ora actuala urmatoarea:

    Grecia
    Alpha Bank
    National Bank of Greece
    EFG Eurobank Ergasias

    Cipru
    Hellenic Bank
    Bank of Cyprus

    Germania
    Allianz
    Munich Re
    Deutsche Bank
    Commerzbank
    Bayern LB

    Franta
    AXA
    BNP Paribas
    Societe Generale

    Elvetia
    Swiss Credit Suisse
    Swiss Re
    Zurich Financial

    Spania
    BBVA

    Turcia
    AK Bank

    Marea Britanie
    HSBC
    Standard Chartered

    Italia
    Generali
    Intesa Sanpaolo

    Olanda
    ING

    Suedia
    SEB

    Belgia
    Dexia

    Canada
    Scotiabank

    Coreea de Sud
    KB Financial Group

    Peru
    Banco de Credito de Peru

    Kuweit
    National Bank of Kuwait.

    “Ne asteptam ca numarul institutiilor financiare care sustin
    programul sa creasca, pe masura ce variantele de implicare
    disponibile vor fi mai bine cunoscute”, afirma IIF intr-un
    comunicat.

    Creditorii privati ai Greciei vor avea de optat intre trei formule
    de preschimbare a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la
    scadenta pana la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de
    15 sau 30 de ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor
    detinute, cu durate si dobanzi diferite. In medie, investitorii
    privati isi vor asuma o pierdere de 21% din valoarea actuala a
    detinerilor de obligatiuni elene.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc in
    urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

  • Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro

    Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
    International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
    a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
    la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
    ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
    si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
    pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
    elene.

    IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
    din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
    obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
    la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
    creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
    detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
    Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
    german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
    propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
    duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
    incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
    amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
    implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
    ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
    acord.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
    in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

    Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
    furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
    continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
    se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
    zona euro.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
    declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
    si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
    si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
    continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
    conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.

    UN FOND MONETAR EUROPEAN

    La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
    euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
    dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
    Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
    rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

    In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
    de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
    care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
    imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
    oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
    cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
    exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

    Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
    ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
    European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
    ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

    In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
    asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
    implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
    investitii in economia elena.

    Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
    incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
    instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
    cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
    finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.