BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Nu plecaţi urechea la cântecele de sirenă, ci mai bine pregătiţi-vă pentru majorarea taxelor

    Poate un stat să funcţioneze fără taxe? Fara taxe de tot cu siguranţă nu, pentru că orice birocraţie se întreţine cu bani nu cu iluzii. Dar cu taxe puţine poate funcţiona fără probleme: cu condiţia ca serviciile care i se pretind în schimbul taxelor sa fie dimensionate la nivelul veniturilor din taxe.

    Sa luăm situaţia bugetului României pe 2015: venituri de 233 mld. lei şi cheltuieli de 243 mld. lei, cu un deficit de 10 mld. lei, aşadar.

    De unde au venit banii cei mai mulţi: TVA – 57 mld. lei; contribuţii de asigurări – 57 mld. lei; accize – 26 mld. lei; impozit pe salarii – 26 mld. lei; impozit pe profit – 13 mld. lei.

    Unde s-au dus baniii cei mai mulţi: asistenţă socială – 75 mld. lei (sumele includ şi pensiile, care sunt practic contribuţii); salarii – 62 mld. lei; bunuri şi servicii (cheltuielile de funcţionare ale statului) – 40 mld. lei şi cheltuieli de capital (investiţii din buget) – 18 mld. lei.

    Haide să vedem ce s-ar fi întâmplat, dacă statului nu ar mai trebuit/vrut să se ocupe de asistenţa socială în 2015 şi de multe alte lucruri:

    · Nu ar mai cheltuit 75 mld. lei pe asistenţă socială şi nu ar mai fi trebuit să perceapă CAS şi CASS – 57 mld. lei venituri. Ar fi rămas, după cum se vede, cu 18 miliarde de lei în buzunar. În condiţiile de mai sus, toţi cei 4.100 de angajaţi ai Ministerului Muncii ar fi trebuit disponibilizaţi, la fel ca angajatii Ministerului Sănătăţii – 17.200. Statul ar fi făcut economii la salarii de aproximativ 600 – 700 de milioane de lei.

    · Dacă statul nu s-ar fi ocupat de învăţământ (nu comentăm acum cum se ocupă) ar fi făcut economii de aproximativ 20 de miliarde de lei, doar din funcţionare. Apoi ar fi concediat 237.000 de profesori, câteva zeci de mii de cadre auxiliare şi 7.700 de angajaţi ai Ministerului Educaţiei, ceea ce i-ar fi adus economii de aproximativ 6 mld. lei.

    · Dacă statul nu s-ar fi ocupat de investiţii, ar fi făcut economii de 18 miliarde de lei şi ar fi concediat 3.000 de angajaţi din Ministerul Transporturilor şi din Compania de drumuri.

    · Dacă statul nu s-ar fi ocupat de ordinea publică, ar fi făcut economii de 12 miliarde de lei şi ar fi concediat 130.000 de angajaţi.

    · Dacă nu s-ar fi ocupat de armată, statul ar fi făcut economii de 11 miliarde de lei şi ar fi concediat 74.000 de angajaţi.

    · Şi dacă statul s-ar fi condus singur, ar fi putut, la o adică, să-i trimită în exil pe cei 588 parlamentari, pe preşedinte şi pe miniştri: ar fi făcut economii de 580 de milioane de lei şi ar fi concediat 5.000 de anajaţi în total.

     

    Dacă ne-am opri doar aici, un astfel de stat ar fi avut cu cel puţin 600.000 de angajaţi mai puţin (jumătate din numărul de azi), iar efortul pe cheltuieli ar fi scăzut pe măsură: 160 de miliarde de lei, adică 65% din necesarul de finanţare al statului în 2015.

    Ceea ce vreau să spun aici este că, iată, statul poate funcţiona şi la o treime din ce înseamnă el acum – şi încă nu i-am numărat pe cei din administraţia publică locală sau din finanţe. Pentru că, dacă statul poate funcţiona la o treime din ce este el acum, înseamnă că două treimi din cei 27.000 de angajaţi ai Ministerului Finanţelor trebuia şi ei concediaţi, economiile făcute fiind de 19 miliarde de lei.

    Într-o atare ipoteză, statul ar fi avut nevoie pentru funcţionare de aproximativ 60 de miliarde de lei. Taxele puteau fi reduse deci cu două treimi. S-ar fi renunţat probabil la CAS şi CASS – 57 mld. lei venituri – şi la impozitul pe salarii – 26 mld. lei venituri în 2015. TVA ar fi putut scădea lejer la 9% pentru toate produsele. Impozitul pe profit putea fi redus la 5%. Automat, veniturile oamenilor ar fi crescut cu sumele ce li s-ar fi redus de la taxe, adică cu 30-35% Nu era frumos?

    Oamenilor le place să se joace, iar rândurile de mai sus sunt un joc. Un joc care arată că, da, la o adică, taxele pot fi reduse chiar şi până la zero. Nu cred însă că în România sunt mai mult de 5% dintre cetăţeni care vor un stat minimal – fără infimă protecţie socială, fără şcoală şi sistem de sănătate, în schimbul unui salaru mai mare cu 35%. Majoritatea, cred, vrem să trăim într-un stat social precum cel german, cel britanic sau francez, nu vrem pomană, dar vrem ceva siguranţă, cât de mică, acolo. Asta însemând servicii medicale bune sau şi mai bune, educaţie de bună calitate sau şi de mai bună calitate, transport în comun decent, şosele bune, oraşe mai puţin poluare.

    Toate acestea costă însă. Dar când oamenii politici ni le oferă pe toate deodată fără cost, noi ce alegi?

    Jocul presupune existanţa unor convenţii – o ştim de la Huizinga – aşa cum convieţuirea în societate este plină de convenţii. Una dintre ele şi la îndemână pentru toţi: eu nu pot pretinde să mănânc la nunta cuiva, dacă nu dau “darul” mirilor. Pot, sigur, să o fac, dacă sunt ultimul găinar, dar eu nu sunt. Cum pot eu pretinde atunci, în alte privinţe, să contribui cu puţin, dar să primesc mult?

    Ştim cu siguranţă că reproşul va veni şi-l anticipez: noi nu primim serviciile la nivelul taxelor pe care le plătim. Aşa este, simt pe pielea mea, asemenea milioanelor de oameni, stresul acestei ţări şi trăiesc aceeaşi revoltă. Dar cum pot să cred că, dacă aştept într-o zi cu ploaie, autobuzul 133 vreme de 40 de minute şi nu pot urca din cauza aglomeraţiei, lucrurile se vor îndrepta după introducerea gratuităţii pe transport?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Zitec previzionează venituri în creştere din online marketing

    Producătorul local de aplicaţii online Zitec estimează o creştere cu 25% în acest an a veniturilor generate de serviciile de online marketing, după ce a depăşit deja obiectivul de creştere cu 20% setat la începutul anului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Zitec estimează că îşi va menţine ritmul de dezvoltare a acestei activităţi cu două cifre procentuale şi în 2017.

    “Cifra de afaceri din acest segment va continua să crească şi în anii viitori, în condiţiile în care piaţa locală de servicii digitale este în dezvoltare. Ne propunem să valorificăm avantajul competitiv oferit de faptul că departamentul dedicat beneficiază de posibilitatea de a colabora cu web designeri, dezvoltatori, testeri sau administratori de reţea din cadrul celorlalte departamente, putând astfel să livrăm soluţii end-to-end de o complexitate mai mare”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi fondator Zitec.

    La nivelul structurii veniturilor din această linie de business, compania se concentrează în prezent pe un model bazat pe abonamente flexibile care pot cuprinde servicii de analiză de marketing, SEO, PPC, social media, email marketing, optimizare de rată de conversie, web analytics etc. Mixul între serviciile pe care le oferă este determinat de nevoia clientului în acel moment şi calea optimă pentru a ajunge la îndeplinirea obiectivelor de business.

    Astfel, consultanţii de digital marketing au rol de parteneri pentru businessul online al clientului şi ii oferă acestuia soluţii personalizate pe specificul proiectului său. În ceea ce priveşte mixul de servicii oferite de companie, în cazul clienţilor care sunt la început de drum, de cele mai multe ori, se începe cu analiza şi definirea strategiei prin care site-ul se poate transforma într-un centru de venit. Astfel, iniţial investiţia este orientată către pregătirea site-ului din punct de vedere tehnic, SEO, usability, astfel încât să poată oferi o experienţă relevantă publicului targetat. În faza a doua, serviciile oferite sunt din zona de promovare online, optimizare a mixului de canale de promovare şi a ratelor de conversie.

    “Creşterea faţă de anul trecut este susţinută atât cu ajutorul clienţilor existenţi, care au ales să extindă investiţia în activităţi de promovare online, cât si cu ajutorul clienţilor noi care doresc să genereze venituri din mediul online. Este uşor sa creşti abonamentul de marketing digital atunci când îl priveşti ca pe o investiţie şi nu ca pe o cheltuială, iar experienţa ne-a arătat că mediul online poate ajunge să reprezinte o parte semnificativă dintr-un business. Doar raportându-ne la 2016, avem cazuri de succes cu două sau chiar trei cifre procentuale de creştere în vânzări, pe diverse segmente de business ale clienţilor. Iar rezultatele se traduc prin eforturile constante ale echipei de consultanţi, care ne ajută sa menţinem şi să creştem portofoliul de clienţi. Este foarte important pentru noi ca echipa să fie în permanenţă motivată şi la curent cu ultimele noutăţi din domeniu, fapt pentru care avem programe dedicate menţinerii unui nivel înalt de pregătire”, a declarat Ioana Slobozianu, Head of Online Marketing Zitec.

    Portofoliul de clienţi pentru servicii de online marketing este diversificat, atât la nivel de dimensiuni, cât şi de domenii, printre acestea numărându-se e-commerce, asigurări, restaurante, piese auto, service auto, B2B. De asemenea, compania menţionează că 30% din valoarea serviciilor de online marketing provine de la clienţi internaţionali. Printre clienţii Zitec care beneficiază de acest tip de servicii se numără Paravion, City Grill, TechSoup SUA, Roche, Groupama şi La Fântâna.

    Pentru dezvoltarea extensivă a liniei de business dedicată marketingului online, Zitec oferă o serie de workshopuri gratuite, care au ca scop transmiterea, într-un mod aplicat, a bunelor practici în digital marketing şi se adresează nivelului managerial, în special din e-commerce, din companii româneşti. De asemenea, pentru a creşte nivelul de awareness al soluţiilor digitale, Zitec organizează o serie de evenimente la nivel local, dedicate productivităţii şi creşterii business-urilor în online.

    Zitec este una dintre companiile antreprenoriale româneşti din IT în România specializată pe  dezvoltarea de produse şi aplicaţii online complexe, precum şi servicii de online marketing. Cu un ritm de creştere anual susţinut, afaceri de 4,5 milioane euro în 2015 şi circa 40% din venituri provenite din proiecte externe, dezvoltate pentru parteneri din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia sau Olanda, succesul Zitec este confirmat şi pe plan local prin referinţele primite din partea unor clienţi de top, precum PayU, Flanco, Amadeus, Paravion, Depanero, Vector Watch sau Network One Distribution.

     

     

  • The MasterPlan a raportat venituri de 500.000 de euro în primele 9 luni

    După doar nouă luni din 2016, The MasterPlan depăşit cu 50% cifra de afaceri înregistrată în 2015. Agenţia condusă de Adrian Enache a ajunns la venituri de peste 500 de mii de euro la finalul lunii septembrie.

    Alocarea de bugete mai mari pentru comunicarea online de către companiile care au deja un istoric cu The MasterPlan se datorează rezultatelor favorabile, uşor măsurabile obţinute în campaniile din 2015 şi în prima parte din 2016. Companiile cu care lucrăm au adus mai mulţi bani în online, dar nu i-au dislocat neapărat din alte canale media”, declară Adrian Enache.

    The MasterPlan are clienţi din retail, real estate, construcţii, farma, auto, asigurări, e-commerce, turism, dar şi industrii supranişate precum dezvoltare de software sau chiar bonuri de masă.

    “Cei peste 500.000 de euro sunt bani investiţi în campanii de digital cu grad de complexitate care creşte până la campaniile omnichannel. Sunt companii care au facut pasul în noua eră de business, sunt directori de marketing care cer în mod necesar alinierea comunicării în toate canalele, iar managementul să vină din digital, aceasta fiind zona cea mai prolifică”, declară Adrian Enache.

    The MasterPlan Agency este parte a Infinit Solutions Group, o agenţie full service care oferă servicii la cheie, de la consultanta şi analiză de business, până la strategie, project management, servicii de creaţie, web development (PHP – Magento, Drupal, WordPress, Custom si .NET), mobile development (iOS, Android).

    Prin agenţia de media din grup  – The MasterPlan Agency – oferă servicii de consultanţă în omnichannel şi digital commerce, media buying, planning şi performance marketing.

    Grupul numără, în prezent, peste 65 de specialişti, iar la finele lui 2015 a atins o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro.

  • Povestea omului care a fondat cea mai mare companie de curierat din lume

    James Casey este fondatorul UPS (United Parcel Service), cea mai mare companie de curierat din lume la ora actuală, cu venituri de 58 de miliarde de dolari şi cu 444.000 de angajaţi.

    James Casey, cel mai mare frate dintr-o familie cu patru copii, s-a născut pe 29 martie 1888 şi a fost nevoit să muncească de la o vârstă fragedă. La doar 11 ani s-a văzut nevoit să renunţe la şcoală pentru a putea ajuta financiar familia. A fost curier pentru un magazin, apoi pentru o companie de de mesagerie, iar la 15 ani, alături de alţi doi colegi, a avut parte de prima experienţă de business în domeniul curieratului.

    Însă anul 1907 avea să fie unul marcant pentru el; pe 28 august a fondat, la doar 19 ani, alături de prietenul său Claude Ryan, American Messenger Company, ce avea să se transforme în UPS (United Parcel Service), cea mai mare companie de curierat din lume la ora actuală, cu venituri de 58 de miliarde de dolari şi cu 444.000 de angajaţi. 

    Au început într-o pivniţă din Seattle cu un împrumut de 100 de dolari; livrau colete mergând pe jos sau cu bicicleta. Primii angajaţi au fost alţi adolescenţi, în căutare de variante de a câştiga bani. În 1913, competiţia de pe piaţă l-a împins pe Casey să unească forţele firmei sale cu afacerea Motorcycle Messengers, a lui Evert McCabe; compania formată în urma fuziunii a fost numele de Merchants Parcel Delivery. Prima maşină utilizată pentru livrare a fost Ford Model T. Odată cu această unire, şi operaţiunile companiei s-au îndreptat doar către livrarea de pachete şi mai puţin pe livrarea de mesaje, din cauza apariţiei şi dezvoltării serviciului de telefonie.

    Compania s-a dezvoltat şi în 1919 a făcut pasul în afara oraşului Seattle, în Oakland, California, şi şi-a schimbat numele în United Parcel Service. Trei ani mai târziu, compania a realizat şi prima achiziţie, cumpărând o companie de curierat din Los Angeles. În 1929, UPS a introdus şi serviciul de livrare a produselor via aeronave, însă au fost nevoiţi să renunţe la această divizie de afaceri din cauza crizei din 1930. Tot atunci a fost deschis şi un birou la New York.

    Compania a continuat să crească în următorii ani, iar în 1975 a fost prima firmă de curierat care se putea lăuda că livra produse către toate adresele din cele 48 de state continentale ale Statelor Unite ale Americii.

    James Casey a spus de multe ori că-şi datorează succesul mamei sale, Annie Casey, care a reuşit să ţină familia unită după ce tatăl lui James a murit. A ţinut atât de mult la o familie unită încât în 1966 a creat un program caritabil care ajuta copiii orfani.

    Antreprenorul era convins că un om care lucrează pentru el este mai mult decât un angajat şi a fost unul dintre primii oameni din America care au implementat un program de împărţire a profitului. În prezent, majoritatea acţiunilor UPS sunt deţinute de manageri sau pensionari care au lucrat în companie.  James E. Casey a murit la vârsta de 95 de ani, pe 6 iunie 1983, iar la acel moment averea sa era estimată la 100 de milioane de dolari.

  • Care este noul pariu în afaceri al fostului patron al restaurantelor Osho

    Un produs bun, bine poziţionat pe piaţă şi lansat la momentul potrivit, este reţeta prin care Florin Rădulescu şi-a crescut afacerile. După vânzarea restaurantelor Osho, principalul său pariu este afacerea de soluţii integrate de climatizare Avi Compact, pentru care previzionează venituri de 6 milioane de euro în 2016, la fel ca în anii de dinaintea crizei.

    „Un fost patron mi-a pus două-trei întrebări, iar în urma răspunsurilor şi a modului în care am interacţionat cu angajaţii firmei înainte de interviu a decis să mă angajeze în departamentul de vânzări, deşi nu aveam niciun fel de experienţă în acest domeniu. Mi-a spus atunci: «Sunt oameni care pot să facă vânzări şi cei care nu vor face niciodată vânzări, indiferent cât de mult ar studia»”, descrie antreprenorul Florin Rădulescu una dintre experienţele sale de carieră. Ulterior, avea să descopere că acest talent identificat de unul dintre primii săi angajatori este de mare folos pentru construirea propriilor afaceri, deopotrivă restaurantul Osho – pe care l-a vândut familiei Malideros – cât şi compania de soluţii integrate de climatizare şi instalaţii Avi Compact, pe care se concentrează în prezent. Pentru anul acesta, el se aşteaptă la o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare decât în 2015, până la peste 6 milioane de euro. Circa 65% din cifra de afaceri a Avi Compact este reprezentată de segmentul corporate, iar restul de segmentul rezidenţial, a cărui pondere în venituri a crescut la 35%. Mai mult de 85% dintre produsele distribuite de Avi Compact în 2016 sunt marca Daikin, compania fiind de 10 ani distribuitorul principal al mărcii japoneze în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 35% din cifra de afaceri, cele de service şi mentenanţă – 25%, iar distribuţia de echipamente de climatizare înseamnă 40% din afacerile companiei.

    Florin Rădulescu spune că au ajuns ca în prezent să deruleze câteva sute de proiecte anual, ale câtorva zeci de clienţi cu care lucrează. Cei mai importanţi clienţi ai companiei, de pe segmentul corporate, activează în domeniile bancar, farmaceutic (a realizat, de pildă, instalaţiile de climatizare pentru farmaciile Dona), hotelărie (cu clienţi precum Hotel Capitol Bucureşti, Hotel Narcis din Saturn, Hotel Lidia din Venus) sau retail (cel mai mare showroom BMW, deţinut de Auto Cobălcescu). Alte proiecte importante au fost Aeroportul Internaţional din Chişinău, Complexul Rezidenţial Premio, dezvoltat de Nusco Imobiliare, şi primul Nespresso Boutique din România.

    Rădulescu a intrat în domeniul soluţiilor de climatizare imediat după finalizarea studiilor la Facultatea de Instalaţii, în urmă cu 15 ani, moment în care s-a angajat la o firmă de profil. După mai mulţi ani petrecuţi ca angajat, a înţeles că pariul pe antreprenoriat, deşi riscant, îi poate aduce cele mai mari câştiguri. Astfel, după ce a învăţat din neajunsurile pe care le-a avut la în cadrul diferitelor companii în care a lucrat, a pus bazele propriei afaceri în domeniu, în 2003. A început prin cumpărarea a zece splituri (aparate de aer condiţionat pentru locuinţe) din propriile economii. Odată cu boomul băncilor şi imobiliar, a avut norocul să fie „la locul potrivit, în momentul potrivit” şi afacerea sa a început să se dezvolte rapid. Antreprenorul povesteşte că în perioada respectivă, două direcţii au asigurat evoluţia firmei: sectorul bancar, în care îşi aminteşte că ajungeau să aibă circa 30 de proiecte pentru agenţii bancare pe lună („era ziua şi predarea de sediu”) şi proiectele imobiliare, care „răsăreau ca ciupercile după ploaie”. A ajuns astfel, în perioada de maximă dezvoltare a afacerii de dinainte de criză, la venituri de 7 milioane de euro. A urmat o scădere, iar în prezent tendinţa de creştere este cuprinsă între 8 şi 15% pe an, cifrele îndreptându-se din nou spre nivelul care a precedat criza. Ulterior, s-a concentrat pe dezvoltarea altor ramuri ale afacerii, ca partea de mentenanţă şi distribuţie de echipaemente; în ultimii doi ani, aceste activităţi au câştigat o pondere din ce în ce mai mare în cifra de afaceri.

    Un alt aspect important în evoluţia firmei a fost, din punctul de vedere al lui Rădulescu, răbdarea, necesară în orice afacere: „După ce a venit criza, a trebuit să avem răbdare să lăsăm firma să se dezvolte şi să investim în ea”. În ultimii doi ani a observat o aşezare a pieţei şi o revenire la firmele specializate pe anumite nişe în ce priveşte mentenanţa clădirilor. „Au început să dispară acele firme care asigurau mentenanţa unei clădiri pe toate specializările – mentenanţa aparatelor de aer condiţionat ajungea astfel să fie făcută, de pildă, de oamenii care făceau şi curăţenie – lucru care a provocat avarii, iar pe clienţi i-a determinat să revină la firmele specializate.” În ce priveşte distribuţia, dacă produsele Daikino ţinteau mai ales segmentul premium, în ultimii doi ani compania a lansat şi produse pentru segmentele mediu şi submediu. În rezidenţial vând către dezvoltatori, firme de distribuţie şi clienţilor finali care accesează compania direct pe site-uri. În 2016, vânzările pe segmentul rezidenţial au crescut de trei ori comparativ cu nivelul înregistrat cu doi ani în urmă, iar dacă atunci rezidenţialul reprezenta 10% din afaceri, în prezent procentul a urcat până la 35%. Antreprenorul nu poate să ofere cifre exacte, dar apreciază că au vândut cele mai multe echipamente din gama rezidenţială în România.

  • Care este noul pariu în afaceri al fostului patron al restaurantelor Osho

    Un produs bun, bine poziţionat pe piaţă şi lansat la momentul potrivit, este reţeta prin care Florin Rădulescu şi-a crescut afacerile. După vânzarea restaurantelor Osho, principalul său pariu este afacerea de soluţii integrate de climatizare Avi Compact, pentru care previzionează venituri de 6 milioane de euro în 2016, la fel ca în anii de dinaintea crizei.

    „Un fost patron mi-a pus două-trei întrebări, iar în urma răspunsurilor şi a modului în care am interacţionat cu angajaţii firmei înainte de interviu a decis să mă angajeze în departamentul de vânzări, deşi nu aveam niciun fel de experienţă în acest domeniu. Mi-a spus atunci: «Sunt oameni care pot să facă vânzări şi cei care nu vor face niciodată vânzări, indiferent cât de mult ar studia»”, descrie antreprenorul Florin Rădulescu una dintre experienţele sale de carieră. Ulterior, avea să descopere că acest talent identificat de unul dintre primii săi angajatori este de mare folos pentru construirea propriilor afaceri, deopotrivă restaurantul Osho – pe care l-a vândut familiei Malideros – cât şi compania de soluţii integrate de climatizare şi instalaţii Avi Compact, pe care se concentrează în prezent. Pentru anul acesta, el se aşteaptă la o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare decât în 2015, până la peste 6 milioane de euro. Circa 65% din cifra de afaceri a Avi Compact este reprezentată de segmentul corporate, iar restul de segmentul rezidenţial, a cărui pondere în venituri a crescut la 35%. Mai mult de 85% dintre produsele distribuite de Avi Compact în 2016 sunt marca Daikin, compania fiind de 10 ani distribuitorul principal al mărcii japoneze în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 35% din cifra de afaceri, cele de service şi mentenanţă – 25%, iar distribuţia de echipamente de climatizare înseamnă 40% din afacerile companiei.

    Florin Rădulescu spune că au ajuns ca în prezent să deruleze câteva sute de proiecte anual, ale câtorva zeci de clienţi cu care lucrează. Cei mai importanţi clienţi ai companiei, de pe segmentul corporate, activează în domeniile bancar, farmaceutic (a realizat, de pildă, instalaţiile de climatizare pentru farmaciile Dona), hotelărie (cu clienţi precum Hotel Capitol Bucureşti, Hotel Narcis din Saturn, Hotel Lidia din Venus) sau retail (cel mai mare showroom BMW, deţinut de Auto Cobălcescu). Alte proiecte importante au fost Aeroportul Internaţional din Chişinău, Complexul Rezidenţial Premio, dezvoltat de Nusco Imobiliare, şi primul Nespresso Boutique din România.

    Rădulescu a intrat în domeniul soluţiilor de climatizare imediat după finalizarea studiilor la Facultatea de Instalaţii, în urmă cu 15 ani, moment în care s-a angajat la o firmă de profil. După mai mulţi ani petrecuţi ca angajat, a înţeles că pariul pe antreprenoriat, deşi riscant, îi poate aduce cele mai mari câştiguri. Astfel, după ce a învăţat din neajunsurile pe care le-a avut la în cadrul diferitelor companii în care a lucrat, a pus bazele propriei afaceri în domeniu, în 2003. A început prin cumpărarea a zece splituri (aparate de aer condiţionat pentru locuinţe) din propriile economii. Odată cu boomul băncilor şi imobiliar, a avut norocul să fie „la locul potrivit, în momentul potrivit” şi afacerea sa a început să se dezvolte rapid. Antreprenorul povesteşte că în perioada respectivă, două direcţii au asigurat evoluţia firmei: sectorul bancar, în care îşi aminteşte că ajungeau să aibă circa 30 de proiecte pentru agenţii bancare pe lună („era ziua şi predarea de sediu”) şi proiectele imobiliare, care „răsăreau ca ciupercile după ploaie”. A ajuns astfel, în perioada de maximă dezvoltare a afacerii de dinainte de criză, la venituri de 7 milioane de euro. A urmat o scădere, iar în prezent tendinţa de creştere este cuprinsă între 8 şi 15% pe an, cifrele îndreptându-se din nou spre nivelul care a precedat criza. Ulterior, s-a concentrat pe dezvoltarea altor ramuri ale afacerii, ca partea de mentenanţă şi distribuţie de echipaemente; în ultimii doi ani, aceste activităţi au câştigat o pondere din ce în ce mai mare în cifra de afaceri.

    Un alt aspect important în evoluţia firmei a fost, din punctul de vedere al lui Rădulescu, răbdarea, necesară în orice afacere: „După ce a venit criza, a trebuit să avem răbdare să lăsăm firma să se dezvolte şi să investim în ea”. În ultimii doi ani a observat o aşezare a pieţei şi o revenire la firmele specializate pe anumite nişe în ce priveşte mentenanţa clădirilor. „Au început să dispară acele firme care asigurau mentenanţa unei clădiri pe toate specializările – mentenanţa aparatelor de aer condiţionat ajungea astfel să fie făcută, de pildă, de oamenii care făceau şi curăţenie – lucru care a provocat avarii, iar pe clienţi i-a determinat să revină la firmele specializate.” În ce priveşte distribuţia, dacă produsele Daikino ţinteau mai ales segmentul premium, în ultimii doi ani compania a lansat şi produse pentru segmentele mediu şi submediu. În rezidenţial vând către dezvoltatori, firme de distribuţie şi clienţilor finali care accesează compania direct pe site-uri. În 2016, vânzările pe segmentul rezidenţial au crescut de trei ori comparativ cu nivelul înregistrat cu doi ani în urmă, iar dacă atunci rezidenţialul reprezenta 10% din afaceri, în prezent procentul a urcat până la 35%. Antreprenorul nu poate să ofere cifre exacte, dar apreciază că au vândut cele mai multe echipamente din gama rezidenţială în România.

  • Profitul Citigroup a scăzut cu 7,8% în trimestrul al treilea

    Citigroup, a patra bancă din SUA după active, a raportat o scădere de 7,8% a profitului din trimestrul al treilea, afectat puternic de veniturile slabe din tranzacţionarea pe pieţele de capital, scrie Bloomberg.

    Profitul băncii a scăzut la 3,84 miliarde de dolari, adică 1,24 dolari per acţiune, în trimestrul al treilea, faţă de 4,29 mld. dolari (1,35 dolari/acţiune) în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Venitul total ajustat a scăzut cu 4%, la 17,76 miliarde de dolari.

    Analiştii estimaseră venituri de 1,16 dolari/acţiune. Pieţele de capital aus căzut cu 34%, trase în jos de activitatea redusă din piaţă.

    Trimestrul trecut, banca a raportat o creştere a veniturilor de 180 de milioane de dolari din vânzarea operaţiunilor din Mexic şi o evaluare ajustată a diviziei de tranzacţionare pe pieţele de capital cu 140 de milioane în plus.

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 2,7 miliarde de euro la 8 luni (+19,2%), datoria externă scade

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,74 miliarde de euro în primele opt luni din acest an (în creştere cu 19,2% faţă de acelaşi interval din 2015), iar datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro, transmite vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Participaţiile străine la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,37 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane de euro.

    „În perioada ianuarie-august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro. În structură, datoria publică a crescut cu 1,19 miliarde de euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,21 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 70,16 miliarde de euro la 31 august 2016 (77,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19,92 miliarde de euro (22,1% din total datorie externă), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2015.

    Potrivit BNR, în perioada ianuarie-august 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,11 miliarde de euro, comparativ cu 939 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015. În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,33 miliarde de euro, respectiv cu 80 de milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 268 de milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 510 milioane de euro.

  • Ce a dezvăluit o agenţie americană despre afacerile RCS&RDS

    Deşi RCS&RDS a avut o creştere solidă a veniturilor, compania s-a “chinuit” să-şi majoreze EBITDA până la finele anului 2015, notează Moody’s, care adaugă că performanţa din perioada 2014-2015 a fost afectată de decizia operatorului de a vinde telefoane mobile la o marjă redusă de profit şi de intrarea companiei pe piaţa de energie electrică.

    Lucrurile s-au schimbat în acest an, notează Moody’s. Vedeţi dezvăluirile făcute de una dintre cele mai prestigioase agenţii americane. 

    Adevărul din spatele RCS&RDS. O agenţie americană a dezvăluit totul

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea.