BusinessMagazin

Tag: resurse umane

  • Mai e loc de crestere pentru salarii?

    In biroul oricarui director de resurse umane, subiectul maririlor de salariu este tabu in ultima vreme, iar ipoteza unor cresteri cu doua cifre, inca vehiculata anul trecut, cand venea vorba de previziuni pentru 2009, pare acum nastrusnica, intr-o perioada cand toate companiile se confrunta cu restrangeri drastice de activitate.

    “O decelerare economica nu inseamna automat si o stagnare a dezvoltarii salariale”, replica Maria Smid, senior consultant in cadrul firmei de consultanta in resurse umane Kienbaum. Compania germana, prezenta pe piata romaneasca din octombrie anul trecut, a realizat de curand un studiu in colaborare cu Camera de Comert si Industrie Romano-Germana, pe baza caruia sustine acum ca salariile romanilor vor creste in 2009 cu aproape 13%.

    Ba mai mult, arata acest studiu, pe piata romaneasca ar urma sa se inregistreze si cel mai mare ritm de crestere din regiune; spre comparatie, in Rusia salariile ar urma sa se majoreze cu 12,5% (in conditiile unei inflatii de 10%), in Cehia cu 8,5% (la o inflatie prognozata de 3%), iar in Germania cu 3,3%. Calculul consultantilor germani pare foarte optimist, privit prin prisma anunturilor pe care le fac atat managerii romani (majoritatea vorbind de majorari cel mult egale cu rata inflatiei, estimata la 5,5% anul acesta), dar si a datelor oficiale.

    Comisia Nationala de Prognoza, spre exemplu, prevede pentru castigul salarial mediu brut in 2009 un plus de 5,8%, dupa un salt de peste 13% anul trecut. “Anul acesta, fericiti vor fi nu cei care vor primi mariri salariale, ci aceia care isi vor pastra locul de munca”, comenteaza Florin Rusu, directorul general al firmei de consultanta in resurse umane Global Consulting. Explicatia sa este simpla: in prezent balanta cerere-oferta pe piata muncii inclina in favoarea companiilor, care nu doar ca nu mai fac angajari, dar au inceput si disponibilizarile.

    Consultantii in resurse umane de la Mercer avanseaza alte prognoze. Angajatorii din multinationale vor creste anul acesta salariile in medie cu 7%, potrivit unei actualizari din ianuarie la studiul salarial Total Remuneration Survey. In luna iunie a anului trecut, angajatorii inclusi in studiul Mercer estimau ca vor da salarii cu 11% mai mari in 2009 fata de anul precedent, dar multi si-au revizuit intre timp intentiile. Cele mai mici procente sunt avansate in domeniile cel mai afectate de criza, precum sistemul bancar sau industria grea.

    Cum se explica, in aceste conditii, optimismul consultantilor germani? In primul rand, maririle de salariu prevazute de Kienbaum ar urma sa se inregistreze mai ales in randul personalului calificat, adica pentru pozitiile de CEO, manageri sau specialisti. Explicatia ar fi, in viziunea consultantilor germani, ca in aceste zone exista inca un deficit important de oameni.

    Pe de alta parte, noteaza ei, lefurile romanilor inca sunt cele mai mici din Europa, in pofida cresterilor sustinute din ultimii ani. Asa se face ca, in timp ce un manager neamt are un venit anual brut total de 280.000 de euro, unul roman castiga de circa 5,5 ori mai putin. Dupa Germania, tarile in care top managerii castiga cel mai bine sunt Polonia (cu 150.500) si Rusia (cu 141.200 de euro).

    Un manager de top din Germania primeste intr-o luna cat unul roman in aproape jumatate de an. Situatia se pastreaza neschimbata si la nivel de middle management, acolo unde romanii se plaseaza tot pe ultimul loc comparativ cu celelalte tari europene incluse in studiu. Germania ocupa si aici locul intai, cu salarii anuale de 111.000 de euro pe an, in timp ce un manager roman castiga in medie 19.412 euro, adica 1.617 euro pe luna.

    Discrepanta este atat de mare incat, arata estimarile, vor mai trece 10-20 de ani pana cand vor disparea diferentele salariale dintre vestici si central si est-europeni. Coborand in ierarhie, specialistii ar obtine, conform studiului citat, un salariu mediu anual brut de 11.617 euro, angajatii obisnuiti in jur de 7.660 de euro, iar muncitorii aproape sase mii de euro pe an brut. Nivelul acestor venituri este insa puternic influentat de marimea companiei angajatoare, de pozitia pe care o ocupa in piata, de sectorul economic in care isi desfasoara activitatea, dar si de nevoia de personal de la un anumit moment. In mod evident, cu cat cererea va fi mai mare decat oferta, cu atat piata se va dezechilibra in favoarea candidatilor si salariile vor creste.

    Raportat la dimensiunea companiei angajatoare, diferentele de venituri pentru aceeasi pozitie sunt la fel de importante. Daca in companiile mari salariul unui director executiv este de aproximativ 40.000 de euro, intr-o companie mai mica acesta nu castiga mai mult de 33.000 de euro. Cele mai mari diferente sunt insa la nivel de middle management: intr-o companie mare, venitul unui middle manager este de 18.000 de euro pe an, in timp ce pentru aceeasi pozitie, o companie mica plateste un salariu anual mai mic cu o treime.

    Un alt motiv ce-i face pe consultantii de la Kienbaum sa fie atat de optimisti tine de semnalele pe care spun ca le-au primit de la firme germane si austriece, ce ar intentiona sa-si mute activitatea in Romania din cauza conjuncturii economice mult mai rele de pe pietele de origine. “Am discutat deja cu mai multe companii, in special din industria lemnului si de ambalare, care vor sa isi inchida fabricile din Vest si sa se mute in Romania”, sustine Maria Smid.

    Ca atare, ar fi de asteptat o crestere a cererii de specialisti peste oferta din piata, iar aceasta va duce la majorarea salariilor. Investitorii austrieci si nemti sunt atrasi de costurile reduse ale fortei de munca din Romania, drept pentru care negocierile privind venirea in Romania sunt “destul de avansate”, iar o parte din relocari ar putea avea loc pana la sfarsitul acestui an, incheie Smid. Din studiul Kienbaum mai reiese o tendinta interesanta.

    Daca anul trecut PricewaterhouseCoopers nota in raportul Paywell ca tot mai multe companii vor sa introduca pachete salariale cu o componenta variabila cat mai mare, intentia nu s-a transpus prea mult in realitate. Consultantii nemti apreciaza ca Romania se plaseaza pe ultimele locuri si in privinta numarului de beneficiari ai unui astfel de sistem, dar si a cotei variabile. Astfel ca, daca in Cehia procentul top managerilor care au venituri variabile este de 94%, iar in Germania de 91%, pe piata romaneasca ponderea este mai redusa, de doar 73%.

    In mod similar, partea variabila din pachetele salariale este mai mica decat in Romania doar in Croatia (13%), pe cand in Germania, Polonia sau Rusia aceasta inseamna peste un sfert din venitul total. In Romania, ponderea ei este de circa 15% in cazul top managerilor. Va creste insa si la noi, probabil, mai ales pe masura ce dificultatile din economie vor invata angajatorii ca ritmul cresterii salariale nu poate fi decat strict legat de productivitate.
     

  • MBA-ul, problema sau solutia la criza?

    “Sursele crizei actuale nu sunt frauda si nu sunt prostia; sunt lacomia generalizata si orientarea excesiva pe termen scurt in conducerea afacerii”, spune Adrian Stanciu, referindu-se la fenomenele si instrumentele financiare de la baza crizei internationale, prin care practic “s-au creat” bani inexistenti in realitate. “Criza aceasta nu e ceva intamplator si nici nu s-a creat dintr-un accident; e o criza profunda de sistem. Felul in care facem lucrurile acum nu e in regula. Si ma refer aici la felul in care facem lucrurile in corporatii. Daca nu schimbam acest fel de a conduce, vom fi in acelasi loc peste cinci ani sau chiar zece.”

    Afirmatia, sustinuta si de alte opinii exprimate anterior in Business Magazin, a fost facuta cu ocazia unei conferinte de presa organizate miercuri, 18 februarie, de Central European University Business School, una dintre institutiile care furnizeaza programe de management pe piata locala, alaturi de Asebuss sau Codecs. Potrivit reprezentantilor scolii de business, criza internationala a aratat ca este nevoie mai degraba de o “constiinta de afaceri” in mediul economic, care sa intensifice valorile sociale, decat de focusul pus pana acum pe oportunitatile de afaceri si pe modalitati de a face bani. Scolile de afaceri, spun ei, trebuie sa regandeasca ceea ce predau, astfel incat viitorii oameni de afaceri sa inteleaga mai bine factorii socio-politici si de mediu care le influenteza afacerile si vice-versa. 

    CEU Business School va incepe in luna aprilie, un nou format de MBA, axat pe conceptul de lideri transnationali – acei lideri capabili sa inteleaga si sa actioneze intr-un mediu multicultural. Pe langa subiectele traditionale de business, programul de Trans-national MBA, initiat in urma cu aproximativ un an, analizeaza aspectele culturale, sociale si politice ale economiei, din Europa Centrala si de Est pana in Asia Centrala, regiune din care provin peste 70% dintre studenti.Pe langa teoriile internationale de best practice in marketing, finante, resurse umane etc, formatul incearca sa cuprinda practici si standarde de afaceri la nivel global, punand accent si pe realitatile politice, sociale si de mediu ale fiecarei piete.

    Durata programului este de 18 luni si include cursuri predate de 21 de profesori de la nivel mondial. Adrian Stanciu, fondator a patru companii in Romania si Adjunct Senior Lecturer de Management General, este singurul profesor roman implicat in program si va preda cursul de conducerea schimbarii. La conferinta au mai fost prezenti Zoltan Major, Executive Vice President, Retail Banking Division UniCredit Tiriac Bank, membru al International Advisory Board al CEU Business School, Paul Garrison, Decan si Director al CEU Business School si Oliver Olson, Managing Director si MBA Program Director in Romania.
    CEU Business School a fost fondata in 1988 si este prezenta in Romania prin programe de Executive Education si MBA/Msc din 2006.

    Cititi aici mai multe despre cum s-a transformat Romania dintr-o tara a prosperitatii in una a saraciei si a nesigurantei.
     

  • Un bulgar la conducerea marketingului Danone

    Benoit de Lavarene, care a ocupat anterior pozitia de Director Marketing la Danone Romania, a fost promovat de la inceputul lui 2009, ocupand in prezent functia de Director General al Danone Grecia . Kiril Hadzhidinev s-a alaturat Grupului Danone în anul 2007 ca Marketing Manager, coordonand marcile din gama de sanatate activa, pentru Sud-Estul Europei. De nationalitate bulgara, Kiril Hadzhidinev – 35 ani, si-a inceput cariera în 1999 ca Junior Brand Manager la compania Heineken Bulgaria, iar pana în anul 2000 a promovat în functia de Brand Manager.

    Incepand cu 2003 si-a continuat cariera în cadrul Unilever Bulgaria ocupând pozitiile de Marketing & Trade Marketing Manager pana în 2005 si respectiv Category Manager pentru Unilever – Europa Centrală şi de Sud pana in 2007. DANONE Romania a inregistrat în anul 2007 o cifra de afaceri de 367 milioane RON, cu 20% mai mult fata de anul precedent. Compania are în prezent peste 700 de angajati şi un portofoliu ce depaseste 60 de referinte de produs, principalele marci fiind: Activia, Danonino, Actimel, Nutriday, Frutmania, Cremoso, Danette, Casa Buna si gama traditionala: Danone Sana, Danone Smantana si Danone Lapte Proaspat.

  • Schimbari la conducerea DTZ Echinox

    Oana Iliescu si-a inceput activitatea la DTZ in Decembrie 2004 si in ultimii patru ani a pus bazele echipei de retail si a coordonat un portofoliu de proiecte exclusive care astazi depaseste 400.000 metri patrati inchiriabili, lucrand cu clienti precum Atrium Centers, Immoeast, Plaza Centers and Raiffeisen Evolution.

     

    “Ma bucur de oportunitatea de a face un pas inainte in cariera, alaturandu-ma managementului superior al companiei. DTZ Echinox are inca un potential semnificativ de realizat, pe care voi lucra impreuna cu echipa ca sa-l materializam”, a declarat noul codirector executiv. Pozitia de director al departamentului de retail va fi preluata de Aura Voiculescu, care lucreaza in cadrul companiei din 2006.

     

    „Cred ca este important pentru orice companie sa asigure permanent oportunitati ca personalul sa se dezvolte, permitand astfel cresterea atat la nivel individual, cat si la nivelul organizatiei, prin valoarea pe care astfel de persoane o pot aduce in pozitii superioare”, a declarat la randul sau Tim Wilkinson, codirector executiv al DTZ Echinox.
     

  • Sorina Donisa APT: “Decat sa dea oameni afara, mai bine ii redistribuie”

    "Cel mai frecvent, aceste redistribuiri se fac la nivelul personalului din functiile de suport", spune Sorina Donisa, CFO APT Resources&Services. Aceasta poate fi o solutie pentru companiile care se gandesc sa faca disponibilizari, alaturi de reducerea unor anumite beneficii pe care le ofera.

    "Deja se limiteaza anumite beneficii, precum telefon, prime de vacanta, pensii, asigurari, reducerea bugetelor de training", adauga Donisa. Pentru anul acesta, CFO-ul APT Resources&Services estimeaza un numar de 300.000 de someri, din toate domeniile de activitate.

  • Sorina Donisa APT: “Decat sa dea oameni afara, mai bine ii redistribuie”

    "Cel mai frecvent, aceste redistribuiri se fac la nivelul personalului din functiile de suport", spune Sorina Donisa, CFO APT Resources&Services. Aceasta poate fi o solutie pentru companiile care se gandesc sa faca disponibilizari, alaturi de reducerea unor anumite beneficii pe care le ofera.

    "Deja se limiteaza anumite beneficii, precum telefon, prime de vacanta, pensii, asigurari, reducerea bugetelor de training", adauga Donisa. Pentru anul acesta, CFO-ul APT Resources&Services estimeaza un numar de 300.000 de someri, din toate domeniile de activitate.

  • Ascendis, crestere de 43% in 2008

    "Evolutia pozitiva este rezultatul investitiilor in personal realizate de companiile din sectoare precum financiar-bancar, telecom, energie si farmaceutice”, declara Andrei Gosu, director general Ascendis Consulting.

    Acesta etimeaza ca si anul acesta piata pe care activeaza va avea un potential sustinut de crestere, in conditiile in care ministerul Muncii va lansa cat mai repede schemele de ajutor de stat pentru formare, destinate companiilor interesate sa-si instruiasca angajatii proprii.

    "Este vorba despre doua programe de finantare din fonduri publice europene acordate de Uniunea Europeana: <Acces si participare la formare profesionala continua”> si <Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii
    >, care au alocate 182 de milioane de euro, respectiv 87 de milioane de euro pentru perioada 2007-2009", explica Andrei Gosu.

    Pentru 2007-2013, cifrele ajung la peste 940 milioane euro. Reprezentantii Ascendis estimeaza ca, in 2008, piata de training a atins valoarea de aproximativ 40 de milioane de euro. Pentru acest an, compania se asteapta la o crestere a pietei, pornind de la un minim de aproximativ 10% pâna la 100%, crestere sustinuta din directia fondurilor europene pentru companii din administratia publica.

    De asemenea, Ascendis vizeaza faptul ca sectorul public va deveni mai activ in ceea ce priveste accesarea de fonduri cu scopul de a-si dezvolta resursa umana.

  • Ascendis, crestere de 43% in 2008

    "Evolutia pozitiva este rezultatul investitiilor in personal realizate de companiile din sectoare precum financiar-bancar, telecom, energie si farmaceutice”, declara Andrei Gosu, director general Ascendis Consulting.

    Acesta etimeaza ca si anul acesta piata pe care activeaza va avea un potential sustinut de crestere, in conditiile in care ministerul Muncii va lansa cat mai repede schemele de ajutor de stat pentru formare, destinate companiilor interesate sa-si instruiasca angajatii proprii.

    "Este vorba despre doua programe de finantare din fonduri publice europene acordate de Uniunea Europeana: <Acces si participare la formare profesionala continua”> si <Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii

    >, care au alocate 182 de milioane de euro, respectiv 87 de milioane de euro pentru perioada 2007-2009", explica Andrei Gosu.

    Pentru 2007-2013, cifrele ajung la peste 940 milioane euro. Reprezentantii Ascendis estimeaza ca, in 2008, piata de training a atins valoarea de aproximativ 40 de milioane de euro. Pentru acest an, compania se asteapta la o crestere a pietei, pornind de la un minim de aproximativ 10% pâna la 100%, crestere sustinuta din directia fondurilor europene pentru companii din administratia publica.

    De asemenea, Ascendis vizeaza faptul ca sectorul public va deveni mai activ in ceea ce priveste accesarea de fonduri cu scopul de a-si dezvolta resursa umana.

  • Cum te afecteaza BLOCAJUL FINANCIAR?

    Simptomele de pana acum ale crizei au fost reducerea creditarii, scaderea consumului si prabusirea pietei de capital, dar, cum raul incepe sa afecteze din ce in ce mai mult economia reala, devin din ce in ce mai evidente noi manifestari.

    Tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.

    Blocajul financiar, care a afectat economia romaneasca un deceniu si jumatate, revine.

    Mai multe puteti citi in cover story-ul BUSINESS Magazin din aceasta saptamana.

    Acum ne intereseaza parerea voastra despre modul cum simtiti (sau cum va asteptati sa resimtiti) blocajul financiar.

    Simtiti efectele crizei si ale blocajului financiar mai mult decat in povestile de la televizor sau din ziare?
    Cum credeti ca va evolua, de ce trebuie sa se fereasca companiile, ce trebuie sa faca executivii si de unde ar putea veni ajutorul?
    Credeti ca Guvernul pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta?

    Asteptam parerea voastra despre solutiile de iesire din acest potential blocaj financiar si solutiilevoastre anticriza in zona speciala dedicata comentariilor in partea de jos a acestui articol sau pe www.businessmagazin.ro

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.