BusinessMagazin

Tag: investitori

  • România a atras 1 miliard euro de pe pieţele externe printr-o emisiune suprasubscrisă de două ori

    România a emis obligaţiuni pe pieţele externe de capital în valoare de 1 miliard de euro, consolidându-şi astfel curba randamentelor titlurilor de stat cu o nouă maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.

    Emisiunea a fost lansată la un randament competitiv de 2,992% şi suprasubscrisă de aproape 2 ori, printr-un număr de 200 de ordine. Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi a tipurilor de investitori, cu o granularitate mai mare şi prezenţa unor investitori noi raportat la emisiunilor precedente.

    “Tranzacţia aceasta confirmă percepţia foarte bună şi încrederea mediilor investiţionale în fundamentele economiei românesti într-un context volatil de piaţă. Faptul că a fost suprasubscrisă arată că România este pe o traiectorie economică ascendentă, cu o creştere economică în topul Uniunii Europene şi cu stabilitate fiscal-bugetară” a declarat ministrul finantelor publice Anca Dragu.

    Distribuţia geografică a fost următoarea: Germania si Austria (20%), România (19%), Marea Britanie (13%), Centrul şi Estul Europei (11%), Scandinavia (9%), SUA (7%), Franta si Benelux (7%), Italia si alte tari din sudul Europei (7%), Elvetia (6%), alte ţări (1%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (52%), fiind urmaţi de bănci şi bănci private (26%), fonduri de pensii şi societăti de asigurare (21%), şi alţii (1%).

    Emisiunea face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală şi distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanţare.

    Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale şi UniCredit SpA.

  • România a atras 1 miliard euro de pe pieţele externe printr-o emisiune suprasubscrisă de două ori

    România a emis obligaţiuni pe pieţele externe de capital în valoare de 1 miliard de euro, consolidându-şi astfel curba randamentelor titlurilor de stat cu o nouă maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.

    Emisiunea a fost lansată la un randament competitiv de 2,992% şi suprasubscrisă de aproape 2 ori, printr-un număr de 200 de ordine. Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi a tipurilor de investitori, cu o granularitate mai mare şi prezenţa unor investitori noi raportat la emisiunilor precedente.

    “Tranzacţia aceasta confirmă percepţia foarte bună şi încrederea mediilor investiţionale în fundamentele economiei românesti într-un context volatil de piaţă. Faptul că a fost suprasubscrisă arată că România este pe o traiectorie economică ascendentă, cu o creştere economică în topul Uniunii Europene şi cu stabilitate fiscal-bugetară” a declarat ministrul finantelor publice Anca Dragu.

    Distribuţia geografică a fost următoarea: Germania si Austria (20%), România (19%), Marea Britanie (13%), Centrul şi Estul Europei (11%), Scandinavia (9%), SUA (7%), Franta si Benelux (7%), Italia si alte tari din sudul Europei (7%), Elvetia (6%), alte ţări (1%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (52%), fiind urmaţi de bănci şi bănci private (26%), fonduri de pensii şi societăti de asigurare (21%), şi alţii (1%).

    Emisiunea face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală şi distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanţare.

    Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale şi UniCredit SpA.

  • Opinie: Asumarea rolului de lider orientat către mediu – o investiţie rentabilă

    Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit

    Ce anume ne va asigura oraşe sănătoase, zone rurale verzi, oceane curate şi un viitor pentru copiii noştri? Într-un cuvânt: investiţiile. În perioada 30 mai – 3 iunie, comisia europeană va găzdui săptămâna verde, un eveniment care se va desfăşura în întreaga europă şi care va ilustra că realizarea unui compromis între economie şi mediu este o idee depăşită. În schimb, viitorul nostru va fi clădit pe investiţii care integrează oportunităţi de natură economică şi practici durabile în domeniul mediului. Voi marca, în fiecare zi a săptămânii, printr-o perspectivă diferită, legătura dintre investiţii şi viitorul nostru în materie de mediu.

    Se spune că „necesitatea este mama invenţiilor“, însă, în cazul investiţiilor, necesitatea joacă rolul „mătuşii înstărite“. Săptămâna verde va arăta că pentru a înregistra progrese trebuie să încurajăm întreprinderile inovatoare şi pe cele dispuse să îşi asume riscuri, fără a pune accentul exclusiv pe întreprinderile care generează invenţii. Uneori, investitorii sunt cei care îşi asumă cele mai mari riscuri, generând totodată inovaţii notabile. Accesul la finanţare poate fi dificil pentru firmele din sectoarele de mediu, din cauza neînţelegerii noilor modele de afaceri din cadrul acestora. Proiectele pot fi prea riscante sau se pot extinde pe o perioadă prea îndelungată pentru investitorii tradiţionali.

    Cu toate acestea, a nu lua în seamă presiunile de mediu reprezintă în sine un risc pentru investitori. Presiunile asupra resurselor pot genera şocuri de ofertă şi fluctuaţii de preţuri, cu un impact puternic asupra performanţei investiţiilor, iar administratorii de fonduri şi investitorii sunt nevoiţi astfel să acorde o atenţie tot mai mare acestor factori. Totodată, multe întreprinderi adoptă o perspectivă pe termen mai lung, conştientizând că investiţiile derulate în funcţie de performanţele trimestriale prezintă un grad ridicat de risc, nefiind capabile să genereze profituri durabile. La rândul lor, guvernele analizează normele privind obligaţiile fiduciare conexe, guvernanţa şi raportările, pentru a soluţiona aceste disfuncţionalităţi ale pieţei de la nivelul sistemelor noastre financiare.

    Planul de investiţii pentru Europa abordează tocmai acest aspect. Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), aflat în centrul acestui plan de investiţii, are ca obiectiv general mobilizarea unor investiţii în valoare de cel puţin 315 miliarde de euro la nivelul Europei în decursul a trei ani, estimându-se că până la sfârşitul anului 2015 au fost deja realizate investiţii de 50 de miliarde de euro. Investiţiile din cadrul FEIS vor contribui la mobilizarea de investiţii private, în special în domenii în care băncile comerciale ezită să se implice. Din totalul de 54 de proiecte preselectate de Banca Europeană de Investiţii pentru a beneficia de finanţare din FEIS, 18 sunt în domeniul mediului. Aceasta reprezintă o adevărată inovare. Alte instrumente, precum mecanismul de finanţare a capitalului natural, reuşesc să combată subevaluarea capitalului natural şi exploatează potenţialul serviciilor ecosistemelor, iar unele state membre deschid calea pentru lansarea de obligaţiuni ecologice.

    Se spune, de asemenea, că „investiţia în asumarea rolului de lider este una rentabilă“. Cu siguranţă, aceasta se aplică în cazul asumării rolului de lider orientat către mediu, astfel cum am văzut în ultimii ani. Întreprinderile care au reuşit cel mai bine să atenueze impactul recesiunii sunt cele care şi-au asumat roluri de lider, care au luat în calcul provocările în materie de mediu şi care au investit în proiecte orientate către viitor. În UE, industriile ecologice au înregistrat o creştere de peste 50% în perioada 2000-2011, iar numărul locurilor de muncă din sectorul bunurilor şi serviciilor de mediu s-a majorat de la 2,9 la 4,3 milioane în intervalul 2000-2012.

    Economia circulară este un exemplu ilustrativ în acest sens. Dacă este proiectată corect, economia circulară poate genera beneficii pe trei paliere – economic, social şi de mediu.

    Pentru a produce cu adevărat aceste schimbări, trebuie să furnizăm condiţiile-cadru pentru sporirea încrederii investitorilor şi trebuie să stimulăm orientarea sistemului financiar către proiecte durabile, nu doar în sensul susţinerii bunurilor şi serviciilor ecologice, ci şi pentru finanţarea de soluţii durabile în agricultură, industrie, energie, apă, construcţii, transporturi, salubrizare şi în multe alte domenii.

    În fiecare zi a săptămânii verzi vom adresa una din următoarele întrebări:

    • Cum putem transforma oraşele în spaţii optime pentru locuit?
    • Cum asigurăm menţinerea sănătăţii şi a productivităţii pe termen lung a zonelor noastre rurale?
    • Cum finanţăm schimbările necesare pentru a ne construi un viitor mai verde?
    • Cum asigurăm sănătatea şi productivitatea pe termen lung a oceanelor noastre?
    • Cum asigurăm prosperitatea şi bunăstarea pe termen lung a generaţiilor viitoare?

    Uniunea Europeană a deschis calea eforturilor dedicate construirii unui sistem financiar care să sprijine dezvoltarea durabilă, însă rămân în continuare multe de realizat. Dacă ne unim eforturile şi ideile creative, vom putea găsi cu siguranţă răspunsuri la aceste întrebări şi împreună ne vom asuma angajamentul de a adopta o serie de măsuri pentru investirea într-un viitor mai verde. Sper că Săptămâna Verde va constitui o sursă de inspiraţie pentru dumneavoastră şi că veţi lua parte la nenumăratele discuţii şi dezbateri indiferent de locul unde vă aflaţi şi de timpul de care dispuneţi.
     

  • Ingenius Hub oferă finanţare pentru invenţii brevetate sau în curs de brevetare

    Ingenius Hub anunţă începerea unui program de finanţare pentru invenţiile brevetate sau în curs de brevetare, ca parte din Bucharest Technology Week (23 – 29 mai)

    Până pe 18 mai 2016, ora 23:59, tinerii antreprenori se pot inscrie la Ingenius Pitch, concursul dedicat tinerilor antreprenori cu brevete de invenţie sau cu brevete în curs de eliberare, în domenii diverse. Înscrierile se pot face pe website-ul Ingenius Hub.

    Toate inscrierile vor fi evaluate de un juriu de specialişti în domeniul tehnologiei şi inovării, precum şi de potenţiali finanţatori, care vor selecta 12 finalişti ai proiectului.

    Pe 27 mai, cei 12 finalişti vor participa la pitch-ul organizat de Ingenius Hub alături de investitori români. Lista persoanelor selectate va fi publicată în cursul zilei de 20 mai pe site-ul www.ingenius-hub.eu

    Participanţii selectaţi la pitch vor achita o taxă de participare în valoare de 120 RON.

    Ingenius Pitch este un eveniment organizat de Ingenius Hub în cadrul Bucharest Technology Week, alături de alte 4 evenimente axate pe inovaţie, tehnologie şi finanţare.

    Temele propuse  urmăresc o incursiune interactivă în lumea antreprenoriatului plecând de la oferirea de soluţii de finanţare, tips&tricks pentru construirea unui pitch eficient până la susţinerea acestuia în faţa unor potenţiali investitori.


    MONEY FOR INNOVATION | 23 mai şi 25 mai| Surse de finanţare pentru start-up-uri inovative (fonduri europene şi guvernamentale, crowdfunding, business angels, fonduri de investiţii);

    TEHNOLOGIE ŞI INOVARE ÎN INDUSTRIA CULTURALĂ | 24 mai | Dezbatere cu stakeholderi în instituţiile culturale cu privire la rolul tehnologiei şi al inovării;

    WORKSHOP ELEVATOR PITCH | 26 mai | Cum poţi convinge un investitor să creadă în ideea ta în doar 60 de secunde?

    INGENIUS PITCH | 27 mai | Concurs de pitch-uri pentru tineri antreprenori cu brevete de invenţie sau cu brevete în curs de eliberare în faţa unor potenţiali investitori.

  • Yen-ul a urcat la maximul ultimelor 18 luni

    Yen-ul a crescut, vineri, la maximul ultimelor 18 luni, în condiţiile în care mulţi investitori cred că Banca Japoniei nu va mai introduce noi măsuri de stimulare monetară, scrie Bloomberg.

    Japonia este în ”vacanţă”, iar speculatorii au profitat de absenţă şi au propulsat yen-ul la 107,75 yeni per dolar, zdrobind fostul maxim de 107,63 yeni/dolar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Locul în care şcoala are lift, există zonă de agrement, pistă de bowling, iar parcul industrial îşi aşteaptă investitorii

    Investiţiile făcute din bani europeni dar şi seriozitatea de care dă dovadă comunitatea de şvabi face ca localitatea Petreşti să fie un model de dezvoltare rurală greu de urmat. Graţie fondurilor comunitare, satul pare mai degrabă un cochet orăşel de provincie, cu şcoală modernă, zonă de agrement pentru întreaga familie, cămin pentru bătrâni şi singurul parc industrial acreditat din judeţ.

    La 11 kilometri de municipiul Carei, drumul european E671 trece printr-o localitate atipică pentru mediul rural românesc. În timp ce ne-am obişnuit ca la noi, “la ţară”, canalizarea, sistemul de alimentare cu apă potabilă şi iluminatul public să fie deziderate greu de realizat, la Petreşti autorităţile au ajuns să se gândească la proiecte care ţin mai degrabă de occident decât de estul Europei. Apă şi canal există de câţiva ani iar curăţenia este la ordinea zile la fel ca şi salvgardarea tradiţiilor şvăbeşti aşa că autorităţile au gândit proiecte de dezvoltare la care alte comunităţi abia îndrăznesc să spere.

    Şcoala din oraş a fost complet renovată iar clădirea nu îşi trădează deloc vârsta venerabilă. A fost modernizată, dotată cu teren de fotbal şi în interior, utilităţile ar putea rivaliza chiar şi cu unităţi de învăţământ din oraşele mari ale ţării.

        “Avem dotări de ultimă generaţie, de la table inteligente la calculatoare şi bineînţeles lift pentru că avem copii cu dizabilităţi şi trebuie să venim în sprijinul lor,”a declarat primarul Otto Marchiş.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Locul în care şcoala are lift, există zonă de agrement, pistă de bowling, iar parcul industrial îşi aşteaptă investitorii

    Investiţiile făcute din bani europeni dar şi seriozitatea de care dă dovadă comunitatea de şvabi face ca localitatea Petreşti să fie un model de dezvoltare rurală greu de urmat. Graţie fondurilor comunitare, satul pare mai degrabă un cochet orăşel de provincie, cu şcoală modernă, zonă de agrement pentru întreaga familie, cămin pentru bătrâni şi singurul parc industrial acreditat din judeţ.

    La 11 kilometri de municipiul Carei, drumul european E671 trece printr-o localitate atipică pentru mediul rural românesc. În timp ce ne-am obişnuit ca la noi, “la ţară”, canalizarea, sistemul de alimentare cu apă potabilă şi iluminatul public să fie deziderate greu de realizat, la Petreşti autorităţile au ajuns să se gândească la proiecte care ţin mai degrabă de occident decât de estul Europei. Apă şi canal există de câţiva ani iar curăţenia este la ordinea zile la fel ca şi salvgardarea tradiţiilor şvăbeşti aşa că autorităţile au gândit proiecte de dezvoltare la care alte comunităţi abia îndrăznesc să spere.

    Şcoala din oraş a fost complet renovată iar clădirea nu îşi trădează deloc vârsta venerabilă. A fost modernizată, dotată cu teren de fotbal şi în interior, utilităţile ar putea rivaliza chiar şi cu unităţi de învăţământ din oraşele mari ale ţării.

        “Avem dotări de ultimă generaţie, de la table inteligente la calculatoare şi bineînţeles lift pentru că avem copii cu dizabilităţi şi trebuie să venim în sprijinul lor,”a declarat primarul Otto Marchiş.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Bursa în primul trimestru din 2016, un montagne russe

    Nervii investitorilor au fost puşi la grele încercări în primul trimestru al anului. Bursa a debutat în 2016 cu un declin amplu, în linie cu restul pieţelor internaţionale de acţiuni care au fost trase puternic în jos de temerile investitorilor privind încetinirea economiei Chinei, pentru ca mai apoi, în următoarele două luni, piaţa locală de acţiuni să recupereze o parte din pierderi.

    În ianuarie, bursa de la Bucureşti a pierdut peste 10% din valoare, marcând astfel cel mai slab debut de an din 2011, însă pe parcurs starea de spirit a investitorilor s-a mai îmbunătăţit. Astfel că în lunile februarie şi martie, pieţele internaţionale au revenit pe creştere, iar bursa de la Bucureşti afişează o pierdere de circa 4% pentru primele trei luni din an. „Vedem scăderile din 2016 ca episod final al fazei corective demarate la maximele din vara trecută şi care constituie o binevenită ajustare a preţurilor după un robust trend de creştere care a durat de la minimele din vara lui 2011 până anul trecut“, spune Dan Rusu, analist financiar la Banca Transilvania.

    Evoluţia bursei locale în primul trimestru plasează România pe ultimele locuri în regiune, în condiţiile în care bursa de la Budapesta şi cea de la Varşovia se mândresc cu randamente şi de 7,5%.

    Evoluţia bursei locale este mai corelată cu cea a burselor din Europa de Vest, respectiv cu bursa germană şi cu cea a burselor americane decât cu evoluţia burselor din regiunea Europei Centrale şi de Est. De remarcat însă că bursele occidentale au recuperat pierderile cauzate de criza financiară din 2008, indicii bursieri străini având valori peste maximele din 2007, în timp ce indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, mai trebuie să crească cu circa 30% pentru a recâştiga pragul de 10.000 de puncte, cât a avut pe maximele din 2007.

    Indicele DAX, al bursei germane, are un minus de 8% în acest an, o pierdere similară raportând şi indicele bursei franceze CAC 40. Peste Ocean, indicele american S&P 500 are un modest avans de 0,5%, în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 1,1%. Ascensiunea bursei de la Budapesta, care se situează în topul performanţelor din regiune, se datorează pe de o parte aprecierii puternice a acţiunilor OTP Bank şi ale grupului petrolier Mol, care deţin o pondere ridicată în principalul indice bursier BUX, dar şi graţie aşteptărilor investitorilor că agenţia de rating Moody’s ar putea ridica ratingul de ţară al Ungariei până la investment grade.

    Pentru investitorii care au avut nervii suficient de tari pentru a rezista prăbuşirii din ianuarie, bursa a adus însă şi oportunităţi de câştig. Din rândul acţiunilor incluse în indicele BET, acţiunile Banca Transilvania au adus cel mai ridicat randament, de circa 10%. Performanţa acţiunilor BT este cu atât mai notabilă cu cât după prima lună din an titlurile aveau o scădere de 7%.

    Din rândul acţiunilor mai puţin lichide şi deci neincluse în indicele BET se remarcă titlurile transportatorului Conpet Ploieşti cu un avans de 6% în primul trimestru.
    La polul opus se situează acţiunile Nuclearelectrica şi cele ale OMV Petrom, cu scăderi de peste 17% în acest an. Indicele BET include evoluţia celor mai lichide zece acţiuni de pe bursa de la Bucureşti.

    Două mari ştiri au ţinut cap de afiş pe bursa de la Bucureşti în acest prim trimestru. Una bună şi una mai puţin bună.
    Banca Transilvania, a treia bancă după active de pe piaţa locală, a raportat pentru 2015 un profit record de 2,4 miliarde de lei, cel mai bun rezultat din istoria sistemului bancar local. Profitul record a fost alimentat de câştigul de 1,6 miliarde de lei raportat de bancă din achiziţia Volksbank România. Ştirea mai puţin bună au fost rezultatele financiare ale OMV Petrom, cea mai valoroasă companie de pe bursa de la Bucureşti, care au indicat pentru 2015 o pierdere de 690 milioane de lei, prima de la privatizarea companiei în 2004.

    Vestea bună de la Banca Transilvania a fost de bun augur pentru investitori pentru că banca a decis să distribuie un dividend record şi acţiuni gratuite. Banca va distribui acţionarilor săi dividende de 1,2 miliarde de lei echivalent al unei plăţi de 0,39 lei brut pe acţiune, şi îşi va majora capitalul cu 620 milioane de lei prin emisiunea de acţiuni gratuite. Dividendul propus aduce un randament de 15% la care se adaugă un câştig de încă 15% din acţiunile gratuite. Astfel randamentul cumulat adus de dividendele şi acţiunile gratuite este de 30%, adică de peste 15 ori mai mare decât dobânda adusă de un depozit bancar.

     

  • Povestea unui colaps de zeci de miliarde de dolari: Totul a pornit de la un zvon

    Un singur zvon lansat de un reporter al CNBC a fost suficient pentru ca investitorii să pună crucea pe mormântul băncii americane Bear Stearns. Colapsul ei a grăbit propagarea marii crize financiare mondiale din 2008.

    O anchetă a guvernului SUA a descoperit că sursa acelui zvon, infirmat tot de CNBC, este un fost executiv al Bear Stearns, Kyle Bass de la Hayman Capital Management, un binecunoscut manager de fonduri de hedging. Până acum, rezultatele anchetei au fost secrete, scrie The Wall Street Journal.

    Bass a făcut o avere în timpul crizei imobiliare din SUA pariind contra creditelor ipotecare subprime. Fondul său are pariuri de mai multe miliarde de dolari pe căderea yuanului şi a dolarului din Hong Kong.

    Bomba a fost lansată de CNBC miercuri dimineaţă, pe12 martie 2008, printr-un interviu al reporterului David Faber cu şeful Bear Stearns Alan Schwartz. Faber i-a cerut lui Schwartz să comenteze zvonurile că Goldman Sachs nu mai acceptă să-şi asume riscuri asociate cu Bear Stearns. În acea perioadă piaţa era inundată cu speculaţii că un mare jucător de pe Wall Street, posibil această bancă, are probleme de lichiditate.

    Schwartz a răspuns că partenerii băncii fac în continuare tranzacţii cu aceasta. Câteva ore mai târziu, CNBC informa că Goldman acceptă să devină contraparte în tranzacţii cu Bear Stearns.

    Însă în ochii multora dintre investitorii şi actorii de pe Wall Street răul era deja făcut. Încrederea în Bear Stearns a dispărut rapid, la fel şi capacitatea băncii de a supravieţui.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Investitorii au pariat aproape 16 miliarde de dolari pe căderea lirei sterline la nivelul anilor ‘80

    Cel puţin 15,5 miliarde de dolari au fost pariaţi în acest an pe opţiuni care ar putea deveni extrem de profitabile dacă lira sterlină ar scădea după Referendumul din 23 iunie sub valoarea de 1,3502 dolari, un procent de 4% mai jos decât nivelul actual. Peste jumătate dintre poziţii au fost plasate după 20 februarie, data la care s-a fixat referendumul.

    Aceste cifre indică ce este în joc, în condiţiile în care investitorii compară posibilitatea ieşirii Marii Britanii din UE, cea mai mare piaţă comună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro