BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Temperatura creşte în disputa Iran – Occident. Asul din mâneca Teheranului

    Preşedintele american Barack Obama a semnat legea care instituie sancţiuni contra instituţiilor financiare care fac afaceri cu banca centrală iraniană – o lovitură de graţie aplicată regimului de la Teheran -, iar miniştrii europeni de externe au convenit ca la reuniunea din 30 ianuarie să adopte în sfârşit rezoluţia de impunere a embargoului petrolier contra Iranului, măsură amânată până acum din cauza (sau sub pretextul) opoziţiei din partea Greciei.

    Vezi aici ce înseamnă înăsprirea sancţiunilor economice contra Iranului

    Prin strâmtoarea Ormuz se derulează aproape 40% din livrările de petrol pe cale navală. Blocarea strâmtorii ar fi o lovitură în această perioadă inclusiv pentru livrările de gaz natural lichefiat din Qatar către Europa şi Asia-Pacific, notează The Wall Street Journal – mai ales pentru ţările europene şi asiatice care au făcut deja uz de o parte din stocurile lor de urgenţă în cursul verii, spre a compensa scăderea livrărilor de petrol din Libia. Consecinţa ar fi o scumpire a gazelor şi a electricităţii, care s-ar adăuga problemelor economice aduse de criză.

    Ameninţarea iranienilor a vizat şi planul SUA de a merge mai departe cu planul de a deplasa portavioane în Golful Persic, cu rolul de a descuraja militar Iranul. Regimul lui Mahmud Ahmadinejad a ameninţat zilele trecute că va riposta militar la prezenţa navelor americane în Golf, iar în cursul zilei de sâmbătă a lansat manevre militare la graniţa cu Afganistanul, “menite să consolideze securitatea la graniţa iraniană”, conform lui Mohammad Pakpour, comandantul forţelor terestre ale Gărzilor Revoluţionare iraniene, citat de Reuters.

    Întrebat de Reuters dacă există vreun plan de a spori prezenţa militară în Golf spre a testa ameninţarea iraniană, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little, a răspuns: “Nimeni din administraţie nu doreşte o confruntare legată de strâmtoarea Ormuz. E important să coborâm temperatura (conflictului)”.

  • Varujan Vosganian: Romgaz nu e “un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori”

    “Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinui dintre cele mai grave”, scrie fostul ministru.

    Vosganian scrie că ipoteza din dosar, după care conducerea Ministerului Economiei şi a Romgaz au fost lăsate timp de 7 ani să comploteze nestingherite, ba chiar au fost încurajate, începând din 2009, de acte normative semnate de premierul Boc şi promulgate de preşedintele Băsescu, este “halucinantă şi neverosimilă”.

    DIICOT a anunţat că 40 de persoane, între care şefi din Romgaz, ANRE şi Ministerul Economiei, sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, având ca efect un prejudiciu de 126 mil. dolari creat Romgaz şi bugetului de stat şi punerea în pericol a sistemul energetic naţional. Dosarul vizează înlesniri ilegale la furnizarea de gaze către patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae, cercetat şi el, care au beneficiat în 2009-2010 de gaze ieftine (din producţia internă) deşi aveau datorii către stat. După ce Guvernul i-a tăiat subvenţia la gaze, Ioan Niculae a ameninţat în ianuarie 2011 că îşi vinde “la ruşi” combinatele chimice. Niculae a estimat investiţia in combinatele chimice din grupul Interagro la peste jumatăte de miliard de euro, iar preţul la care spera sa le vândă investitorilor străini interesaţi este de circa un miliard de euro.

    Cazul are şi implicaţii politice, atât prin diversitatea de partide cărora le aparţin funcţionarii publici cercetaţi (PDL, UDMR, PNL, PC), cât şi prin legătura cu un dosar al DNA privind campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană, pentru care Niculae ar fi promis bani cu condiţia să poată influenţa ulterior numirea conducerii Romgaz, a Transgaz şi a Ministerului Economiei.

    Vosganian recunoaşte în scrisoare că a acordat prin Ordin al Ministrului, in baza unor Note semnate, succesiv, de el şi de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili (inclusiv combinatele lui Ioan Niculae), cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate. “Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10,000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie prima de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz”, scrie fostul ministru.

    În anul 2009, mai arată Vosganian, primul ministru Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea “de o manieră fără precedent” facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. “Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate.”

    Vosganian a fost ministru al economiei din decembrie 2006 până în 2008, când ministerul a fost preluat de Adriean Videanu, care l-a condus până în 2010.

  • Ce ii nemultumeste pe romani: calitatea cosmeticelor, a bauturilor alcoolice si furnizorii de petrol si gaze

    In schimb, serviciile care se claseaza pe un loc mai bun in clasament, comparativ cu media UE, sunt telefonia mobila si serviciile de furnizare internet, precum si electrocasnicele de dimensiuni mari, produsele electronice si produsele IT.

    De asemenea, in comparatie cu anul trecut, ocupa un loc mai bun din perspectiva consumatorilor romani asigurarile pentru vehicule, pachetele turistice pentru vacanta si serviciile de transport local. Dintre produse, se claseaza pe un loc mai bun decat anul trecut bauturile nealcoolice.

    Comisia Europeana a publicat rezultatele Scoreboard – tabloul de bord al pietelor de consum, editia a VI-a, un studiu care are ca scop furnizarea de informatii cu privire la modul in care functioneaza piata, din perspectiva consumatorilor. A fost analizat pe baza de sondaje nivelul satisfactiei consumatorilor fata de produsele si serviciile achizitionate in 2011, pe 51 de domenii de piata, impartite in produse si servicii care insumeaza mai mult de 60% din bugetul unei gospodarii.

    La nivel european, ca si in 2010, si in 2011 piata serviciilor continua sa fie mai putin performanta decat piata produselor. Toate serviciile financiare (de exemplu creditele) si utilitatile (de exemplu electricitatea) au obtinut un scor sub medie. Dintre servicii, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor serviciile financiare, investitiile (inclusiv pensiile si titlurile de valoare), creditele ipotecare si serviciile imobiliare.

    Dintre produse, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor europeni autoturismele second-hand, ca si in 2010, si carburantii.

    Piata de electricitate si cea de combustibili s-au degradat cel mai mult in 2011 comparativ cu 2010, fapt care poate reflecta atitudinea consumatorilor fata de tarifele practicate de furnizori. In ceea ce priveste schimbarea furnizorului (switching), pe piata de electricitate, a creditelor ipotecare si a investitiilor, consumatorii au considerat ca este mai dificil fata de alte piete sa schimbe furnizorul.

    Comisia Europeana monitorizeaza pietele de consum din statele membre ale Uniunii Europene pentru a identifica domeniile care nu ofera rezultatele economice si sociale asteptate de consumatori si pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste integrarea pietei interne. Deoarece consumul reprezinta 56% din PIB-ul UE, imbunatatirea conditiilor de pe piata si a satisfactiei consumatorilor ar putea conduce la cresterea competitiei pe piata si la inovatie, ceea ce ar determina crestere economica.

    Studiul Scoreboard VI a avut in vedere increderea si satisfactia consumatorilor fata de bunurile achizitionate, posibilitatea de a schimba furnizorul de servicii, usurinta de a compara ofertele de pe piata, problemele cu care s-au confruntat consumatorii pe piata, preturile practicate de comercianti.

  • Rezervele de gaze mai ajung 15 ani, dar ar putea creşte după explorările din Marea Neagră

    “Vom rămâne dependenţi de importul de petrol în viitor, avantajul este că pentru petrol este o piaţa mondială şi avem surse diverse de aprovizionare. În privinţa gazelor naturale, depedenţa de import este mai redusă, dar şi aici producţia este în scădere. Perspectivele imediate în privinţa gazelor naturale sunt mai încurajatoare decât la petrol, existând posibilitatea de noi descoperiri în zone adânci şi în Marea Neagră”, a declarat joi Pătruţi, prezent la un seminar pe tema energiei. Potrivit acestuia, un rol important pentru asigurarea aprovizionării cu gaze a României va fi crearea unei pieţe unice la nivel mondial, la fel ca în cazul petrolului. Totodată, Pătruţi consideră că rezervele de gaze ale României vor creşte prin viitoarele descoperiri de gaze neconvenţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exxon câştigă, BP pierde în războiul pentru petrolul rusesc din Arctica

    Premierul Vladimir Putin a anunţat că firmele semnatare vor investi 3,2 miliarde de dolari în aceste exploatări, considerate virtuale mine de aur pentru orice companie petrolieră cu tehnologie suficient de performantă încât să aibă acces la ele. În cazul Rosneft, avantajul este că beneficiază de tehnologia superioară a Exxon, cel mai mare producător de petrol din lume, iar exploatarea se va face printr-o societate mixtă unde compania rusească are 66,7% din acţiuni.

    În afară de Exxon şi Rosneft, de câştigat din afacere are şi preşedintele Barack Obama, care a fost criticat de opozanţii săi republicani pentru că de la apelul lui din 2009 pentru o “resetare” a relaţiilor cu Rusia nu s-a întâmplat nimic spectaculos în relaţiile economice dintre ţări. Totuşi, pentru administraţia democrată ar putea să apară probleme în Congres, întrucât acordul le oferă celor de la Rosneft dreptul de a cumpăra participaţii la cel puţin şase proiecte ale Exxon din Golful Mexic şi Texas, ceea ce ar putea trezi vigilenţa republicanilor, care ar cere Comitetului pentru Investiţii Străine să studieze termenii acordului şi eventual să-l blocheze, pe motiv că generează riscuri de securitate economică.

    Perdantul cert al afacerii este grupul BP (British Petroleum), ale cărui planuri de a fora în Arctica împreună cu Rosneft, pe punctul de a se concretiza în ianuarie, au fost blocate în luna mai de către Mihail Fridman, Viktor Vekselberg, Leonid Blavatnik şi Gherman Han, miliardarii ruşi proprietari ai TNK, compania petrolieră cu care BP a format în 2003 societatea mixtă devenită al treilea producător de petrol din Rusia şi unul dintre primii zece pe plan mondial.

    Iar ca înfrângerea să fie completă, imediat după semnarea acordului cu Exxon, poliţia a organizat o percheziţie brutală de două zile la sediul BP din Moscova, căutând documente ale negocierilor între BP şi Rosneft. Percheziţia a avut legătură cu un proces intentat contra BP de o parte dintre acţionarii minoritari ai TNK-BP, care consideră că s-au ales cu o pierdere potenţială de cel puţin 3 miliarde de dolari fiindcă planul BP de a fora în Arctica împreună cu Rosneft a eşuat.

  • Cum se vor acorda ajutoarele de încălzire la iarnă şi cine va avea dreptul la ele

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Ajutorul de încălzire de la Ministerul Muncii înseamnă că statul suportă 80% din factura de întreţinere pentru persoanele cu un venit între 155 şi 210 lei pe membru de familie, ponderea subvenţiei scăzând treptat până la limita superioară de 615 lei pe membru de familie, când se compensa 10% din preţul facturii. În sezonul actual se introduce încă o tranşă suplimentară în grilă pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, de la 615 la 786 lei, unde statul compensează cu 10%, respectiv cu 15% în cazul persoanelor singure. Persoanele singure care au venituri cuprinse între 786 lei şi 1.082 lei vor beneficia şi ele de o compensare de 10%.

    Ca urmare, numărul beneficiarilor de ajutoare de încălzire creşte de la 200.000 la 320.000.

    În sezonul trecut, subvenţia generală acordată de guvern prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor la preţul combustibilului a totalizat 350 milioane de lei, conform premierului Emil Boc. La aceasta se adaugă ajutoarele de încălzire care s-au acordat de către Ministerul Muncii, în valoare de 120 de milioane de lei, în funcţie de venit, precum şi subvenţiile de la autorităţile locale, în valoare de 700 de milioane de lei.

    O altă noutate introdusă de Guvern este că autorităţile locale pot acorda ajutoare de încălzire sau subvenţie, sau şi ajutoare, şi subvenţie. Subvenţia se poate situa între 0 şi 63%, autorităţile locale având obligaţia să asigure acordarea de sprijin cumulat pentru energie termică, din bugetele locale, în proporţie de cel puţin 10% din maximul compensării procentuale.

    “Ca autorităţile locale să poată asigura acest procent de compensare, trebuie să cheltuiască numai jumătate din cei 700 de milioane de lei pe care i-au achitat anul trecut. Deci, altfel spus, dacă autorităţile locale acordă doar jumătate din cei 700 de milioane pe care i-au acordat anul trecut, factura la energie termică a cetăţeanului care se află în aceste tranşe de venit nu va creşte”, a declarat premierul Emil Boc.

    Autorităţile locale, în funcţie de resursele proprii, pot aproba, prin hotărârea consiliului local, ajutoare pentru energia termică peste tranşele şi procentele prevăzute de Guvern. “Deci, dacă ei doresc peste 786 de lei venit pe membru de familie să acorde ajutor de încălzire, pot să o facă şi au cadrul legal să facă acest lucru”, a subliniat premierul Boc.

    Pentru cei care beneficiază de încălzire pe lemne, pe cărbuni, sau pe gaze, adică au centrală proprie de apartament, nu se schimbă cu nimic faţă de anul trecut sistemul de acordare a ajutoarelor de încălzire.

    Faţă de anul trecut, nu s-au schimbat criteriile după care pot beneficia persoanele de ajutor de încălzire. “Ca să nu mai existe poveşti de genul că am introdus criterii suplimentare, pentru a putea diminua numărul acelora care să beneficieze de ajutoare de încălzire”, a explicat şeful Guvernului.

  • Preţul gazelor naturale livrate companiilor va creşte cu până la 10%, probabil în octombrie

    Guvernul s-a angajat în faţa FMI să crească preţurile pentru consumatorii industriali în două etape, respectiv iunie-iulie şi trimestrul IV al acestui an, fără să fie specificate procentajele de majorare în scrisoarea de intenţie.

    “După ce în iulie preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici a crescut cu aproape 10%, cel mai octombrie va avea loc o nouă majorare, cu până la 10%”, au afirmat sursele.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut Executivului să prezinte, până în luna septembrie, un calendar etapizat de liberalizare a preţurilor gazelor naturale până în 2013 în cazul companiilor şi din 2013 în 2015 în cazul populaţiei. Liberalizarea preţurilor vizează şi sectorul energiei electrice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia si Ucraina, in pragul unui nou razboi al gazelor

    “Incepem deja sa ne pregatim moral pentru o repetare a razboiului gazelor”, a declarat pentru Kommersant o sursa guvernamentala ucraineana.Presedintele rus Dmitri Medvedev s-a intalnit joi la Soci cu omologul sau ucrainean Viktor Ianukovici pentru a discuta in principal pe teme energetice.

    Kievul incearca de cateva luni sa determine Moscova sa reduca pretul gazelor exportate catre Ucraina.
    Kremlinul este pregatit sa accepte, cu conditia ca Ucraina sa intre in Uniunea Vamala din care fac parte acum Rusia, Belarus si Kazahstan, si ca guvernul de la Kiev sa aprobe fuziunea intre compania de stat Naftogaz si gigantul Gazprom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toate drumurile energiei duc la Astana

    “Deocamdata nu putem spune daca si cand vom avea un contract
    ferm, suntem in discutii si speram ca se va concretiza ceva”, spune
    Radu Petrescu, directorul de comunicare al Upetrom-1 mai, companie
    care este detinuta de omul de afaceri Gabriel Comanescu si care a
    deschis la inceputul acestui an un birou in Kazahstan. Conform
    oficialilor companiei, Upetrom isi va retrage utilajele din Marea
    Neagra, unde a terminat proiectul pentru Gazprom, si vizeaza ca
    directii strategice Marea Caspica si Marea Nordului. “Este adevarat
    ca ambele zone sunt vizate acum de marile corporatii petroliere si
    este concurenta mare acolo, dar incercam.

    Dintre acestea doua, Marea Caspica este mai putin explorata si
    speram sa avem cat de curand proiecte acolo”, explica Radu
    Petrescu, fara a face referire la un proiect anume pe care il
    urmareste compania. In 2009 si in 2010 cifra de afaceri a Upetrom a
    crescut cu 10-15% (fata de 320 de milioane de euro in 2008), in
    special pe fondul proiectelor de constructii maritime. Explorarile
    offshore ale Kazahstanului sunt in curs de dezvoltare (bazine
    precum Kurmangazu, Centralnaia, Jambai, Atas sau Aral fiind deja in
    exploatare), dar cel mai asteptat moment este inceperea extractiei
    din Kasagan, bazinul petrolifer cu rezerve de cel putin 9 miliarde
    de barili, descoperit in anul 2000.

    Deschiderea biroului Upetrom la Almaty a atras atentia nu numai
    din punctul de vedere al strategiei Upetrom – companie care
    activeaza acum numai in afara Romaniei si care si-a dezvoltat in
    ultimii ani o noua linie de business, cea de constructii, la fel de
    importanta in afaceri ca si forarea -, dar si pentru ca deschiderea
    unui birou in Kazahstan a devenit aproape obligatorie pentru
    companiile din domeniu in ultimii ani. Explicatia este la
    indemana.

    “O tara mare cat Europa de Vest care detine cele mai mari
    rezerve de petrol si gaze naturale din Marea Caspica”. In 2006,
    cand Ariel Cohen de la Washington Times descria astfel Kazahstanul,
    tara producea aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi si era
    deja in relatii comerciale cu marile companii petroliere din lume.
    “Climatul investitional din Kazahstan si acordurile de productie
    (asa-cunoscutele PSA – n.r.) cu tarile vestice sunt mult mai
    liberale decat cele pe care le semneaza Rusia, iar, in plus,
    Kazahstanul este la ani lumina fata de vecinele Uzbekistan si
    Turkmenistan in ceea ce priveste reforma si cresterea economica”,
    scria Cohen in urma cu cinci ani. Elogiul adus de jurnalistul
    american tarii din Asia Centrala era privit nu numai cu ochiul
    importatorului de petrol, ci si al analistului care a vazut o
    crestere economica de 9% pe an (PIB-ul pe cap de locuitor crescand
    la 3.000 de dolari in 2006 fata de 700 de dolari, cat era in 1994),
    crestere care a continuat si in ultimii ani – in 2010, Kazahstanul
    a avut o crestere economica de 7%, iar PIB-ul pe cap de locuitor
    ajunsese in ianuarie 2011 la 9.000 de dolari.

    Mai toti gigantii petrolieri ai lumii au afaceri cu Astana – fie
    ca e vorba de un joint-venture pentru productia de petrol, fie ca e
    vorba de contracte de achizitie, fie ca e vorba de proiecte sau
    intentii. Companiile romanesti din domeniu au avut afaceri in
    regiune dinainte de 1990. Relatiile economice ale Romaniei cu
    Kazahstan au inceput in urma cu mai bine de 30 de ani, cand
    Rompetrol SA functiona ca o entitate internationala a industriei de
    petrol si gaze din Romania. Tot Rompetrol a fost cea mai vizibila
    companie romaneasca pentru Kazahstan din 2007, cand Dinu Patriciu a
    vandut pachetul majoritar de actiuni companiei de stat
    KazMunaiGaz.

    Acum, Rompetrol este 100% o companie kazaha, care a procesat
    anul trecut la Petromidia 3,37 milioane de tone de petrol, dintre
    care 2,6 milioane tone au venit din Kazahstan si care intentioneaza
    sa foloseasca toata viitoarea capacitate de 5 milioane de tone
    pentru a procesa petrol adus din Kazahstan. (Acum, la Petromidia se
    rafineaza 4 milioane de tone anual, dar in 2012 se va finaliza
    proiectul de crestere a capacitatii, in care KazMunaiGaz a investit
    cea mai mare parte a bugetului de investitii de 500 de milioane de
    dolari.) Petrolul adus in Romania din Kazahstan vine prin
    Novorossisk, prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium – din
    actionariatul careia fac parte mai multe companii locale sau
    internationale), sau prin Batumi, terminal din Marea Neagra
    achizitionat de compania kazaha din 2006.

  • Lovitura de imagine pentru Petrom, inainte de inceperea subscrierii actiunilor

    Zacamantul, descoperit in Oltenia, a rezultat din forari la
    3.600 m adancime, testata la un debit maxim de circa 3.100 de
    barili de echivalent petrol pe zi. “Rezultatele confirma
    potentialul zacamantului si asteptarile noastre in ceea ce priveste
    regiunea Olteniei, unde am concentrat investitii mari”, a declarat
    Johann Pleininger, membru al directoratului Petrom.

    In ce priveste oferta de actiuni la bursa, statul a stabilit un
    pret maxim de 0,46 lei (comparativ cu pretul de la bursa de joi de
    0,40 lei), valoarea maxima a ofertei fiind de circa 610 milioane de
    euro, din care investitorii mari au partea leului, respectiv 85%.
    “Credem ca pretul final de subscriere va fi la un discount de
    20-25% fata de pretul maxim de subscriere”, a estimat Raluca
    Ungureanu, analist in cadrul BCR.

    Investitorii trebuie sa subscrie cel putin 3.000 de actiuni pentru
    ca oferta sa fie declarata reusita.