BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.

  • Guvernul creste cheltuielile de personal in 2012, an electoral, cu 5% peste limita din 2011

    Cheltuielile de personal vor creste astfel de la 40,5 miliarde
    lei in 2011 (dintr-un total al cheltuielilor bugetului general
    consolidat de 192,6 miliarde lei) la 42,59 miliarde lei (dintr-un
    total al cheltuielilor de 203,3 miliarde lei), releva proiectul
    prin care Guvernul urmeaza sa aprobe plafoanele de cheltuieli
    pentru anul viitor. In 2010, cheltuielile de personal au totalizat
    42,15 miliarde lei. Plafonul cheltuielilor de personal ale
    bugetului general consolidat, exprimat ca procent in Produsul
    Intern Brut, va fi de 7,2% in anul 2012 si de 6,9 % in anul 2013.
    Comisia Nationala de Prognoza ia in calcul un produs intern brut de
    599 miliarde lei (3,9%) in 2012 si de 659,4 miliarde lei (4,5%) in
    2013. Plafonul de cheltuieli va fi inclus in proiectul de buget
    pentru anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bataie de cap la calculul deficitului bugetar

    Diferenta poate fi explicata, conform lui Eugen Sinca, analist
    al BCR, prin “riscurile asociate cu alegerile locale si
    parlamentare din 2012, care ar putea impinge politicienii la
    anumite masuri fiscale populiste”.

    Deficitul este proiectat sa scada de la 6,4% din PIB in 2010 la
    4,7% in 2011 si la 3,6% in 2012, se arata in raportul de primavara
    al Comisiei Europene, cu precizarea ca “prognoza se bazeaza pe
    cifrele furnizate de autoritatile romane in aprilie, insa Eurostat
    si-a exprimat rezerve asupra calitatii acestor raportari, astfel
    incat, pe masura ce noi date vor deveni disponibile, prognoza ar
    putea fi modificata”.

    Raportul precizeaza ca “nu se prevede nicio modificare de taxe
    si impozite pentru acest an, insa e de asteptat ca veniturile din
    contributiile sociale sa creasca, in parte datorita introducerii
    contributiei de asigurari de sanatate pentru pensionarii cu pensii
    mai mari de 740 de lei pe luna”. La capitolul cheltuieli, se prevad
    “noi restrangeri ale cheltuielilor, incluzand continuarea
    inghetarii pensiilor, reducerea subventiilor la incalzire si
    limitarea angajarilor in sectorul public”.

    La conferinta organizata joi de Ziarul Financiar, presedintele
    Traian Basescu si-a declarat rezervele in privinta posibilitatii de
    reducere a CAS in cursul lui 2011, pentru ca aceasta ar impiedica
    procesul de consolidare fiscala, respectiv reducerea deficitului
    bugetar la 3% din PIB in 2012. Obiectivul de 3% deficit este
    cuprins si in Programul de convergenta cu zona euro, proaspat
    trimis de Romania la Bruxelles.

    Pentru cresterea economica, raportul Comisiei Europene avanseaza
    ca prognoza 1,5% in 2011 si 3,7% in 2012.

  • Mai mult de jumatate din cheltuielile romanilor se duc pe alimente, electricitate, gaz, combustibili

    Cu o pondere a acestor plati de 54% din totalul cheltuielilor
    lunare, Romania este urmata de Lituania,(40%), Bulgaria (39%) si
    Slovacia (37%). Ponderea detinuta de alimente, electricitate, gaz
    si combustibili in totalul cheltuielilor se situeaza la 34% in
    Letonia si Polonia si la 32% in Croatia, Ungaria si Turcia. La
    polul opus al clasamentului privind ponderea cheltuielilor cu
    alimente, electricitate, gaz si combustibili in totalul consumului
    se situeaza Marea Britanie (12%), Danemarca (15%) si (Austria 16%).
    Totusi, Romania este surclasata de Slovacia in ceea ce priveste
    ponderea cheltuielilor pentru electricitate, gaz, combustibili in
    total consum si se situeaza aproximativ la acelasi nivel cu Ungaria
    si Cehia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR

    Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
    ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
    frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
    pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
    tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
    vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.

    “Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
    economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
    asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
    afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
    strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
    ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
    interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
    mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
    interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
    volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
    bancherul.

    “Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
    de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
    uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
    comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
    si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
    politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
    produselor financiare.


    Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
    “restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
    vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
    sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
    efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
    disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
    activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
    comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
    pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
    iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
    negre”.

    In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
    banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
    “nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
    sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
    sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
    dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
    la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
    pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.

    Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
    comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
    insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
    “semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
    atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
    vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
    mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
    faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
    externa.

    La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
    din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
    si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
    pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
    acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
    consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
    puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
    (cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
    piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
    cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
    cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
    sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.

    “Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
    credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
    chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
    datoriei publice”, conchide bancherul.

  • Cum aleg romanii magazinele din care fac cumparaturi

    Acest factor are o influenta si mai pregnanta in randul
    persoanelor intre 45 si 55 de ani sau a celor cu educatie
    superioara, dar mai ales pentru persoanele din Capitala.

    Nivelul preturilor este, de asemenea, un motiv destul de
    important in alegerea magazinului, mentionat de aproximativ 46%
    dintre romani, cu un impact mai mare in randul femeilor sau al
    persoanelor cu venituri mai mici de 1.500 de lei pe luna, dar mai
    putin luat in considerare de bucuresteni.

    Varietatea gamei de produse alimentare si nealimentare se
    regaseste ca un criteriu important pentru romanii care prefera
    lanturile de magazine de tip hypermarket (43%). Prospetimea si
    calitatea produselor, desi ocupa locul patru in clasamentul
    motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total
    populatie), este de o importanta relativ mica printre tinerii cu
    varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, dar si a persoanelor care
    locuiesc in Bucuresti.

    Alte criterii de o importanta relativa pentru cumparatori (sub
    6%) sunt obisnuinta de a merge intr-un magazin anume (mai ales in
    randul romanilor care nu lucreaza), existenta promotiilor (cu un
    impact putin mai mare printre femei), personalul placut si
    posibilitatea cumpararii rapide (lipsa cozilor sau viteza achitarii
    la casa).

    Datele fac parte din studiul Shopping Monitor realizat in
    noiembrie 2010 pe un numar de 737 de respondenti de peste 15 ani,
    din mediul urban, responsabili de cumpararea produselor alimentare
    si nealimentare din gospodarie, esantion reprezentativ pe regiuni
    istorice si grad de urbanizare. Metoda de culegere a datelor a fost
    cea a interviurilor telefonice.

  • Romania, data de FMI ca exemplu de “perseverenta politica si sociala” in fata crizei

    Un studiu facut de FMI in randul a 29 de tari care au luat
    credite de la Fond in perioada crizei, din 2008 incoace, arata ca
    finantarea respectiva a fost benefica pentru ele, intrucat le-a
    ajutat sa treaca peste socul crizei si sa evite o prabusire si mai
    accentuata a cererii interne si a importurilor. In majoritatea
    tarilor respective, finantele publice au fost cresterea economica
    se intoarce acum, constata FMI.

    “Pentru tarile care au apelat la sprijinul FMI inca din 2008-2009,
    problema era stabilizarea economiei si evitarea unor ajustari
    excesive de cheltuieli din cauza crizei ori a unor fluctuatii
    valutare daunatoare”, afirma James Roaf, intr-un interviu pentru
    publicatia institutiei, IMF Survey. Cele care au luat credite in
    2010-2011 aveau insa probleme profunde structurale, care le blocau
    accesul pe pietele financiare, explica Roaf.

    Romania a facut parte din primul val de state care au solicitat
    credit de la FMI in epoca de criza, din 2008 pana la jumatatea lui
    2009, alaturi de Letonia, Ungaria, Ucraina sau Serbia, in timp ce
    Grecia sau Irlanda au facut parte din valul ulterior.

    Roaf sustine ca studiul a aratat ca ponderea cheltuielilor sociale
    in totalul cheltuielilor a crescut in loc sa scada in aproape toate
    tarile cu programe convenite cu FMI. “In toate tarile, cei saraci
    sufera cel mai mult. Am lucrat cu guvernele pentru a proteja si
    chiar a creste cheltuielile sociale, spre a apara grupurile sociale
    cele mai vulnerabile”, declara expertul FMI.

    Mai mult, constata studiul, cheltuielile sociale au crescut cel mai
    mult tocmai acolo unde ponderea era cea mai mica inainte de
    incheierea acordurilor cu FMI.

    James Roaf atrage atentia ca, pentru tarile din Europa Centrala si
    de Est unde programele din 2008-2009 au expirat sau expira in acest
    an, cel mai important e sa evite “oboseala reformelor” si sa aplice
    in continuare politici pentru redresarea economiei si cresterea
    ocuparii populatiei.

    “Mare parte din cresterea economica inainte de criza in Europa
    Centrala si de Est era alimentata de majorarea exagerata a
    creditelor. Lipsite acum de creditele care stimulau consumul,
    tarile din zona trebuie sa se orienteze spre exporturi ca motor al
    cresterii viitoare”, afirma Roaf.

  • CE va recupera fonduri de 75 mil. euro cheltuite incorect de Romania in agricultura

    Cele mai mari sume sunt imputate Greciei (260 milioane euro),
    Spaniei (115 milioane euro) si Romaniei. Neregulile din Romania
    vizeaza “puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS (de identificare a
    parcelelor agricole, n.r.) in ceea ce priveste controalele
    administrative incrucisate, furnizarea de informatii inexacte
    fermierilor si controalele ineficiente la fata locului in privinta
    ajutoarelor pe suprafata” , potrivit unui comunicat al CE.Decizia
    Comisiei are legatura si cu masurile de dezvoltare rurala pe
    suprafata.

  • Ministerul Dezvoltarii anunta ca va face o sala polivalenta cu 50 de milioane de euro

    Reprezentantii MDRT au declarat pentru Mediafax ca proiectul ar
    putea fi dezvoltat in sectorul 2 al Capitalei. Proiectul urmeaza sa
    fie realizat in doi ani si jumatate, iar procedurile de adju¬decare
    pentru acest contract urmeaza a fi demarate in luna iulie a acestui
    an. Banii pentru realizarea acestui proiect vor proveni din bugetul
    de stat, din bugetul MDRT si din alte surse de finantare. In
    prezent cea mai mare sala din Bucuresti in care pot fi organizate
    intreceri sportive sau concerte este Sala Polivalenta din Parcul
    Tineretului. Aceasta sala are o capacitate de 6.000-8.000 de
    locuri. La inceputul acestui an Elena Udrea, ministrul dezvoltarii
    regionale si turismului, a lansat Programul National “Sali
    Poli¬valente”, prin care urmeaza sa fie construite 30 de sali
    polivalente cu capacitati de 5.000, 10.000 si 15.000 de locuri in
    resedinte de judet.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a crescut pretul benzinei in Romania, Bulgaria, Ungaria, Grecia in 2011

    La doar o zi dupa ce Petrom a majorat pretul celor mai vandute
    sortimente de carburanti cu cate noua bani pe litru compania
    Rompetrol a scumpit si ea benzina si motorina cu pana la noua bani
    pe litru. Dupa majorarea cu 9 bani, cea mai ieftina benzina ( EFIX
    Benzina 95) are un pret de referinta de 5,3 lei/litru, iar cea mai
    scumpa (Benzina ALTO) – 5,97 lei/litru. In acelasi timp, litrul de
    motorina EFIX Diesel – cel mai ieftin produs – s-a scumpit cu 6
    bani, ajungand pana la 5,32 lei. Cel mai mult costa motorina Diesel
    ALTO – 5,64 lei/litru, dupa majorarea cu 9 bani. Compania, detinuta
    de grupul KazMunaiGaz din Kazahstan, a facut acest anunt miercuri
    dimineata. La doar cateva ore dupa anunt, intrebat ce parere are
    despre valul de scumpiri de pe piata carburantilor, ministrul
    Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, a raspuns ca acestea sunt
    nejustificate si ca producatorii aveau planificate deja aceste
    majorari.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info