BusinessMagazin

Tag: carte

  • Cat costa sa citesti originalul

    “Suntem trei asociati indragostiti de carti. Ideea librariei a fost inspirata de fetita de 10 ani a unuia dintre noi, care invata la o scoala britanica si care s-a lovit de faptul ca nu gasea carti in limba engleza”, spune Vlad Niculescu, directorul general al librariei Anthony Frost, prima librarie din Capitala unde se vinde exclusiv carte in limba engleza.

    Niculescu si inca doi asociati, Dan Nicolaescu si Nicolae Ion, au deschis libraria in decembrie anul trecut. Partenerii straini i-au gasit la targul de carte de la Frankfurt, iar Niculescu spune ca editurile au fost foarte interesate sa patrunda pe piata din Romania.

    „Selectia de carti este foarte personala si fiecare dintre noi se ocupa de un anumit domeniu. In librarie se gasesc carti de arta, fotografie, fictiune, non-fictiune, stiinte exacte, filozofie, comics, calatorii… am incercat sa acoperim cam totul.” Una dintre cele mai noi colectii, de pilda, este 33 1/3 (care contine 150 de titluri) care trateaza cate un album muzical si felul in care acesta a influentat lumea intr-o anumita perioada.

    Clientii sunt si tineri, in special studenti, dar si profesorii lor – „oameni care si-au dorit dintotdeauna sa aiba acces usor la o carte in original”.

    Preturile cartilor pornesc de la 25 de lei si pot ajunge la cateva sute de lei in cazul albumelor de arta. Managerul spune ca investitia in librarie si in stocul de carti a fost de cateva zeci de mii de euro si estimeaza ca va fi recuperata in aproximativ un an. „Cei mai multi clienti ne trec pragul in weekend, iar sambata sunt momente in care nu poti arunca un ac.”

    Conceptul de librarie dedicata exclusiv cartii straine nu este nou, avand in vedere ca la inceputul anului 2002, in cadrul galeriilor comerciale din hotelul Marriott s-a deschis libraria Salingers. Insa din cauza scaderii traficului, dar si a modificarii structurii clientilor (in 2002, 70-80% dintre clienti erau turisti si expatriati, iar acum procentul a scazut la 30-40%), libraria a fost inchisa in octombrie 2006.

    Proprietarii brandului au preferat galeriile comerciale Feeria (unde in 30% din librarie exista carte straina) si aeroportul Otopeni. Si, judecand dupa rezultatele financiare, decizia a fost inspirata. „Cifra de afaceri in 2006 a depasit 200.000 de euro, cu trei puncte de vanzare, iar in 2007, cu un magazin mai putin, a fost peste 350.000 de euro”, spune Alexandra Mihai, director general la librariile Salingers.

    In aceste conditii, timpul care trece intre lansarea unei carti pe piata internationala si momentul in care ajunge in Romania s-a redus si de multe ori s-a intamplat ca lansarea sa aiba loc concomitent. De exemplu, anul trecut, lansarea in Romania a ultimului volum din seria Harry Potter, „Harry Potter and the Deathly Hallows”, a avut loc la Bucuresti in acelasi timp cu lansarea din Marea Britanie sau din Statele Unite.

    Iar cartea „Time Traveler’s Wife”, scrisa de Audrey Niffenegger si a carei ecranizare va fi lansata in acest an, a fost prezenta in Romania inca de la inceputul anului 2006, in conditiile in care la Londra a aparut la finalul lui 2005. „Cartea a avut foarte mare succes si la fiecare noua comanda o aducem”, spune directorul librariilor Salingers.

    Totusi, drumul pana la o piata de carte straina a fost destul de lung si anevoios, din moment ce primele aparitii de carte straina au fost la inceputul anilor 1990, cand librariile au adus pe rafturi albume de arta. „Pe fondul unei lipse acute a cartii de imagine in limba romana, cererea pentru albumele in limbi straine a dezvoltat o noua piata.

    "In timp, cererea a crescut, iar oferta s-a diversificat, in prezent existand un rulaj anual de aproximativ 10.000 de titluri”, spune Sebastian Anghel, director general al Noi Distributie, unul dintre cei mai vechi importatori de carte straina din Romania, care in prezent distribuie produsele a 300 de edituri internationale.

    Si librariile Carturesti au inceput prin a vinde aproape exclusiv albume de arta si arhitectura.

    „Importurile de carte straina au inceput in urma cu doi ani, cu o selectie de carti ilustrate, beletristica si carte pentru copii. Acum oferim si literatura contemporana in limba engleza – in curand si in limbile franceza si germana, carti de specialitate, carti pentru dezvoltarea personala si timp liber”, spune Monica Grigore, asistent PR la librariile Carturesti. Carturesti lucreaza cu grupuri editoriale precum Penguin, Harper Collins, Thames & Hudson, Phaidon, MacMillan sau Random House.

    „Oferta externa acopera toate ariile de interes, la un standard la care cartea romaneasca nu poate ajunge prea curand”, spune Grigore. Librariile Carturesti au aproximativ 20% din rafturi acoperite de carte straina, de la autori de fictiune (Salman Rushdie, Orhan Pamuk, Ian McEwan), SF si fantasy (Philip K Dick, Tolkien, J.K. Rowling) sau nonfictiune (Naomi Klein, Wally Ollins, Tom Peterson sau artistul graffiti Banksy).

    Despre valoarea pietei de carte straina, opiniile sunt impartite, desi mai toti estimeaza cresteri de pana la 30% anual. Sebastian Anghel de la Noi Distributie estimeaza valoarea pietei la 6-7 milioane de euro, reprezentantii librariilor Carturesti o situeaza undeva la 3 milioane de euro, iar Vlad Niculescu de la libraria Anthony Frost estimeaza 2 milioane de euro.

  • Anchete la 40 de grade

    Primul sau roman este erotic si dateaza din 1959, dar a fost sters din bibliografia oficiala a autorului, care prefera sa lase sa se creada ca si-a inceput activitatea literara in 1962, cu un roman unde il arunca pe scena thriller & mystery pe Evan Michael Tanner, un spion ciudat, care nu doarme niciodata, din pricina faptului ca a incasat schijele unui obuz in timpul razboiului din Coreea.

    Personajul a revenit de multe ori in romanele lui Block, ultima oara in 1997, in „Tanner on Ice”. Un alt personaj recurent, cu o uriasa priza la public, este detectivul particular Matthew Scudder, erou al romanului pe care vi-l prezentam. Alcoolic de prima mana si investigator atins de geniale inspiratii de moment, Scudder a trait pret de vreo sase romane si de cativa munti de lazi de whisky.

    Lawrence Block, „Cand sfanta crasma se inchide”, Editura Humanitas Fiction, Bucuresti, 2007

  • Viata si literatura

    Crescut in Germania postbelica de catre mama sa, isi petrece vara la bunicii elvetieni, corectori pentru o colectie de romane populare. Intr-o buna zi, Peter incepe sa citeasca un teanc de spalturi si descopera, fascinat, povestea unui neamt prizonier de razboi in Rusia, care izbuteste sa evadeze si sa se intoarca acasa.

    Aici insa afla ca sotia sa il parasise.

    Anumite detalii din aceasta istorie trista ii dau lui Peter senzatia ca nu se afla in fata unui roman, ci a unei intamplari adevarate, iar acest lucru incepe sa-l obsedeze. Mult mai tarziu, devenit jurist, va incepe o ancheta si va descoperi ca barbatul din poveste este insusi tatal sau.

    Bernhard Schlink, „Intoarcerea acasa”, Editura Polirom, Iasi, 2008

  • Cum sa fii singur pe piata ta

    Studiind evolutia a circa 150 de companii, pe spatiul unui intreg secol, cei doi autori au identificat un model strategic de crestere intr-un mediu concurential saturat, in care produsele seamana din ce in ce mai mult si unde razboiul preturilor face ravagii.

    Pentru a iesi din "oceanul rosu" al concurentei, compania face un salt valoric ce va da nastere unui spatiu de piata in intregime nou, un „ocean albastru”.

    Apple, Swatch, eBay sau The Body Shop au reusit pentru ca au stiut sa creeze o cerere de piata cu totul noua. Majoritatea „oceanelor albastre” nu s-au nascut insa dintr-un avantaj competitional si nici dintr-o inovatie radicala, ci din unirea a doua directii pe care teoria le declara incompatibile: o diferentiere puternica (produs original, daca nu chiar unic) si un bun raport calitate/pret.

    Exemplul cel mai pregnant pe care s-au bazat autorii a fost cel al faimosului Cirque du Soleil, o afacere de divertisment canadiana. Creatorii ei au luat ceea ce era mai bun din aria circului traditional (clovnii) si din teatru (regia), aducand spectacolul in zona de interes a adultilor, nu a copiilor.

    Ceea ce a facut remarcabil succesul Cirque du Soleil, unul dintre cele mai bine vandute produse de export canadiene, este ca nu a fost realizat intr-un domeniu atractiv, ci mai degraba intr-unul aflat in declin, caruia analiza strategica traditionala nu-i dadea sanse de dezvoltare.

    Semnificativ pentru acest proiect este ca nu a luat audienta celorlalte circuri care, istoric vorbind, erau destinate copiilor, ci a creat un nou spatiu de piata, cu un nou grup de clienti – adultii -, pregatit sa plateasca mai mult pentru o experienta noua de divertisment.

    W. Chan Kim, Renée Mauborgne, „Strategia oceanului albastru”, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2007

  • Versetele angelice ale lui Rushdie

    Rushdie s-a nascut la Bombay si traieste actualmente la New York, dupa o prelunga sedere in Marea Britanie, a doua lui patrie spirituala. Un du-te vino intre culturi care a facut ca povestile pentru copii – dar si pentru adultii cu inima tanara – sa constituie punctul de intalnire al celor doua personalitati ale scriitorului – pe-o de parte musulmanul leganat de nesfarsitele povestiri ale Seherezadei, de cealalta, scriitorul englez impatimit de legendarele povesti scornite de matematicianul Lewis Carroll.

    „Harun…”, aceasta fabula despre povesti si despre conditia povestitorului (piesa literara pe care Stephen King o califica drept „dovada vie a unui adevarat geniu literar”) a fost scrisa de Rushdie nu ca un exercitiu de stil sau ca o eliberare dupa truda la „Versetele satanice” din 1998, ci ca sa fie oferita in dar fiului sau. Si nu oricand, ci imediat ce el, Salman, a fost condamnat la moarte prin celebra fatwa iraniana.

    Morala fabulei: „Harun si Marea…”, o poveste comica, atinge de fapt probleme cum ar fi libertatea de expresie vs. cenzura, victoria sentimentelor vs. calculele politice, domnia justitiei si a ratiunii vs. fanatism.

    Ne aflam in tara Alifbay, un oras trist, cel mai trist din toate, „asa de devastator de trist, ca isi uitase propriul nume. Era asezat pe tarmul unei mari indurerate, plina de pesti posaci, atat de amarati la gust, incat cei care ii mancau incepeau sa ragaie de melancolie”. Aici traieste Rasid Khalifa, a carui veselie vestita provenea din faptul ca era o nesecata sursa de povesti si chiar traia de pe urma lor.

    Tristetea ca a fost parasit de sotie il face insa pe Rashid sa-si piarda sirul vorbelor si sa nu mai poata nascoci povesti. Fiul sau, Harun, isi da seama ca viata fara povesti nu poate si merita sa fie traita. Asa ca, suit pe dosul unei Pupeze, pasarea magica prin excelenta, micul Harun are ambitia sa ajunga in locul fermecat unde se afla izvorul viu al tuturor povestilor.

    Aceasta pledoarie pentru libertatea de expresie a cunoscut si o versiune dramatizata, care s-a bucurat de mult succes in SUA.

    Salman Rushdie, „Harun si marea de povesti”, Editura Polirom, Iasi, 2008

  • Matematica si magie

    Volumul de fata e o calatorie prin matematica, dar si prin natura si cultura, pornind de la realitate a benzii lui Möbius.

    „La prima vedere, e foarte simplu: iei o fasie de hartie si, dupa ce o rasucesti o data, lipesti capetele unul de altul. Dar, cand incepi sa cercetezi proprietatile obiectului obtinut, ca, desi fasia initiala are doua suprafete, cea rezultata are una singura”.

    Sub condeiul lui Pickover, acest obiect descoperit (sau inventat) de August Möbius pe la mijlocul secolului al XIX-lea pare sa faca parte din recuzita unui magician.

    Clifford A. Pickover, „Banda lui Möbius”, Editura Humanitas, Bucuresti, 2007

  • Urmatorul Umberto Eco?

    Desi si-a inceput activitatea literara la sfarsitul anilor 80, Manfredi a inceput sa fie cunoscut si apreciat (multi dintre fanii sai din Peninsula il aseamana cu Umberto Eco) de-abia dupa publicarea unei impresionante trilogii dedicate lui Alexandru cel Mare (1998), care se inspira din Plutarh, Plinius sau Demostene.

    „Oracolul”, cartea sa din 1990, tiparita acum de editura Allfa, ne plaseaza insa in contemporaneitate: ne aflam in Atena, in anul 1973, in timpul revoltelor studentesti din Piata Politehnicii. Cu putina vreme inainte de declansarea razmeritei, un eminent arheolog moare in conditii inexplicabile, dupa ce descoperise vasul de aur al miticului Tiresias, profetul antic.

    Ce legatura exista intre acest vas ritualic si seria de crime petrecute in Grecia acelor ani?

    Valerio Massimo Manfredi, „Oracolul”, Editura Allfa, Bucuresti, 2007

  • Beckett cel necunoscut

    Aici il cunoaste pe Joyce, patrunde in intimitatea artei de avangarda si scrie primul sau text, romanul „Murphy”.

    Definitorii pentru personalitatea sa vor ramane textele dramatice, din specia teatrului absurd, care ii vor convinge pe juratii comitetului Nobel sa ii ofere premiul in 1969.

    Prezentul volum editat de Curtea Veche reuneste doua dintre cele mai cunoscute piese ale autorului, amandoua scrise in limba franceza‚ “Asteptandu-l pe Godot” si “Sfarsitul jocului”, dar si o piesa cvasinecunoscuta, compusa tot in franceza, “Eleutheria” (1947), una dintre primele sale productii destinate scenei.

    Prin anii ‘50, regizorul Roger Blin a fost cat pe ce s-o puna in scena, insa a optat in ultima clipa pentru „Asteptandu-l pe Godot”.

    Samuel Beckett, “Asteptandu-l pe Godot”, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2008

  • Greuceanu, file de poveste

    Aici, un candidat la primarie promite cu sinceritate sa puna ordine, manat si de faptul ca fiica lui a fost batuta cu bestialitate.

    Desi candidatul iese primar la alegeri, ii este peste putinta sa aduca liniste orasului. Fara sa-si propuna asta, un politist pe nume Greuceanu il va ajuta sa-i elimine pe capii lumii interlope. Greuceanu descopera o fabrica de diamante la marginea orasului, despre a carei existenta nu stia nimeni.

    De aici sunt trimise afara din tara diamante, fara taxe si fara stirea autoritatilor. Implicati sunt doi frati, impreuna cu tatal lor, Tartorul +l Batran. Personajele din basmul celebru sunt transpuse in lumea de azi: zmeii, cum s-a putut vedea, sunt o familie de gangsteri, iar incercarile prin care trece Greuceanu sunt afaceri celebre din lumea româneasca a ultimelor doua decenii.

    Stelian Turlea, “Greuceanu”, Editura Paralela 45, Pitesti, 2008

  • Ce n-ati apucat sa vedeti la Paris

    Nu la fel procedeaza ghidul “StyleCity Europa”, pe care recent l-a scos pe piata editura Litera International.

    Ghidul recomanda Institut du Monde Arabe, Musée Nissim de Camondo sau Le Palais de Tokio (muzee), La Maison des Trois Thés, Café de Marly sau La Palette (baruri, cafenele, restaurante) sau A-poc, Colette, Lunx (magazine). Adica destinatii sic, pentru cunoscatori. Hotelurile nu sunt Ritz sau Georges V, ci design/boutique hoteluri.

    Acest prim volum dintr-o serie mai larga este dedicat (asa cum se mentioneaza chiar pe coperta) “afacerilor, distractiilor si cumparaturilor” pe care le puteti face in 14 orase europene (nu neaparat capitale): Amsterdam, Anvers, Atena, Barcelona, Berlin, Bruxelles, Dublin, Istanbul, Lisabona, Londra, Paris, Roma, Rotterdam si Viena.

    Orase carora, daca sunteti o persoana rafinata si cu bani, le puteti descoperi un chip cu totul nou, pe care il cunosc indeobste doar localnicii sau turistii “profesionisti”, prin intermediul unor locuri insolite si exclusiviste, prezentate din perspectiva initiatilor.

    Bogat ilustrat si incarcat cu savuroase detalii inedite, “StyleCity Europa” ne pofteste in hoteluri pentru care artistii contemporani au creat un design special pentru fiecare camera, restaurante amenjate in cladiri de patrimoniu, galerii de arta nonconformiste, baruri underground si magazine speciale.

    De asemenea, veti avea surpriza descoperirii unor spatii care si-au schimbat destinatia: o scena amenjata intr-o fosta fabrica, o expozitie din hala unei uzine dezafectate sau un garaj transformat in boutique.
    Hartile si fotografiile care insotesc textul va ajuta sa descoperiti detalii pe care imaginea de ansamblu a unei cladiri, de pilda, le estompeaza.

    “StyleCity Europa”, Editura Litera International, Bucuresti, 2007