BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Tratament premium pentru clasicul pick-up

    La mai bine de un secol de la înfiinţare, producătorul de autovehicule Mercedes-Benz anunţă intrarea pe un nou segment de automobile. Clasicul pick-up primeşte un tratament premium.

    Compania germană a dezvăluit conceptul de pick-up numit X-Class, undeva la câţiva kilometri de capitala Suediei, Stockholm, într-un spaţiu dedicat expunerilor operelor de artă. În afara clădirii, peisajul părea extras din filmele lui Ingmar Bergman: vreme mohorâtă, copaci înalţi şi încă verzi, deşi e sfârşit de octombrie, stânci negre lucioase. Locul nu a fost ales la întâmplare, germanii spunând că Stockholm are elemente urbanistice, dar şi de offroad, asemănătoare cu Mercedes-Benz X-Class, în opinia lor. De fapt, Mercedes X-Class va veni în două modele: „powerful adventurer“ (varianta cu adevărat offroad) şi „stylish explorer“ (pentru cei care‑şi petrec mai mult timp în mediul urban).

    Reprezentanţii companiei au insistat asupra faptului că sunt prima companie producătoare de autovehicule premium care lansează un pick-up ce va combina puterea unei maşini offroad cu confortul şi siguranţa unei maşini de lux; speră ca efectul să reediteze experienţa pe care a avut-o introducerea SUV-ului luxos M-Class în anii ’90 şi care a echivalat cu o veritabilă pistă de lansare pentru acest tip de autovehicul.

    Numărul de maşini noi înregistrate în Europa a crescut cu 9,3% în 2015, unul dintre principalele motive fiind vânzarea unui număr record de maşini de teren. Astfel, pentru prima dată, numărul de SUV-uri vândute l-a depăşit pe cel al segmentelor tradiţionale – subcompact şi compact. Segmentul de piaţă ocupat de SUV-uri a crescut de la 19,8% în 2014 la 22,5% în 2015, în vreme ce subcompactele au ocupat doar 22% din cota de piaţă, iar compactele 20,6%.

    Succesul s-a datorat, în mare măsură, rezultatelor excepţionale obţinute de SUV-urile mici – acestea au înregistrat o creştere de 38% a vânzărilor, trecând pentru prima oară de un milion de unităţi comercializate. SUV-urile compacte au rămas în topul preferinţelor, reprezentând 40% din totalul segmentului (1,28 milioane unităţi); 470.000 de clienţi au preferat SUV-urile de talie medie, iar 243.000 SUV-urile mari. Numărul SUV-urilor înregistrate a crescut în toată Europa, Marea Britanie fiind lider în acest clasament (de la 500.000 de maşini înregistrate în 2014 la 630.000 în 2015). Portugalia, Spania, Danemarca, Croaţia şi Grecia au avut, de asemenea, creşteri de peste 40%.

    Acelaşi traseu îl vede Mercedes şi pentru segmentul de pick-upuri, mai ales pentru cele medii (o tonă), pentru care firma de cercetare Global Insight estimează o creştere globală de 39% până în 2025. Pieţele principale vizate de germani sunt America Latină, Europa şi Oceania, unde numărul total de pick-upuri medii vândute anul trecut a ajuns la aproape 600.000 de unităţi, însă rămâne de văzut dacă apetitul consumatorilor este la fel de ridicat şi pentru un pick-up de lux.

    Maşina este programată să fie lansată la sfârşitul lui 2017, dar germanii nu au precizat şi un preţ de vânzare. Aceasta va fi produsă în parteneriat cu Renault-Nissan. Pentru piaţa europeană, australiană şi sud-africană, automobilul va fi prods la fabrica Renault-Nissan din Barcelona în 2017, iar pentru America Latină, producţia va începe în 2018 la Cordoba, în Argentina; astfel cele două companii îşi prelungesc parteneriatul început acum şase ani. Valoarea investiţiei în dezvoltarea noilor modele pe piaţă se va ridica la o sumă de „sute de milioane de euro până la vremea lansării“.

    „Cu Mercedes-Benz pick-up ne vom acoperi una dintre găurile din portofoliu. Vrem să le oferim clienţilor noştri automobile care să le satisfacă nevoile specifice. X-Class va stabili un nou standard pentru un segment aflat în creştere“, a declarat Dieter Zetsche, CEO-ul Mercedes-Benz.

    Printre pieţele cheie identificate de Mercedes se numără Argentina, Brazilia, Africa de Sud, Australia şi ţările europene. În Australia, pick‑upurile medii au o cotă de piaţă de 14,1% din totalul vehiculelor, în Argentina 11,6%, 0,5% în Germania şi 1,3% în Marea Britanie, potrivit informaţiilor dezvăluite de Mercedes. De menţionat este faptul că X-Class nu va fi disponibil, cel puţin la lansare, pe piaţa tradiţională a pick-up-urilor, Statele Unite, unde segmentul de pick-up mediu creşte cu 20% anual, însă acolo piaţa este dominată de cei mai trei producători consacraţi în acest segment: Ford, General Motors şi Chrysler.

    Compania a identificat mai multe categorii de clienţi pentru X-Class: familii cu un stil de viaţă activ, aventurieri pasionaţi de mai multe sporturi outdoor, antreprenorii care şi‑ar putea folosi maşina în scop personal, dar şi pentru afaceri.
    Noile modele vor concura direct cu automobilele Volkswagen Amarok sau Toyota Hilux. Însă Mercedes-Benz vrea să ridice ştacheta în ceea ce priveşte confortul pasagerilor şi luxul din interior, care este finisat la standarde pe care nu le-am văzut până acum la un pick-up: cu piele pe bord, cusături fine şi cu un sistem multimedia.

    La evenimentul de debut au dominat adjectivele folosite în prezentări, iar cifrele şi datele tehnice concrete au fost menţionate sporadic. Ce ştim este că viitorul model de serie va fi disponibil în versiuni cu tracţiune integrală nepermanentă, permanentă sau doar cu transmisie spate. Din punctul de vedere al motorizărilor, Mercedes-Benz X-Class va dispune de propulsoare diesel şi benzină cu patru cilindri, dar şi de un V6 diesel. În ceea ce priveşte transmisiile, Mercedes promite atât cutii de viteze manuale, cât şi cutii de viteze automate. Sarcina utilă va ajunge până la valoarea de 1,2 tone, iar cea remorcabilă la 3,5 tone.

    Poate părea surprinzător, dar aceasta nu este prima încercare a germanilor de a produce un pick-up. În anii ’70, reprezentanţa Mercedes din Argentina a experimentat cu un pick‑up cu două şi patru uşi numit destul de neinspirat „La Pick-up“, despre care şeful Mercedes a spus pe scenă că „nu a fost cel mai bun pick-up din punct de vedere tehnologic, şi nici din punct de vedere economic, dar a câştigat un număr de fani“. Poate această nouă iteraţie a pick-upului îşi va găsi atât fanii, cât şi un loc în portofoliul germanilor.

     

  • Cum te poate ajuta Facebook să-ţi găseşti un loc de muncă

    Peste un miliard de oameni din întreaga lume foloseşte Facebook zilnic, dar gigantul din social media analizează continuu alte metode de a atrage noi clienţi. Se pare că următorul pas al companiei va fi în domeniul recrutării.

    Facebook testează o unealtă prin care va permite administratorului paginii să creeze postări de recrutare şi să primească aplicaţii de la candidaţi, o metodă care ar putea pune presiune pe succesul LinkedIn.

    „Pe baza comportamentului analizat, în contextul în care multe companii mici postează pe pagina lor despre locurile de muncă oferite, derulăm un test pentru ca administratorii paginilor să creeze anunţuri despre locurile de muncă şi să primească aplicaţii de la candidaţi”, a declarat un purtător de cuvant companiei Reuters. LinkedIn câştigă cel mai mult din taxele lunare pe care recrutorii le plătesc pentru a se conecta oamenii, fiind o reţea socială pentru afaceri.

    Deocamdată, nu se ştie în ce regiuni testează Facebook aceste caracteristici. Cu noua facilitate compania ar putea conduce mai mult trafic spre paginile lor şi, în acelaşi timp, le-ar aduce mai mulţi bani de la cei care doresc deschidere către un număr mai mare de candidaţi, conform TechCrunch, site de tehnologie.

    Săptămâna trecută, Facebook a raportat o crestere de 55,8 procente venit trimestrial, depăşind estimarile analiştilor. Veniturile provenite din anunţurile pe mobil au reprezentat 84% din veniturile totale din publicitate ale companiei, în valoare de 6,82 miliarde de dolari pentru al treilea trimestru al acestui an, comparativ cu 78% anul precedent.  Peste 90% din utilizatorii Facebook accesează reţeaua socială prin intermediul dispozitivelor mobile. 

  • BCR: 217.000 de clienţi şi-au deschis un cont curent gratuit, iar Mobile Banking a crescut cu 150%

    Banca Comercială Română a întregistrat în acest an o creştere a operaţiunilor efectuate de persoanele fizice, ajungând până la 217.000 de clienţi, iar numărul de utilizatori Mobile Banking a crescut cu 150%. Conform reprezentanţilor companiei, rezultatele se datorează, cu precădere, introducerii contului curent gratuit şi eliminării comisioanelor pentru cele mai importante tranzacţii.

    „Considerăm că educaţia financiară începe, în primul rând, prin acces gratuit la servicii bancare. Contul curent cu comision zero şi cardul de debit gratuit ataşat acestuia sunt principalele instrumente prin care oricine poate beneficia de astfel de servicii, de la elevi, până la salariaţi sau pensionari. În plus, măsura eliminării comisioanelor tranzacţionale pentru cele mai importante tranzacţii cu cardul a dus la creşterea vizibilă a operaţiunilor şi, suntem convinşi, la o reaşezare a încrederii clienţilor noştri”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte retail BCR.

    Introdus în oferta comercială în februarie 2016, contul curent BCR cu comisioane zero oferă posibilitatea clinţilor să-şi deschidă un cont curent bancar cu card de debit gratuit, fără niciun fel de taxe bancare. Astfel, oferta comercială vine cu zero comision de administrare a contului curent, zero comision de administrare a cardului de debit ataşat, zero comision de retragere la bancomatele BCR şi zero comision de interogare la bancomatele BCR.

    Printre cele mai importante evoluţii realizate de BCR în anul 2016, faţă de 2015, se numără următoarele:

    -clienţii BCR au beneficiat de peste 44 de milioane de tranzacţii gratuite de la implementarea ofertei;

    -peste 84% din tranzacţii se realizează în mediul on-line, la nivelul sistemelor POS instalate la comercianţi sau prin sistemele automate;

    -numărul tranzacţiilor efectuate prin sistemele POS instalate la comercianţi, de către clienţii BCR, a crescut cu 20%, în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut;

    -din februarie 2016, peste 217.000 de persoane şi-au deschis conturi curente la BCR, cu costuri zero şi având carduri de debit gratuite, dintre care aproape 54.000 sunt elevi şi studenţi;

    -indicele de satisfacţie a clienţilor BCR, în raport cu serviciile băncii, a crescut cu peste 10%, comparativ cu anul 2015, conform celui mai recent studiu al Erste Grup, care analizează gradul de mulţumire a clienţilor.

     

     

  • De ce e mai dificil acum decât în anii 2000 „să faci bani buni“

    Zdenek Turek, CEO al Citibank Europe, spune că acum este mult mai dificil „să faci bani buni“ decât după anul 2000, astfel că băncile trebuie să analizeze modelele de business şi să vadă dacă ceea ce fac generează randamente bune şi are importanţă pentru clienţii lor.

    „Vremurile sunt pline de provocări pentru industria bancară la nivel global, dar în România există încă oportunităţi de a face banking bun şi de aceea suntem aici, de aceea ne place aici. Ne menţinem angajamentul pe România, este una dintre cele mai mari ţări din regiune şi ne place să facem afaceri aici. În România aveţi o creştere economică solidă şi nu aveţi dobânzi negative“, spune Zdenek Turek, CEO al Citibank Europe.

    În opinia lui, în România există încă oportunităţi de a face „banking bun“, într-un context în care mediul macroeconomic este plin de provocări pentru industria bancară la nivel global şi mai ales în Europa, având în vedere creşterea economică lentă şi coborârea dobânzilor în teritoriul negativ.

    Citi nu urmăreşte în România cota de piaţă după active cu orice preţ, strategia fiind creşterea organică. Pe de altă parte, banca urmăreşte obţinerea unei cote de piaţă considerabile pe segmentele de clienţi aflate în vizor, cum ar fi multinaţionalele. „Avem strategia adecvată aici. Noi nu aspirăm să fim o bancă mare după active în România, ceea ce este în conformitate cu strategia noastră globală. Ne uităm pur şi simplu la clienţii cu care dorim să facem business şi dacă facem sau nu mai multe afaceri cu ei va fi măsurat prin venituri, dar şi prin satisfacţia clienţilor. Ne concentrăm pe creşterea organică.“

    Reprezentantul gigantului bancar îşi aminteşte că a venit pentru prima oară în România în 1998, în septembrie. „A fost prima ţară în care am fost numit Citi country officer. Amintiri plăcute… Dar trebuie să spun că 1998 a fost un an dificil. Vă amintiţi, probabil, că România la momentul respectiv avea deficit de lichidităţi, discuţii cu FMI… De asemenea, atunci minerii încercau să facă mitinguri, demonstraţii prin Bucureşti. Astfel că primul an a fost dificil pentru business. Dar, în cele din urmă, a fost o experienţă foarte bună. Când am venit erau aproximativ 40 de oameni în banca din România. Iar când am plecat în Ungaria, în 2002, erau peste 100 de salariaţi, un bilanţ mult mai mare şi mult mai mulţi clienţi. A fost interesant, o experienţă bună“, îşi aminteşte Zdenek Turek, care a condus Citibank în urmă cu aproape două decenii. Prezent la un eveniment de aniversare a 20 de ani de prezenţă a Citibank în România, Turek spune că îi place mult să revină în România.

    „N-am vizitat România de această dată. Dar am fost în trecut la deschiderea unor sucursale ale băncii în Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa. Am călătorit prin ţară. Am urcat pe vârful Moldoveanu; prima dată nu am reuşit, dar a doua oară a fost mai bine. Am fost şi în Delta Dunării. România este o ţară frumoasă. Îmi place aici“.

    Dacă în 1998, Zdenek Turek prelua conducerea Citibank România, acum coordonează operaţiunile gigantului american în toată Europa, gestionând active de 50 de miliarde de euro şi 9.000 de angajaţi din 21 de ţări. A lucrat în trecut şi la banca centrală din fosta Cehoslovacie, iar la Citi a ajuns în 1991 în Cehia, unde a ocupat diverse poziţii. După perioada petrecută în România, din 2002 până în 2005, a condus Citi Ungaria. Apoi, între anii 2005 şi 2008 a ocupat poziţia de Citi country officer pentru Africa de Sud, iar ulterior a fost timp de cinci ani Citi country officer pentru Rusia şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est. În 2013 s-a mutat de la Moscova la Londra, de unde a coordonat divizia Citi de corporate banking pentru regiunea EMEA.

    După plecarea lui Zdenek de la conducerea sucursalei din România, grupul american Citi a schimbat într‑un an şi jumătate nu mai puţin de patru preşedinţi la conducerea acesteia. Apoi, situaţia s-a stabilizat, iar în ultimii şapte ani Citi România a fost condusă de Tibor Pandi, care în pofida unei pieţe dificile şi a concurenţei dure de pe zona clienţilor companii locale mari şi multinaţionale, a reuşit să menţină banca specializată pe corporate în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţă.

    Citi, una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări, este prezentă în România de două decenii. Şi-a început operaţiunile în 1995, dar până în 2002 a stat destul de mult în expectativă şi nu s-a implicat decât în afaceri şi tranzacţii de talie foarte mare.

    Activităţile băncii s-au axat în primii ani de prezenţă în România pe finanţare corporatistă, unde Citibank a participat la o serie de finanţări şi credite sindicalizate acordate companiilor româneşti. Mai mult, a fost şi este încă prezentă constat ca intermediar al emisiunilor de euroobligaţiuni lansate de România pe pieţele internaţionale. De asemenea, Citi a fost în consorţiul care a readus România pe piaţa americană în prima parte a lui 2012, după o pauză de 16 ani, prin plasarea a două emisiuni succesive de bonduri în dolari.

    După mai mulţi ani de tatonări, Citi a decis să intre şi pe segmentul de retail şi pe cel al întreprinderilor mici şi mijlocii, încercând să abordeze într-un mod diferit conceptul de business. Însă, în cele din urmă, a renunţat la retail. În 2013, Citibank şi-a vândut portofoliul local de retail către Raiffeisen, iar acum operează doar pe corporate, segment pe care banca îşi menţine angajamentul. De altfel, la nivel internaţional s-a produs în ultimii cinci ani o redefinire a strategiei gigantului american Citibank, care gestionează active de aproape două trilioane de dolari la nivel mondial. Grupul a realizat o eficientizare şi restructurare a businessului şi a decis să vândă diviziile de retail din 12 ţări, inclusiv România.

    Citi este pe podium în topul celor mai profitabile bănci din România, precum şi una dintre cele mai profitabile subsidiare ale Citibank din regiune. Iar în clasamentul după active, banca a urcat anul trecut pe locul 11, cu active de 8,8 mld. lei (circa 2 mld. euro) şi o cotă de piaţă de 2,3%.
     

  • Ofensiva chifteluţelor suedeze. Unde şi când se vor deschide noile magazine IKEA în România

    An după an, suedezii de la IKEA au oferit cu greu orice detaliu legat de alte investiţii pe piaţa românească. Acum anunţă nu numai detalii despre al doilea magazin pe care îl vor deschide în Bucureşti, dar şi câte vor să aibă în toată ţara până în 2025: încă trei, în Timişoara, Cuj-Napoca şi Braşov. Stefan Vanoverbeke, country managerul IKEA pentru Europa de Sud-Est vorbeşte despre planurile pe termen mediu şi lung ale companiei în România, despre modul în care este văzută piaţa locală de către conducerea grupului suedez, cât şi despre interacţiunile sale cu Ingvar Kamprad.

    „Am avut un an fantastic şi am înregistrat al doilea record în materie de vânzări pe piaţa din România“, descrie rezultatele retailerului suedez de mobilier şi decoraţiuni interioare pentru 2016 Stefan Vanoverbeke, country manager al companiei pentru Europa de Sud-Est. Dacă în 2007, anul intrării pe piaţă, IKEA a vândut în România de 195,8 milioane de lei (58,7 mil. euro), în anul financiar 2016 (septembrie 2015 – august 2016) vânzările companiei au ajuns la 514,6 milioane de lei, fără TVA (115,4 mil. euro). Comparativ cu perioada anterioară, creşterea a fost de 21,25%, reprezentând un ritm de creştere maxim de la intrarea pe piaţă. 3,2 milioane de clienţi au vizitat magazinul din nordul Capitalei şi, potrivit statisticilor IKEA, ei au cumpărat 17,3 milioane de produse. Cifrele din online arată şi ele plusuri: numărul comenzilor a crescut cu peste 140%, la peste 103.000.

    Potrivit lui Vanoverbeke, cele mai multe comenzi din afara Capitalei au venit din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Constanţa. Responsabil şi de Croaţia, Serbia şi Slovenia, Vanoverbeke se arată cel mai fericit de modul în care funcţionează lucrurile pentru magazinul din România. Originar din Belgia, şi-a început cariera ca angajat temporar în depozitul magazinului IKEA Zavantem, în perioada studiilor universitare, apoi a fost director de magazin în cadrul aceleiaşi companii în Italia şi retail manager al reţelei în Polonia. Anterior funcţiei actuale, a fost retail manager la IKEA Franţa. România este „motorul“ pieţelor pe care le coordonează acum, motiv pentru care nu ezită să ofere detalii despre strategia de pe piaţa locală: deschiderea celui de al doilea magazin din Capitală, în iarna lui 2018, şi construirea a încă trei până în 2025, în Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov.

    „Piaţa din Bucureşti este mare din punctul de vedere al numărului de locuitori şi suntem încrezători că, în timp, vom reuşi să dublăm veniturile companiei“, spune Vanoverbeke, fără să ofere un orizont exact de timp referitor la amortizarea investiţiei de 80 de milioane de euro în magazinul din Capitală. Magazinul, ce urmează a fi construit pe bulevardul Theodor Pallady, este al treilea spaţiu de vânzare pe care suedezii le construiesc acum: în Belgrad (care va fi inaugurat în vara lui 2017), în Ljubljana (vara lui 2018), apoi în iarna lui 2018, în Bucureşti. Potrivit country managerului IKEA, magazinul din Pallady va fi cel mai mare construit de companie în regiune, cu o suprafaţă de 36.000 de metri pătraţi; spre comparaţie, cel deschis în Băneasa are 22.600 mp.

    Magazinul va fi construit pe niveluri, iar la baza sa se va afla o parcare. „În Bucureşti locuiesc patru milioane de locuitori, este centrul economic al ţării; oamenii au bani de cheltuit şi nevoi pe care putem să le acoperim – avem nevoie de un al doilea magazin şi trebuie ca acesta să fie mare“, descrie el motivele pentru care au luat decizia de a construi spaţiul fanion aici şi nu în Zagreb, Ljubljana sau Belgrad. „Dacă te uiţi la numere, puterea de cumpărare din România este un pic mai scăzută decât în Slovenia. Dar este o piaţă formată din mult mai mulţi oameni; asta compensează.“

    e termen lung, compania şi-a propus să ajungă la nouă magazine în România, astfel reţeaua va ajunge la 13 până în 2025 în regiunea Europei de Sud-Est. Executivul nu oferă detalii legate de terenurile pe care vor fi amplasate magazinele din afara Bucureştiului, dar spune că echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou. Şi enumeră, în rândul celor mai importante condiţii: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş.

    Potrivit belgianului, cheltuiala pentru inaugurarea unui spaţiu din reţeaua retailerului suedez variază în funcţie de dimensiuni, de la 40 la 100 de milioane de euro. În afară de magazinul ce urmează a fi deschis în Capitală, investiţiile s-ar putea plasa între 280 şi 700 de milioane de euro, fiind încurajate de previziunile legate de piaţa locală. „Dacă ne uităm la ultimii ani, economia României a crescut extrem de repede, ce este uimitor; desigur, în mare parte creşterea a fost generată de consum, dar putem vedea de asemenea investiţii mari în industrie. Am lucrat în Polonia înainte şi observ că România începe să ocupe rolul Poloniei de acum 10-15 ani în Europa, de hub industrial al Europei. Acest lucru, combinat cu educaţia excelentă a românilor, oferă mult confort investitorilor; dacă următorul guvern poate să continue reformele pentru a face investiţiile mai uşoare şi să îndepărteze birocraţia, vom avea doar de câştigat.“ 

    În ceea ce îi priveşte pe clienţii din România, observă deopotrivă asemănări cu cei din toată lumea, dar şi particularităţi. „Asemănările se bazează pe anumite nevoie pe care le au în viaţă: când începi să locuieşti împreună cu cineva, să ai primele piese de mobilier, când începi să ai copii – aceste nevoi sunt aceleaşi peste tot în lume. Apoi, când ne uităm la clienţii din România, în afară de pasiunea lor pentru prăjitura Almondy, vedem că în ce priveşte mobila, spre exemplu, preferă culorile mai închise; cred că acest lucru se bazează pe preferinţele istorice, deşi mai recent observăm că începe să le placă şi mobila mai deschisă la culoare.“

    Din toate ţările în care compania este prezentă, prăjitura Almondy este cel mai bine vândută în România, lucru datorat şi faptului că numărul de clienţi care vizitează departamentul IKEA food a crescut cu 7,4%, generând 6,3% din afacerile totale ale retailerului, în condiţiile în care anul acesta spaţiul a fost închis timp de trei săptămâni pentru reamenajare. „Suntem fericiţi că vine lumea, indiferent că vin pentru restaurant, să cumpere şerveţele sau bucătării complet echipate. Este misiunea noastră să îi convingem pe oamenii care vin la restaurant să şi cumpere ceva din magazin. Cred că nu este atât de uşor pentru majoritatea vizitatorilor să părăsească IKEA fără să cumpere ceva.“

  • Unul din cele mai mari fonduri de investiţii din lume a preluat cel mai mare parc logistic din România

    GIC, fondul suveran al statului Singapore şi unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, a semnat astăzi, după mai multe luni de negocieri, acordul definitiv pentru achiziţionarea grupului ceh P3, care deţine cel mai mare parc logistic din România.

    P3, unul dintre cei mai mari proprietari, dezvoltatori şi administratori de active logistice la nivel pan-european, era deţinut anterior de TPG Real Estate şi partenerul său Ivanhoé Cambridge, iar valoarea acordului se ridică la 2,4 miliarde de euro, fiind cea mai mare tranzacţie de real estate din acest an din Europa.

    Unul din cele mai mari fonduri de investiţii din lume a preluat cel mai mare parc logistic din România

  • Zece ani de la aderarea la UE. Cine a câştigat? Cine a pierdut? Încotro mergem?

    În cei 10 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României a crescut cu 63%. PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare a crescut de la 41% faţă de media UE la 57%. În aceeaşi vreme, 1,5 milioane de români au părăsit ţara, punând companiile într-o situaţie nemaiîntâlnită, şi anume să plângă după forţă de muncă.

    O creştere nominală de PIB de peste 60 mld. euro, de la 98 mld. euro în 2006 la 160 de miliarde de euro în 2015 (plus 63%). Un sold pozitiv în relaţia financiară cu UE de 26,5 mld. euro (39,9 mld. euro bani primiţi de la UE minus o contribuţie de 13,4 mld. euro), de la aderare până acum.
    O scădere a inflaţiei de la 6,5% în 2006 spre 1-2% acum (excluzând aici efectul reducerilor de TVA, care în 2015 şi 2016 au condus la deflaţie). O dobândă la care statul se împrumută de la aproximatv 10% în 2006 la 3% acum. În jur de 1,5 milioane de oameni plecaţi în ultimii zece ani din ţară, cel puţin oficial, în schimbul dublării in­ves­tiţiilor străine directe, de la 34 mld. euro la 1 ianuarie 2007 la 64 de miliarde de euro la 31 decembrie 2015.

    Ce putem spune mai mult la zece ani de la aderarea României la UE?

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cel mai simplu mod de a prezice viitorul este să îl inventezi. ZF Digital ’16, cel mai mare eveniment IT&C din România

    ZF DIGITAL SUMMIT ’16  aduce în prim plan liderii de opinie care aduc un suflu nou mediului de afaceri, care vă vor împărtăşi cele mai recente strategii digitale, trenduri şi tehnici de execuţie.

    Vei pleca cu idei noi, contacte şi o mai bună înţelegere a actiunilor ce trebuie întreprinse AZI pentru a asigura viitorul de MÂINE al business-ului tău.

    Dacă eşti:

    Business Lider-  Întâlneşti parteneri de afaceri şi beneficiezi de oportunităţi de networking de neegalat
    Antreprenor- Îţi împărtăşeşti  ideile cu colegi şi investitori şi le transformi în afaceri profitabile
    Publisher- Faci cunoştinţă cu reprezentanţi de top ai  agenţiilor de publicitate şi afli ce va rezervă viitorul mediei digitale
    Advertiser- Explorezi cele mai recente tendinţe în marketing digital şi interacţionezi cu potenţiali clienţi
    Specialist în marketing- Afli cum se utilizează cele mai recente instrumente pentru a obţine un avantaj competitiv
    Dezvoltator- Afli acele informaţii de care vei avea nevoie pentru a obţine beneficii tangibile pe aplicaţiile pe care le dezvolţi

    Vedeţi mai multe detalii aici 

  • O boală de care nu a auzit nimeni afectează tot mai mulţi tineri. La 19 ani, unul dintre aceştia a suferit două atacuri de cord

    Oli Loyne avea doar 20 de ani când a murit în urma unui atac de cord. El îşi revenise după alte două atacuri suferite la 19 ani, dar cel de-al treilea i-a fost fatal.

    Loyne lua steroizi şi ridica greutăţi câteva ore pe zi – activitatea care i-a adus sfârşitul. Toate acestea datorită unei boli numite bigorexia: nemulţumirea faţă de propriul corp. Bigorexia este o boală psihică ce se manifestă precum anorexia, dar în sens invers, adică pacienţii sunt nemulţumiţi de masa lor musculară şi au impresia, în mod constant, că aceasta trebuie mărită.

    Ultimele studii arată că 10% din tinerii din Marea Britanie suferă de această boală. Bigorexia afectează atât femei cât şi bărbaţi, dar cei din urmă sunt mai predispuşi la ea; afecţiunea poate duce la depresia şi chiar tendinţe suicidale.

    Sarah Loyne, mama lui Oli, a povestit celor de la DailyMail că tânărul era obsedat de imaginea sa: “Era nemulţumit pentru că era mic de statură. Încerca să compenseze asta prin creşterea masei musculare”, a spus ea. “Nu reuşeam să ne înţelegem cu el. Spunea tot timpul că trebuie să fie mai mare, că trebuie să ajungă la imaginea pe care şi-o formase în minte.”

    Cauzele ce duc la apariţia acestei boli nu sunt încă ştiute, dar mai mulţi psihologi sunt de părere că anumite traume din copilărie pot duce la bigorexie.

  • Zece ani de la aderarea la UE. Cine a câştigat? Cine a pierdut? Încotro mergem?

    În cei 10 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României a crescut cu 63%. PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare a crescut de la 41% faţă de media UE la 57%. În aceeaşi vreme, 1,5 milioane de români au părăsit ţara, punând companiile într-o situaţie nemaiîntâlnită, şi anume să plângă după forţă de muncă.

    O creştere nominală de PIB de peste 60 mld. euro, de la 98 mld. euro în 2006 la 160 de miliarde de euro în 2015 (plus 63%). Un sold pozitiv în relaţia financiară cu UE de 26,5 mld. euro (39,9 mld. euro bani primiţi de la UE minus o contribuţie de 13,4 mld. euro), de la aderare până acum.
    O scădere a inflaţiei de la 6,5% în 2006 spre 1-2% acum (excluzând aici efectul reducerilor de TVA, care în 2015 şi 2016 au condus la deflaţie). O dobândă la care statul se împrumută de la aproximatv 10% în 2006 la 3% acum. În jur de 1,5 milioane de oameni plecaţi în ultimii zece ani din ţară, cel puţin oficial, în schimbul dublării in­ves­tiţiilor străine directe, de la 34 mld. euro la 1 ianuarie 2007 la 64 de miliarde de euro la 31 decembrie 2015.

    Ce putem spune mai mult la zece ani de la aderarea României la UE?

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro