Tag: Venituri

  • Această tânără a început să vândă haine vechi în urmă cu opt ani. Astăzi are un imperiu de sute de milioane de dolari

    Sophia Amoruso este fondatoarea şi CEO-ul Nasty Gal, un retailer din domeniul fashion-ului online care a ajuns la venituri de 100 de milioane de dolari şi la mai mult de 350 de angajaţi în doar opt ani. 

    Antreprenoarea a pus bazele afacerii când avea 22 de ani şi căuta o modalitate prin care să îşi plătească chiria. « Există diferite tipuri de antreprenori : cei care încep o afacere pentru că sunt educaţi în această direcţie, dar şi cei care încep o afacere pentru că este singura lor variantă de supravieţuire. Cu siguranţă eu fac parte din a doua categorie », explică Amoruso motivele pentru care a ales să fie antreprenoare într-un interviu acordat Business Insider.  

    Nasty Gal are în prezent mai mult de 550.000 de clienţi din peste 60 de ţări. Site-ul a fost fondat de Sophia Amoruso în 2006, când a  lansat din San Francisco un magazin online, parte a eBay, axat pe vânzarea obiectelor vechi de îmbrăcăminte. Numele magazinului online, Nasty Gal Vintage, a fost inspirat de Betty Davis, fosta soţie a lui Miles Davis, sursa de inspiraţie a stilului hainelor de pe site. Amoruso vindea haine vechi pe care le găsea în magazine second hand, un exemplu în acest sens fiind o jachetă Chanel pe care a cumpărat-o cu opt dolari şi a vândut-o cu mai mult de 1.000 de dolari.

    Antreprenoarea s-a folosit mai întâi de MySpace pentru a discuta cu fanii ei şi a ajuns astfel ca până în 2007 să construiască o comunitate de 60.000 de prieteni pe această platformă. În iunie 2008, a mutat Nasty Gal Vintage de pe eBay pe propria platformă, nastygal.com. În 2010, Amoruso a mutat sediul companiei în Los Angeles, iar până în 2012, a ajuns deja la 110 angajaţi şi venituri de 24 de milioane de dolari.

    Potrivit ei, unul dintre secretele reuşitei a fost faptul că ce primeau clienţii prin poştă, era identic cu ce vedeau pe site.« Îmi cunoşteam clienţii şi ştiam ce le place pentru că eu eram clientul meu. În loc să dictez ce ar trebui să cumpere şi să poarte, am ales să îi ascult în schimb. », explică ea.

    Un alt avantaj a fost faptul că a înţeţes cum poate profita de social media: “le-am oferit  ceva pentru share în fiecare zi, fie că a fost vorba despre un citat, o piesă vintage, o poză “din culise”. Dacă în alte companii, există o persoană care se ocupă de conturile de Twitter şi Facebook, eu îmi fac timp să citesc fiecare comentariu al fanilor”, spune Amoruso. Unul dintre avantajele reuşitei în afacerea sa a fost cu siguranţă şi aspectul său fizic. În octombrie 2012, Business Insider a numit-o pe Sophia Amoruso drept unul dintre cei mai sexy CEO în viaţă.

     

     

     

     

  • Consumul de date mobile a crescut cu 102,5% în trimestrul încheiat la 30 septembrie 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, anunţă Vodafone

    servicii de voce şi M2M), la 30 septembrie 2016, în creştere cu 314.794 faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de clienţi, 8.683.351 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    ARPU mobil al Vodafone România a ajuns la 6,2 euro în cele trei luni încheiate la 30 septembrie 2016.

    Veniturile din servicii aferente trimestrului încheiat la 30 septembrie 2016 au atins 179,2 milioane de euro, în creştere cu 3,6% faţă de perioada similară a anului precedent, în termeni organici.

    La 30 septembrie 2016, abonaţii serviciilor Vodafone reprezentau 41% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii Cartelei Vodafone, 59%. Numărul utilizatorilor serviciilor pre-plătite a crescut cu 0,6 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior.

    Consumul de date mobile în trimestrul încheiat la 30 septembrie 2016 a crescut cu 102,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru a fost susţinut şi de rata de penetrare a smartphone-urilor în baza de utilizatori, care a crescut cu 5,5 puncte procentuale în trimestrul încheiat la 30 septembrie 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone are divizii în 26 de ţări, 52 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 30 septembrie 2016, Vodafone avea 470 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 14 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • A pornit o afacere cu încălţăminte cu 8.000 de euro, iar anul acesta estimează venituri de peste 400.000 de euro

    La 33 de ani, Diana Nedea are deja cinci ani de experienţă antreprenorială şi se aşteaptă ca afacerea pe care a construit-o, cu încălţăminte de damă sub brandul Diane Marie, să crească anul acesta cu circa 30%, ajungând la 2 milioane de lei. Principalul motor de creştere este magazinul online, care a început să funcţioneze în februarie şi are deja o pondere de 20% din vânzările companiei.

    „În ultimul an, magazinele au rămas pe poziţie, primul deschis este în continuare cap de listă, are clientelă de patru ani. Noutatea majoră este online-ul, pe care l-am făcut cumva din inerţie, nu ne-am concentrat pe el, nu i-am dat foarte mare importanţă, nici nu am stat vreodată să calculez potenţialul lui şi ce unealtă fantastică trecea pe lângă noi”, povesteşte antreprenoarea. Anul acesta a angajat pe cineva specializat care să se ocupe de magazinul virtual, social media şi – în general – de tot ce înseamnă online. „M-a surprins că are un ritm foarte mare de vânzări, echivalând rulajele din magazinul deschis în urmă cu patru ani pe Lipscani.” În zece luni de funcţionare, vânzările din online au ajuns la o pondere de 20% din rulajele Ane Maria; în plus, arată Diana Nedea, nu sunt influenţate în niciun fel de sezon, întrucât clientelor din online nu le pasă, ca în cazul magazinelor stradale, dacă plouă, e caniculă sau zăpadă. „Mi se pare fabulos că online‑ul creşte la nivelul întregii pieţe şi observ că producători şi importatori pun în practică tot felul de soluţii, inclusiv invenţia cabinelor de probă mobile. Online-ul stă umăr la umăr cu magazinul din Lipscani.”

    În online se realizează zilnic 14-15 comenzi, iar media pe comandă este de 1,6 perechi de încălţări, povesteşte tânăra antreprenoare. „Returul este 2%, în condiţiile în care în fashion rata de retur este fantastic de mare.” În general, jumătate dintre clienţii care fac comenzi în magazinele online de fashion returnează produsele în primele două săptămâni de la achiziţie, mai ales pentru că măsura nu este cea potrivită. Diana Nedea este încredinţată că o parte însemnată a comenzilor din online – 30-40% – vin din partea clientelor din Bucureşti; „deşi în magazine nu a scăzut vânzarea, sunt ferm convinsă că sunt cliente care cunosc produsele şi le este mult mai comod să cumpere din online”.

    Nedea precizează însă că pentru comenzile personalizate, clientele merg direct în unul din cele două magazine deschise în Centrul Vechi şi explică de ce: „Dacă iei o rochie verde, ai impresia că se potriveşte perfect cu pantofii argintii dar poţi să constaţi că mai potrivită este varianta pe auriu”. Anul acesta, vânzările din magazinele stradale au crescut, dar nu la fel de alert ca anul trecut, bifând plusuri de 5-7%. Şi asta pentru că, spune Diana Nedea, apetitul de cheltuială a fost afectat de mai mulţi fatori: pe de o parte, interzicerea fumatului în spaţii publice a redus traficul în zonă, la fel şi legea care a determinat închiderea spaţiilor, iar pe de altă parte fenomenul Colectiv: „Părerea mea personală, pur instinctivă şi fără bază ştiinţifică, este că fenomenul Colectiv a produs o depresie naţională şi nimeni nu a mai avut chef să facă nimic până la venirea primăverii, care ne-a scos puţin din amorţeală”.

    Efectul cumulat al acestora a avut un impact tradus în scăderi de 60% a vânzărilor vreme de trei luni. „Ceva mai dramatic nu mi-am imaginat.” Antreprenoarea se aşteaptă ca încasările pentru întregul an să ajungă la circa 2 milioane de lei, în creştere cu aproape 30% faţă de rezultatele anului trecut; vânzările prin propriile magazine reprezintă aproape două treimi (63%)din încasări, iar cele prin intermediul distribuitorilor diferenţa, de circa 37%. Marja medie de profitabilitate se plasează la 12%. La nivelul industriei, cifrele pot diferi mult, explică Diana Nedea: „Pe distribuţie este o marjă extrem de mică; marja în magazine este de 40-50%, însă din păcate cheltuielile de desfacere – chirii, administrativ, personal – sunt destul de mari, în malluri şi centrul vechi”. Distribuţia are o marjă mult mai mică, dar este realizată doar la comandă, marfa este livrată de la atelierul bucureştean, încasările sunt la termen; deci bătăile de cap sunt mult mai mici.

    Într-un interviu anterior, antreprenoarea spunea că şi-ar dori un magazin într-un mall; „costurile pentru spaţiile din malluri rămân prohibitive pentru noi, în Bucureşti. Mi se pare foarte greu de controlat, de luat pulsul de la distanţă. Aici am contact direct şi cu fetele din magazin, cu clienţii, stau mult în magazin”, spune antreprenoarea, care spune că îşi doreşte să mai găsească trei angajaţi până la finalul anului. Echipa sa are acum 19 persoane, cu două mai mult decât anul trecut, iar ritmul în care găseşte personal, mai ales pentru atelier, este extrem de lent. Ceva paşi pe „frontul mallurilor” a făcut, însă. Anul acesta, de la începutul toamnei, a încheiat un parteneriat oficial cu magazinul Ma Dame din Băneasa. „Toate modelele care sunt vârfuri de vânzări, cam 20-25 de modele, sunt prezente şi acolo”, iar pentru fiecare model există pe stoc 8 mărimi.

     

  • Tânărul care a transformat banalul cartof într-o afacere de 10.000 de dolari la doar o lună după lansare

    Alex Craig, un tânăr în vârstă de 24 de ani, a avut o idee de afacere cel puţin neobişnuită: trimiterea prin curier de cartofi inscripţionaţi cu mesaje anonime.

    Craig spune că a vâncut mai mult de 2.000 de cartofi şi a ajuns la un profit de 10.000 de dolari la doar o lună de la lansarea Potato Parcel, potrivit entrepreneur.com

    Utilizatorii Twitter au postat poze în care arată cum cartofii servesc drept o modalitate originală, neaşteptată de comunicare. Aceasta nu este prima afacere care a transformat un produs banal într-unul generator de profit. ShipYourEnemisGlitter permite utilizatorilor să facă exact ce numele firmei promite: să trimită duşmanilor sclipici. Conceptul a câştigat atât de multă notorietate în mediul online, încât fondatorul afacerii, Matthew Carpenter, a ajuns să vândă conceptul în schimbul a 85.000 de dolari.

     

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.

  • Topul băncilor care îşi plătesc cel mai prost angajaţii. Diferenţa dintre primul şi ultimul loc este de 10.000 de lei pe lună

    Cel mai mare salariu mediu net din sis­te­mul bancar este de peste 13.200 de lei net pe lună. 

    „Băncile aflate în topul celor care oferă cele mai mari salarii medii nu sunt bănci corporate şi nu au sucursale în ţară care să «strice» media salarială pentru că au o diversitate mai mare în structură, nu doar angajaţi cu venituri mari“, a spus Alina Popescu,  talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer, parte a grupului Marsh & McLennan Compa­nies.

    Topul băncilor care îşi plătesc cel mai prost angajaţii. Diferenţa dintre primul şi ultimul loc este de 10.000 de lei pe lună 

  • UPC România a înregistrat venituri de peste 159 de milioane de lei în primele 9 luni ale anului

    Compania de comunicaţii prin cablu UPC România, membră a Liberty Global a înregistrat afaceri în creştere în cel de-al treilea trimestru al acestui an;  totodată, compania şi-a extins ariei de acoperire a serviciilor UPC şi a înregistrat creşteri pe segmentele în care activeazã: televiziune digitală, internet şi telefonie fixă.

    Compania a ajuns la un număr de peste 2,2 milioane de abonamente, şi-a extins serviciile de acoperire a serviciilor digitale cu 261.000 de case. În acelaşi interval de timp, compania a avut cu 8,5% mai mulţi clienţi de televiziune digitală, cu 11,4% mai mulţi clienţi de internet şi cu 21% mai mulţi clienţi de telefonie.

    Veniturile nete ale UPC România au crescut astfel în T3: în lei, creşterea anuală a veniturilor UPC a fost de 8,5%: 172,8 milioane lei în T3 2016 faţă de 159,3 milioane lei ĩn T3 2015.

    “Evoluţia noastrã este rapidã şi semnificativã, ceea ce ne confirmã cã avem strategia corectă, servicii superioare şi o echipã pregătitã sã livreze clienţilor UPC ceea ce ĩşi doresc, mixul ideal de conectivitate şi divertisment. Ĩn aceastã toamnã, am fãcut un mare pas ĩnainte, prin lansarea serviciului avansat de televiziune HORIZON, care, alãturi de modem-ul CONNECT BOX, completeazã platforma de inovaţii UPC pentru a oferi cea mai bunã experienţã digitalã clienţilor noştri. Investiţiile constante în inovaţia produselor noastre şi extinderea ariei de acoperire a serviciilor digitale rămân elementele principale ale strategiei noastre”, spune Robert Redeleanu, CEO UPC România şi Ungaria, într-un comunicat de presă.

    Eforturile companiei în trimestrul al III-lea din 2016 s-au concentrat pe extinderea ariei de acoperire prin construcţia de reţea ĩn diferite zone ale ţãrii, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Într-un an, aria de acoperire a serviciilor digitale a crescut cu peste 10%, reprezentând 261.000 de noi case, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015. La sfârşitul lunii septembrie 2016, serviciile digitale UPC sunt disponibile pentru 2.752.400 de gospodãrii din România.

  • Microsoft: În acest an 50% din veniturile noastre vor fi generate de platforma de cloud. Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud

    Explozie şi pe segmentul micilor dezvoltatori de aplicaţii.

    Veniturile generate de platforma de servicii cloud vor creşte şi în acest an fiscal cu peste 100% şi vor ajunge să genereze o jumătate din afacerile subsidiarei locale a gigantului american Microsoft, în condiţiile în care com­paniile au înce­put să migreze ma­siv spre acest tip de soluţii.

    “Anul trecut 30% din veniturile noastre au venit din cloud. În acest an fiscal estimăm că 45-50% din venituri vor fi ge­nerate de platforma de cloud. Este o evo­luţie care spune multe. Există un ritm de creştere al veniturilor Microsoft de la an la an. Să creşti ponderea serviciilor de cloud cu o asemenea anvergură de la an la an înseamnă că într-adevăr clienţii merg în direcţia respectivă”, a declarat într-un interviu pentru ZF Daniel Rusen, Cloud & Enterprise Lead la Microsoft România. Anul trecut compania a raportat la Finanţe afaceri de 238 mil. lei (54 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior.

    Platformele de cloud le permit com­paniilor sau cli­en­ţilor rezi­den­ţiali să acceseze prin internet servicii furnizate din mari centre de date, plătind doar pentru ceea ce folosesc. Spre exemplu companiile pot stoca date în cloud şi instala aplicaţii pe aceeaşi platformă plătind un abonament în funcţie de spaţiul de stocare şi puterea de procesare utilizată, evitând astfel investiţiile în propriile servere.

    “Nu mai suntem în situaţia în care clienţii se întreabă dacă merg sau nu către cloud. Acum pentru companiile mari decizia este clară, întrebarea este doar când se va face pasul spre cloud. În cazul start-up-urilor, decizia este luată aproape din start. Foarte multe start-up-uri din România aleg de la început să îşi dezvolte tehnologia într-o platfomă de cloud iar companiile care au deja o acoperire naţională, o infrastructură deja cumpărată se gândesc cum să facă să adauge şi o platformă de cloud. Pentru orice IT manager, CIO, director de IT există un punct în agendă – «Când voi face pasul către cloud, şi pentru ce activitate»?“, a adăugat reprezentantul Microsoft. Această evoluţie are loc în contextul în care veniturile com­paniei din platforma de cloud au continuat să crească de la an la an cu peste 100%, chiar dacă numărul de clienţi a crescut puternic.

    “Ritmul de creştere al utilizării serviciilor de cloud a avut o creştere exponenţială. Câteodată este greu sa estimezi o creştere de la an la an, de peste 100%, aşa cum a avut Microsoft pentru serviciile sale de cloud odată ce ajungi la o bază mare de clienţi. Pentru că spui în felul următor: în primul an creşti cu 150% – dau un exemplu, în al doilea cu 120% pentru că baza este din ce în ce mai mari iar ritmul acesta de creştere dacă îl ţii la acelaşi nivel este foarte greu sustenabil odată ce creşti foarte mult baza. Spre surprinderea noastră plăcută ritmul acesta de creştere s-a menţinut, la peste 100%, pentru serviciile de cloud. Chiar dacă avem o bază substanţială de clienţi şi o bază substanţială de utilizatori lunari ai serviciilor respective ritmul de creştere este la fel, foarte susţinut în continuare. Companiile au din ce în ce mai multă apetenţă faţă de tehnologie şi văd că tehnologia le uşurează foarte mult procesele zilnice de business şi automat caută noi modalităţi de a deveni mai eficienţi, în a deveni mai agili”.

    Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud, adaugă Daniel Rusen.

    “Sunt câteva verticale unde într-adevăr am reuşit să schimbăm procesele tehnologice ale companiilor şi să eficientizăm foarte mult procesele lor de business: este vorba de servicii financiare, oil&gas sau farma. Retailul este iarăşi un segment cu o mare creştere pentru că în general retailul tinde să se schimbe într-un mod foarte dinamic. Toate companiile care au un lanţ de retail încearcă să vină cu ce ceva nou, inovator către clienţi şi automat aici platforma de cloud le ajută foarte mult să vină cu facilităţi şi inovaţii către clienţi. În retail trebuie să uimeşti clientul, pentru că de când intră pe uşă el caută o experienţă nouă, pentru că altfel cumpără din online, unde poate este preţul mai mic. Clientul vrea să fie uimit. Asta poţi să o faci dacă foloseşti ceva invovativ, nou pe care doar platforma de cloud poate să îl ofere.“

    Dincolo de companiile mari, Microsoft a observat şi o creştere exponenţială a utilizării în cadrul dezvoltatorilor mici de aplicaţii sau a freelancerilor din domeniul hi-tech. “Nu doar companiile mari au apetenţă pentru cloud. Este o greşeală frecventă, generată de faptul că implementările de la companiile mari sunt deregulă spectaculoase.cUn contract la o companie mare este un proiect cu care te lauzi. Totuşi unul dintre marile avantaje ale soluţiei de cloud este că democratizează accesul la tehnologie. Până acum câţiva ani doar marile companii şi universităţile îşi permiteau să facă o analiză de date pe clienţii lor, să înţeleagă comportamentul clienţilor. Pentru a realiza acest lucru era nevoie în trecut de investiţii semnifiactive în servere, de exemplu, suma de pornire era de 200.000-300.000 de euro şi putea ajunge la milioane de euro. Acum poţi să cumperi aceeaşi putere doar pentru perioada de folosire. Un institut de cercetare dacă vrea să analizeze nişte date de proiectare, sau un arhitect de design care vrea să facă o evaluare a unei clădiri la cutremure poate apela la cloud. Dacă voia să facă o evaluare pentru o clădire de birouri îi trebuiau cateva servere care să funcţioneze câteva zile ca să realizeze care ar fi impactul unui cutremur din mai multe puncte de vedere. Acum poate să facă acelaşi lucru într-un timp şi mai scurt şi cu o investiţie mult mai mică. Se poate face acum acelaşi lucru într-o oră folosind mai multă putere de calcul şi în loc să investească 300.000 de euro în infrastructură poate să plătească 2.000 de euro pentru puterea de calcul necesară acelei evaluări. Gradul de investiţie este mult, mult mai mic. Avem foarte mulţi clienţi mici care folosesc puterea cloudului pentru proiecte punctuale, atunci când au nevoie plătind sume relativ mici de bani pentru acea utilizare. Vedem o creştere foarte mare a dezvoltatorilor mici de software, de aplicaţii pentru Appl, iOS, Google Android, Microsoft care pentru a-şi eficientiza procesele apelează la API-urile disponibile în platforma de cloud Azure. Este o creştere fantastică: de la lună la lună sunt sute de noi astfel de mici dezvoltatori de software, mici specialişti în IT, de freelanceri în tehnologie care folosesc platforma de cloud punctual pentru anumite proiecte pe care le derulează.”

    Soluţiile bazate pe platforma de cloud vor reprezinta şi una dintre temele centrale ale evenimentului Microsoft Summit 2016, care acoperă tematica transformării digitale din perspectiva mai multor industrii.

    Unul dintre speakerii invitaţi la eveniment este Mehis Sivhart, şeful Centrului pentru Registre şi Sisteme de Informaţie din Estonia (RIK). Din această poziţie el a condus implementarea unora dintre cele mai avansate servicii de e-guvernare din lume, servicii a căror integrare a făcut ca acum Estonia să fie considerată prima „ţară digitală” din lume.  Responsabil de implementarea unora din cele mari şi mai tehnic-avangardiste proiecte digitale publice, Mehis Sivhart priveşte transformare digitală prin prisma posibilităţilor pe care le deschide pentru politicile de administraţie, legislative şi de justiţie precum şi a responsabilităţii faţă de cetăţeni. Microsoft Summit 2016 va avea loc în data de 8 noiembrie la Teatrul Naţional din Bucureşti.

    Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2016. 

  • Povestea omului care a creat prima companie românească care va atinge pragul de 1 miliard de euro. Şi-a majorat veniturile de 11 ori în zece ani – VIDEO

    În 2015 pentru prima dată cea mai mare companie antreprenorială din România – Dedeman Bacău – depăşeşte ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – Electrica furnizare. În clasamentul general, primele 16 poziţii sunt deţinute de multinaţionale, Dedeman vine abia pe locul al şaptesprezecelea. Anul trecut, compania a avut afaceri de 4,362 milioane de lei (980 mil. euro).

    După valoarea businessului pe care îl controlează Dragoş Pavăl şi fratele său sunt cei mai puternici antreprenori locali. Pe poziţiile următoare se află Augustin Oancea (Tinmar Ind – energie) şi Zoltan Teszari (RCS-RDS – tele­comunicaţii).

    Fraţii Pavăl au intrat în business la începutul anilor ‘90 şi treptat au pus bazele unui business care a ajuns în 2010 liderul pieţei de bricolaj, poziţie pe care şi-a păstrat-o până astăzi. Însă nu toţi au văzut cu ochi buni intrarea în afaceri a celor doi. După cum a mărturisit anul trecut la Gala CEO Awards Business Magazin, tatăl lui l-a întrebat  “contrariat, cum de ai putut să demisionezi de la un job atât de bun. Cu ce te ocupi tu acum?”

    Dragoş Pavăl a explicat cum cumpără produse de la angrouri pe care apoi le vinde în propriile magazine. “Şi atunci tatăl meu m-a privit consternat şi îmi spune: «Am făcut un aşa efort ca tu să mergi la şcoală, să faci liceul şi facultatea şi acum ai ales să te faci un speculant?» Îi dedic acest premiu tatălui meu.”, a spus Dragos Pavăl în cadrul galei CEO Awards Business Magazin

    Expansiunea continuă a reţelei a dus afacerile Dedeman de la nici 400 mil. lei în 2006 la peste 4,3 mld. lei anul trecut. Mai mult, în criză, o perioadă critică pentru cele mai multe businessuri din bricolaj, afacerile Dedeman s-au majorat de peste patru ori. Pe piaţa de bricolaj, evaluată la circa 2 mld. euro, compania se luptă cu reţele internaţionale (Brico Depot sau Leroy Merlin), dar şi cu companii cu acţionariat local (Ambient – în insolvenţă sau Arabesque).

    Puteţi citi povestea în întregime povestea lui Dragoş Pavăl aici

  • Povestea omului care a creat prima companie românească care va atinge pragul de 1 miliard de euro. Şi-a majorat veniturile de 11 ori în zece ani – VIDEO

    În 2015 pentru prima dată cea mai mare companie antreprenorială din România – Dedeman Bacău – depăşeşte ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – Electrica furnizare. În clasamentul general, primele 16 poziţii sunt deţinute de multinaţionale, Dedeman vine abia pe locul al şaptesprezecelea. Anul trecut, compania a avut afaceri de 4,362 milioane de lei (980 mil. euro).

    După valoarea businessului pe care îl controlează Dragoş Pavăl şi fratele său sunt cei mai puternici antreprenori locali. Pe poziţiile următoare se află Augustin Oancea (Tinmar Ind – energie) şi Zoltan Teszari (RCS-RDS – tele­comunicaţii).

    Fraţii Pavăl au intrat în business la începutul anilor ‘90 şi treptat au pus bazele unui business care a ajuns în 2010 liderul pieţei de bricolaj, poziţie pe care şi-a păstrat-o până astăzi. Însă nu toţi au văzut cu ochi buni intrarea în afaceri a celor doi. După cum a mărturisit anul trecut la Gala CEO Awards Business Magazin, tatăl lui l-a întrebat  “contrariat, cum de ai putut să demisionezi de la un job atât de bun. Cu ce te ocupi tu acum?”

    Dragoş Pavăl a explicat cum cumpără produse de la angrouri pe care apoi le vinde în propriile magazine. “Şi atunci tatăl meu m-a privit consternat şi îmi spune: «Am făcut un aşa efort ca tu să mergi la şcoală, să faci liceul şi facultatea şi acum ai ales să te faci un speculant?» Îi dedic acest premiu tatălui meu.”, a spus Dragos Pavăl în cadrul galei CEO Awards Business Magazin

    Expansiunea continuă a reţelei a dus afacerile Dedeman de la nici 400 mil. lei în 2006 la peste 4,3 mld. lei anul trecut. Mai mult, în criză, o perioadă critică pentru cele mai multe businessuri din bricolaj, afacerile Dedeman s-au majorat de peste patru ori. Pe piaţa de bricolaj, evaluată la circa 2 mld. euro, compania se luptă cu reţele internaţionale (Brico Depot sau Leroy Merlin), dar şi cu companii cu acţionariat local (Ambient – în insolvenţă sau Arabesque).

    Puteţi citi povestea în întregime povestea lui Dragoş Pavăl aici