„2016 a fost un an excepţional în ce priveşte piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A)”, evaluează Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii în cadrul Deloitte România. „Numărul tranzacţiilor a crescut faţă de 2015, finalul anului trecut fiind decisiv în acest sens, în vreme ce valoarea medie a tranzacţiilor a fost de 40-43 de milioane de euro.” Piaţa de M&A este estimată, potrivit reprezentanţilor Deloitte, la 3,5-4 miliarde de euro. „Dacă economiile statelor merg bine, acest lucru se reflectă în general şi pe piaţa de M&A. De regulă, piaţa urmăreşte curba trasată de valoarea investiţiilor străine (foreign development index – FDI, n.red.).”
Activitatea domestică a fost şi rămâne slabă, a subliniat Ioana Filipescu. Pe un orizont de timp mai larg, piaţa a crescut continuu până în 2009, apoi s-a prăbuşit şi a început din nou să crească în 2014. Piaţa de M&A a atins cea mai mare valoare în 2008, când s-a plasat, conform estimărilor, între 6 şi 7 miliarde de euro. Şi nivelul de referinţă s-a schimbat: dacă înainte de 2008 o megatranzacţie era definită ca având o valoare de peste 1 miliard de euro, în prezent acest prag a scăzut la 500 de milioane de euro. Tranzacţiile între 100 şi 500 de milioane de euro sunt considerate mari, în vreme ce pragul valoric minim pentru includerea unei tranzacţii în analiză este de 5 milioane de euro.
În 2016, au avut loc în România 85 de tranzacţii pe piaţa de M&A, dintre care trei cu o valoare de peste 500 de milioane de euro. Acestea definesc, practic, şi primele trei sectoare ca rezultate din punct de vedere al tranzacţionării: retail, FMCG şi energie. Deloitte s-a implicat în mai multe tranzacţii de pe piaţă anul trecut, iar reprezentanţii firmei dau ca reper plaja plasată între 25 şi 50% din totalul acţiunilor de acest fel. În cazul a zece tranzacţii, compania de consultanţă a reprezentat partea câştigătoare.
Activitatea de fuziuni şi achiziţii din sectorul bancar al Uniunii Europene a încetinit până în pragul stagnării în prima jumătate a anului trecut, conform datelor Băncii Centrale Europene, în pofida presiunii create de îngustarea marjelor şi chiar de banca centrală a zonei euro, potrivit ZF. În total, tranzacţiile încheiate în primele şase luni din 2016 în sectorul bancar european au avut o valoare de mai puţin de un miliard de euro, sau numai 9% din totalul înregistrat anul trecut, relatează Reuters. În plus, nu s-a înregistrat nicio achiziţie a unei bănci din zona euro de către un cumpărător străin.
Seceta de tranzacţii a survenit în condiţiile în care preţurile acţiunilor băncilor au scăzut dramatic pe fondul temerilor legate de reducerea marjelor, al nivelurilor ridicate de credite neperformante din unele ţări şi al procesului de ordinul miliardelor de dolari cu care se confruntă Deutsche Bank. Numărul sucursalelor bancare din UE se află în scădere permanentă de la criza financiară din 2008, însă autorităţi de supraveghere incluzând banca centrală germană şi BCE avertizează că există în continuare prea multe bănci, făcând apel la consolidare. Italia, Spania, Franţa şi Portugalia se numără printre ţările unde numărul sucursalelor pe cap de locuitor este printre cele mai ridicate, indică datele BCE.
Pe piaţa autohtonă, consolidarea pieţei bancare a frânat în 2016, dar mai multe tranzacţii ar putea avea loc în perioada următoare. Cu toate că 2016 a fost sărac în tranzacţii „parafate“ de fuziuni şi achiziţii la nivel bancar, tatonări au existat, iar acestea se pot concretiza în 2017 şi în anii următori. Totodată, turbulenţele de pe piaţa bancară europeană, cum este cazul Italiei, pot să aducă noi tranzacţii la nivel european în care să fie incluse şi subsidiare din România, după cum anticipează consultanţii. Băncile greceşti rămân în vizor pentru potenţiale tranzacţii de fuziuni şi achiziţii şi putem să vedem în acest an cel puţin o bancă românească cu capital grecesc vândută.