BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Pe toti ne cheama Google

    Pentru cei mai multi utilizatori de internet, Google este cel mai mare motor de cautare din lume. In spatele acestui superlativ stau insa multe alte servicii, compania putand fi asemanata cu o caracatita care si-a extins de-a lungul vremii tentaculele intr-o multime de domenii. Practic, Google are acum in jur de 117 servicii online diferite, de cautare, de publicitate, de comunicare si socializare, de statistica, de localizare in spatiu, nemaipunand la socoteala alte 11 care nu mai exista in prezent pentru ca fie nu au trecut de perioada beta, de testare pe piata, fie au fost incorporate in servicii mai complexe. Numai pentru cautare online, spre exemplu, compania ofera 35 de servicii, majoritatea fiind pagini de internet echivalente Google, dar care isi concentreaza cautarea pe un singur domeniu, cum ar fi filme, muzica, fotografii sau stiri.

    Cu toate acestea, pozitia dominanta pe internet nu pare a fi suficienta pentru Google, care vrea acum sa atraga online si ceea ce de obicei se petrecea exclusiv pe computerele personale – stocarea de continut digital pe serverele Google, plecand de la documente si pana la melodii, poze, filme sau orice alt tip de fisiere, pe principiul deja cunoscut ca „the network is the computer“, adica tot ceea ce se gaseste pe un anumit hard disk poate fi mutat pe internet, spre a fi accesibil de oriunde. Despre un astfel de serviciu, la care compania ar fi inceput sa lucreze in urma cu cativa ani, se zvoneste de multa vreme, insa publicatia The Wall Street Journal a scris la finalul anului trecut, citand surse apropiate planurilor Google, ca Gdrive, cum se va numi serviciul, ar putea fi lansat in lunile urmatoare.

    Conducerea Google nu a dorit sa comenteze informatia. „Capacitatea de stocare este o componenta importanta in strategia noastra de a atrage clienti catre aplicatiile online“, spune unul dintre reprezentantii companiei, refuzand insa sa vorbeasca despre alte servicii de stocare in afara de cele pe care deja le ofera, incepand cu Gmail si cu Google Docs, de lucru in retea pe baza unor documente accesibile mai multor utilizatori. „Mail-ul, continutul digital si documentele se vor muta pe internet, fiind deci mai usor de accesat si de utilizat“, spune acelasi reprezentant al Google. „Ne vom concentra pe imbunatatirea serviciilor web, in care intra si capacitatea de stocare, dar momentan nu avem niciun anunt de facut.“

    Gdrive ar urma sa furnizeze un anumit spatiu de stocare gratis, iar suplimentarea lui sa se plateasca, desi nu se stie cum anume vor fi structurate costurile, avand in vedere ca noul serviciu ar urma sa functioneze ca un fel de inglobant al tuturor serviciilor de stocare oferite de Google, cu acces la documente pe baza cautarii dupa cuvinte-cheie. Pentru cei ce isi creeaza o adresa de Gmail noua, spatiul de stocare porneste de la 2,8 GB de memorie si poate depasi 5 GB, in conditiile in care capacitatea creste cu peste 25 MB in fiecare zi. Anul acesta, compania a inceput sa ofere si utilizatorilor de alte servicii posibilitatea de a cumpara spatiu de stocare in cadrul acestora. Spre exemplu, Picasa Web Albums, unde pot fi pastrate fotografii, ofera gratuit un spatiu de 1 GB, dar utilizatorii pot plati 20 de dolari pentru 6 GB in plus, 75 de dolari daca vor 25 GB, 250 de dolari pentru 100 GB si 500 de dolari pentru 250 GB. „Fiecare din aceste servicii are propria sa componenta de oferta gratuita. Dar are sens ca la un moment dat sa fie unite sub acelasi acoperis“, a declarat Jason Freidenfelds, purtator de cuvant al Google, pentru revista Popular Mechanics.

    Pentru un serviciu ca Gdrive, analistii considera ca preturi precum cele de mai sus ar fi prea mari; ar fi nerentabil sa platesti 500 de dolari pentru 250 GB, cand un hard disk de patru ori mai mare va costa in 2010 in jur de 300 de dolari, potrivit estimarilor Microsoft. Avantajul unui asemenea serviciu de stocare online este insa evident mobilitatea, faptul ca accesul la continutul digital nu mai depinde de computerul unde fisierele sunt salvate si nici de echipamente portabile de stocare, ci doar de accesul la internet printr-un cont personal protejat de parola.

    Dar cat de sigur ar putea fi acest sistem, pentru utilizatori care stocheaza pe Gdrive documente importante? Faptul ca exista un cont si o parola nu garanteaza siguranta informatiilor, mai ales ca pentru un hot de informatii, parola nu reprezinta o piedica prea mare. Iar avantajul mobilitatii ar putea deveni un dezavantaj in situatii in care conexiunea la internet nu functioneaza sau nu exista deloc, cum se intampla in avion, de exemplu.

    Gdrive nu este prima initiativa de acest gen, principalii competitori ai Google, Microsoft si Yahoo!, avand deja in oferta si servicii de stocare online. Dar cu toate acestea, servicii precum SkyDrive, Box.net, Mozy sau Yahoo! Briefcase nu au castigat foarte multi adepti. Acesta din urma, spre exemplu, a propus un model greoi de acces la continutul digital plasat pe internet – utilizatorii trebuie sa acceseze un site si sa urmeze mai multi pasi pana ajung la documentele stocate online. Metoda pare totusi ceva mai eficienta impotriva furtului de informatii.

  • Castigatorii pariului imobiliar

    Cand, in 2006, comertul de electrocasnice trecea printr-o perioada foarte slaba, Lorand Szarvadi, fondator si CEO al retailerului Domo, privea cu oarecare invidie la investitorii in piata imobiliara. „Scot bani fara mari batai de cap“, spunea Szarvadi intr-o perioada in care cauta solutii sa mentina Domo pe profit. Omul de afaceri se gandea si el sa investeasca in real estate, dar perioada nefasta prin care trecea principala sa afacere nu-i lasa prea mult timp pentru a se implica si el intr-o dezvoltare imobiliara.

    Anul trecut insa, Lorand Szarvadi a vandut, impreuna cu partenerii sai, pachetul majoritar al companiei catre fondul de investitii Equest si, la scurt timp dupa ce a incasat banii, a cumparat un teren de 100 de hectare in nord-vestul Bucurestiului, pentru care planuieste un proiect de anvergura. Suma platita pentru teren, estimata intre 20 si 30 de milioane de euro, a provenit din surse proprii, explica acum omul de afaceri. Iar tranzactia a survenit la scurt timp dupa ce familiile Szarvadi si Hegedus, care au fondat afacerea cu electrocasnice din care controlau in momentul vanzarii circa trei sferturi (restul apartinand fondului de investitii RAEF), au incasat aproape 42 de milioane de euro pentru 50% din actiunile Domo. Fondatorii au ramas deocamdata actionari minoritari, cu circa 25% din actiuni.

    Paradoxal, in momentul cand a semnat vanzarea Domo, Lorand Szarvadi era aproape convins ca nu va investi totul in real estate. „Mai trebuie sa raman la Domo si nu eram sigur ca voi avea timp sa ma ocup“, spune el acum. Insa a aparut oportunitatea de a cumpara un teren de mari dimensiuni, iar banii tocmai ii intrau in cont. Si chiar cu riscul de a-si supara familia (sotia sa nu a fost incantata de ideea de a plasa aproape toti banii intr-un singur teren), Szarvadi a decis sa cumpere un lot de 100 de hectare. „Nu am timp sa ma ocup de proiecte mici“, isi justifica el decizia de a porni de la inceput cu un mini-orasel. Dezvoltarea proiectului (planuit sa cuprinda 1.000 de vile si 1.000 de apartamente) va fi finantata din credite bancare si va necesita investitii de peste 300 de milioane de euro. Si pentru a rezolva problema timpului limitat, Szarvadi negociaza atragerea in proiect a unei companii de project management.

    Lorand Szarvadi nu este nici pe departe singurul om de afaceri din Romania care si-a plasat disponibilitatile in real estate. Ba chiar, in ultimii ani, numarul investitorilor autohtoni in piata imobiliara a crescut foarte tare, odata cu boom-ul din sector. „Piata imobiliara iti ofera un castig usor“, explica Bogdan Georgescu, directorul general al companiei de consultanta imobiliara Colliers International. „Nu depinzi de angajati care sa vina la munca si inca poti obtine profituri foarte bune.“ Poate nu la fel de bune ca pana acum, cand dublarea sumei intr-un an nu era de domeniul fantasticului, dar analistii inca vad cresteri de cel putin 15% anual pentru urmatorii cativa ani.

    Cele mai multe investitii sunt mai degraba speculative – terenurile, de exemplu, sunt considerate plasamente sigure si au adus in ultima perioada randamente exceptionale. Este normal astfel ca antreprenori care si-au vandut in intregime sau partial afacerile pe care le-au dezvoltat dupa 1989 sa-si plaseze banii incasati intr-un domeniu ce promite cresteri spectaculoase. „Antreprenorii vor sa faca ceva cu banii pe care ii incaseaza, nu sa-i puna la banca si sa astepte un extras de cont“, evidentiaza avocatul Gabriel Biris, managing partner al casei de avocatura Biris Goran, care reprezinta interesele mai multor investitori in piata imobiliara.

    De altfel, unul dintre concurentii lui Szarvadi, omul de afaceri Gyorgy Baba, care a fondat retailerul de electrocasnice Cosmo, a investit in piata imobiliara dinainte de a renunta la pachetul majoritar al companiei (Baba a vandut, in 2006, 51% din actiunile Cosmo turcilor de la Sabanci Holding). „Am inceput cu partea de servicii – spatii comerciale si de depozitare – pe care le inchiriez, dar m-am gandit sa investesc si in apartamente“, spune el. Unul dintre clienti este chiar Cosmo, dat fiind ca tranzactia nu a vizat si proprietatile imobiliare, ci doar afacerea de comert. Dar o buna parte din suma obtinuta din vanzare, estimata la vremea respectiva la circa cinci milioane de euro, a fost investita in achizitia de terenuri in nordul Bucurestiului. Acum Gyorgy Baba pregateste un complex rezidential pe unul dintre terenuri, motivand – mai in gluma, mai in serios – ca rata profitabilitatii va fi cu siguranta mai ridicata decat in comertul cu electrocasnice.

    Astfel se face ca multi dintre antreprenorii care si-au vandut in ultimii ani afacerile au ales piata imobiliara. La fel ca si Gyorgy Baba, Lucian Butnaru, care a vandut companiei americane TechTeam producatorul de software Akela, infiintat de el in 1998, sau ieseanul Gabriel Mardarasevici, fondatorul Radix, firma preluata in 2005 de Ness Technologies, aveau deja experiente in real estate inca dinainte de a-si vinde companiile, astfel ca plasarea sumelor obtinute din vanzare in acelasi sector a fost fireasca.

    Din cele trei milioane de euro obtinuti din vanzarea Akela, Butnaru a pus deoparte in jur de 20% din suma, restul banilor fiind investiti exclusiv in imobiliare. „In alte companii IT nu puteam investi, pentru ca in contractul cu TechTeam aveam o clauza prin care mi se impunea sa nu detin sau sa sustin alte companii din domeniu“, explica el. Si cum Butnaru era oricum convins ca investitiile imobiliare au oricum un randament mai mare, pe langa faptul ca sunt si mai sigure, destinatia banilor a fost clara. Acum, omul de afaceri isi evalueaza terenurile si cladirile pe care le-a dezvoltat la circa 12 milioane de euro. Unul dintre proiecte este o cladire de birouri de 3.000 de metri patrati, construita pe bulevardul Dacia, unde a investit mai mult de trei sferturi din suma incasata de la TechTeam. „Rolul acestei cladiri a fost sa devina spatiu de birouri pentru companii de mici dimensiuni, care au nevoie de un birou de 150-200 de metri patrati. In prezent, am deja opt chiriasi acolo.“

    Un alt om de afaceri cunoscut pentru afacerile din domeniul IT, ieseanul Gabriel Mardarasevici, se pregateste acum sa inceapa prima sa dezvoltare. Pana acum, piata imobiliara a fost doar un mod de a plasa banii. „Din nefericire“, puncteaza Mardarasevici, care si-a stabilit ca „rezolutie pentru noul an“, adauga el glumind, sa schimbe situatia. Astfel ca si-a propus „sa incerce marea cu degetul“ si sa lanseze o prima dezvoltare rezidentiala in Iasi, unde are deja terenul si autorizatiile. Un cartier de case „pentru premianti“, adica destinate persoanelor cu venituri mari, dupa cum il defineste. Pe langa acest proiect, mai are si un plan de a construi o cladire de birouri in centrul Iasiului, care inca nu este pus la punct.

  • Constructorii de machete

    Intr-o casa veche situata langa statia de metrou Timpuri Noi functioneaza compania Spot Design. Are opt angajati, din care doi sunt actionarii si cinci lucreaza in regim de colaborare, iar cifra de afaceri pe al doilea semestru din 2006, practic in primele sase luni de functionare, a fost de aproape 17.000 de euro. Desi dimensiunile nu ar recomanda-o ca pe o companie importanta, Spot Design isi imparte cu alte cateva companii de dimensiuni similare o piata aflata intr-o continua crestere: cea a realizatorilor de machete expozitionale. „Nu am simtit niciodata o privire de sus din partea dezvoltatorilor imobiliari, desi proiectele pentru care noi facem machete valoreaza sute de milioane de euro“, spune Laura Talmaciu, care a fondat compania impreuna cu Alexandru Cristal. Cei doi au absolvit Facultatea de Arhitectura si Urbanism si au 25, respectiv 26 de ani. „Am inceput sa facem machete prin anul al treilea, le faceam pentru studentii din anii terminali care aveau nevoie de ele la sustinerea licentei. Dupa aceea am realizat cateva machete pentru ansambluri rezidentiale impreuna cu un profesor si anul trecut ne-a venit ideea de a incepe pe cont propriu“, continua Laura Talmaciu.

    Investitia initiala a fost de circa 30.000 de euro, suma obtinuta prin intermediul unor credite de nevoi personale. Cu acesti bani a fost achizitionat un laser folosit pentru taierea placilor de PVC, din care se realizeaza casele sau blocurile care compun ansamblul pe macheta. „Primul client important a venit dupa cateva luni, au gasit informatii despre noi pe internet, au venit la noi, le-am explicat ce putem face si a iesit bine in final“, spune Alexandru Cristal. Pretul unei machete variaza in functie de scara la care este realizata si de numarul de elemente, de la cateva sute la cateva mii de euro, cele mai complexe – pentru proiecte de dimensiuni mari precum Baneasa sau Cosmopolis – fiind comercializate cu peste 10.000 de euro.

    Cum numarul proiectelor rezidentiale anuntate a crescut foarte mult in ultimii doi ani, segmentul rezidential a ajuns sa detina peste 80% din cifrele de afaceri ale companiilor care realizeaza machete, dupa cum spune si Cristian Vizdei, coproprietar, alaturi de sotia sa, al companiei Arhi Atelier. „In general se lucreaza cam o luna la o macheta, depinde de cat de complexa este. Daca este necesar, avem angajati si in regim de colaborare“, explica Vizdei. Compania, care are in prezent sase angajati permanenti si inca 10 in regim de colaborare, a fost infiintata in 2003, dupa ce actionarii acesteia au lucrat in cadrul unui birou de arhitectura individual. „Initial lucram pentru arhitecti, eu fac machete din anii ’90. Spre exemplu, mai voia cate un secretar de stat o macheta pentru un hotel sau o cladire administrativa“, isi aminteste Vizdei.

    Primele comenzi din zona rezidentiala au venit prin intermediul arhitectilor si al proiectantilor care lucreaza pentru dezvoltatori, iar acum s-a creat deja o relatie intre dezvoltatori si agentii imobiliare pe de o parte si constructorii de machete pe de alta parte, dupa cum spune Alexandru Cristal. „Vor fi proiecte rezidentiale mult timp de acum incolo, nu imi fac probleme ca vom ramane fara clienti“, comenteaza el.

    Cererea pentru machete a crescut in ultimii doi ani, incat dezvoltatorii au ales sa faca comenzi in strainatate – fie in tara de origine pentru dezvoltatorii straini, fie in China, care este o alternativa mai ieftina si uneori mai rapida, avand in vedere ca Spot Design a refuzat, spre exemplu, comenzi din lipsa de timp. „Noi nu am luat nicio comanda de aproape doua luni, dar si acum lucram pentru comenzile primite anterior“, spune Vizdei, adaugand ca desi Romania poate fi mai scumpa decat China, o macheta realizata in Germania costa de zece ori mai mult. „Cele mai mari costuri le avem cu manopera: aproximativ 80%. Chiar daca este o afacere, am ca angajati prieteni, si imi place sa creasca alaturi de mine. De aceea au salarii mari, de 1.000 de euro“, afirma coproprietarul Arhi Atelier, companie care a avut anul trecut o cifra de afaceri de putin peste 100.000 de euro, potrivit datelor sale. Un astfel de nivel de salarii este explicat prin dificultatea de a gasi oameni care sa poata lucra corect machetele si sa fie interesati sa ramana pe termen lung pe astfel de posturi. Cei de la Spot spun, de pilda, ca dintre fostii lor colegi de facultate, n-au putut gasi nici unul care sa intruneasca ambele cerinte. In aceste conditii, Cristian Vizdei spune ca rata de profitabilitate a firmei este de 10%, insa „dupa ce imi platesc si mie salariul“. Profitul celor de la Spot Design este insa mai mare, dupa declaratiile lor, depasindu-l pe cel mediu al dezvoltatorilor pentru care realizeaza machetele: 50%. „Initial nu am privit-o ca pe un business, dar a devenit intre timp. Este putin probabil insa sa ne imbogatim din asta“, adauga Laura Talmaciu.

  • Avem de cheltuit peste 8 milioane de euro/zi de la UE

    Incepand de ieri, agentii economici vor putea depune primele proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Este vorba despre masura „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” din cadrul Programului Operational Regional (POR), toate demersurile fiind finalizate. Toate informatiile pot fi obtinute de la agentiile de dezvoltare regionala. Pana in prezent, toate proiectele care au fost depuse apartin autoritatilor locale sau centrale.

    In primul an de la aderare, Romania a facut pasi mici si timizi spre cheltuirea fondurilor postaderare alocate de UE, respectiv cele 19,7 miliarde euro din bugetul european care vor fi alocate pana in 2013.

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Las Vegas iberic

    „Orasul“, care va fi ridicat in urmatorul deceniu in regiunea estica a tarii, va cuprinde 32 de hoteluri, cinci parcuri tematice si capele in care se pot oficia casatorii. Proiectul prevede si construirea unui stadion si a unui centru de conferinte, fiind luata in calcul si amenajarea unei arene pentru lupte cu tauri. Unul din parcurile tematice va fi denumit Spyland, avand ca sursa de inspiratie lumea lui James Bond. Sustinatorii proiectului intentioneaza sa-i invite la inaugurare pe Daniel Craig si Eva Green, starurile din „Casino Royale“, cel mai recent film Bond, pentru un plus de stralucire. Dezvoltatorii proiectului spera ca Las Vegasul spaniol sa devina cel mai mare complex de acest gen din Europa, cu cel putin 12 milioane de vizitatori pe an. Consortiul britanic International Leisure Development a ales acest loc din trei variante posibile din Europa datorita preturilor relativ reduse la terenuri si apropierii de aeroportul Zaragoza, un centru important al retelei de transport low-cost, precum si faptului ca jocurile de noroc sunt foarte populare in Spania, iar sansele de a intampina opozitie din partea autoritatilor sunt reduse.

  • Politica pasilor marunti

    Kempinsky, Sheraton sau Hyatt, despre care se vorbeste de atat timp, vor veni cu siguranta in Romania, insa asta nu se va intampla mai devreme de 2012“, considera Paul Marasoiu, director al firmei de consultanta Peacock Hotels. Marasoiu spune ca aceste lanturi hoteliere au proiecte in curs de derulare pe piata romaneasca si ca intrarea lor pe piata va insemna trei hoteluri cu 1.300 de camere in total, numai ca nu acum. Sunt doua motive pentru care vorbim de un orizont atat de indepartat: in primul rand, unui brand hotelier de top ii ia ani de zile pana sa semneze hartiile si sa cada de acord asupra parteneriatului si a modului cum va fi construit hotelul, iar in al doilea rand asteapta sa se consolideze piata, crede directorul Peacock Hotels. Pe piata hotelurilor bucurestene de cinci stele (unde momentan sunt prezente sase hoteluri, patru dintre ele fiind afiliate la lanturile JW Marriott, Hilton, Intercontinental si Crowne Plaza) se vor mai deschide insa 1.100 de camere in urmatorii trei-patru ani, care ar putea atrage nume noi de pe piata internationala. Dar nu vor pierde marii Sheraton si Hyatt cresterea de acum a pietei? „Astfel de nume nu au nevoie de o piata in crestere neaparat pentru a se aseza pe o piata noua, ele genereaza trafic prin simpla prezenta“, spune Marasoiu. Malin Malineanu, reprezentantul pentru Romania al lantului hotelier Best Western, e de parere ca intarzierea marilor operatori are de fapt legatura cu scaderea marjelor de profitabilitate din alte capitale central- si est-europene, precum Budapesta. „Deoarece acolo le scad profiturile, acestia sunt mai sceptici, iar cum in Romania si mai ales in Bucuresti bariera costurilor a crescut foarte mult, mai au timp sa se razgandeasca“, crede Malineanu.

    Asadar, pana la punerea primei caramizi pentru cele trei hoteluri, in Bucuresti se vor inaugura hoteluri de mici dimensiuni (pana in 100 de camere) si o serie de hoteluri medii (in jurul a 200 de camere) in noile cartiere mixte (rezidential plus birouri), care vor dezvolta noi zone ale Capitalei. „Este normal ca in zone precum Baneasa, Semanatoarea, Otopeni sau Eroilor-Cotroceni, unde se dezvolta atat de multe proiecte cu sute de locuinte si mii de metri patrati de birouri, sa apara si cate un hotel de dimensiuni direct proportionale cu dimensiunea proiectului“, explica Paul Marasoiu. Ceea ce este corect: in proiectul Baneasa, dezvoltat in zona de nord a Bucurestiului de Baneasa Investment, in cursul anului viitor se va deschide al patrulea hotel Ramada de pe piata romaneasca (primele trei fiind in Bucuresti si Sibiu), iar in cadrul proiectului Sema Parc, dezvoltat de compania River Invest pe locul fostei fabrici Semanatoarea, este proiectat un hotel de patru stele cu 200 de camere.

    Deocamdata, hotelurile de lant care se anunta anul viitor au nume cunoscute pe piata romaneasca: Ramada, mentionat mai sus, si un Royal Tulip – marca de cinci stele a lantului Golden Tulip, la sfarsitul anului 2008. Este insa si unul al carui viitor nume e deocamdata necunoscut: este vorba de hotelul Bulevard, aflat in posesia proprietarilor rafinariei Rafo Onesti, care sunt pe ultima suta de metri cu renovarea hotelului. Acesta va fi clasificat la patru stele si va avea 72 de camere, dupa cum spune Marius Voloschi, directorul hotelului.
    Dincolo de aceste proiecte, precum si de cele care ar fi trebuit sa se deschida in 2007 si au fost amanate pentru la anul (cum ar fi Radisson SAS sau primul hotel de doua stele al Continental Hotels), hotelurile care se pregatesc pentru 2008 sunt de dimensiuni mici spre medii. Pentru primavara, se anunta lansarea hotelului Carol, cu 80 de camere, dezvoltat de omul de afaceri Teodor Meita (care detine restaurantul-club McMoni’s) si un Golden Tulip, dezvoltat de Nord Group, cu o investitie de 12 milioane de euro in zona de nord a orasului. Tot la anul, firma lui Marasoiu se va ocupa de constructia si lansarea celui de-al doilea hotel al dealerilor Sony in Romania, care detin deja hotelul Tulip Inn din zona centrala a Capitalei. „Acest al doilea hotel al proprietarilor de la Tulip Inn va avea 136 de camere si va fi un hotel boutique, situat in zona de vest a Capitalei“, spune Paul Marasoiu, precizand ca, la patru stele, si acesta va fi afiliat retelei Golden Tulip.

    Cum piata bucuresteana pare ca inca isi ia avant pentru dezvoltari mai mari pentru viitorul apropiat, afilierile la lanturi internationale merg mai bine pentru moment in tara. Malin Malineanu, care anunta inca de la sfarsitul anilor ’90, la lansarea lantului hotelier Best Western in Romania, ca va ajunge la 10 hoteluri afiliate in cativa ani, va atinge aceasta cifra abia la sfarsitul acestui an. „Principala cauza a faptului ca afilierile nu au mers mai repede este faptul ca multi dintre proprietarii de hoteluri nu au inteles ce presupune o afiliere si nu au venit spre noi“, spune Malineanu, care a preferat ca hotelierii sa vina si sa solicite ei afilierea. Al noualea hotel Best Western a fost afiliat luna trecuta, la 12 kilometri de Sibiu. „Fantanita Haiducului este inceputul povestii noastre de dragoste cu Sibiul“, sustine Malineanu, care este in discutii destul de avansate pentru afilierea a inca unui hotel in Sibiu. Insa nu acesta va fi numarul zece al lantului, ci un hotel din Baia Mare. „De fapt, suntem in discutii avansate cu inca trei hoteluri, dar cel din Baia Mare va fi probabil primul dintre acestea“, spune Malineanu.

  • Proiecte amanate

    Desi au fost anuntate inca de anul trecut pentru a fi deschise in 2007, cateva proiecte hoteliere au fost amanate pentru 2008.

    CINCI STELE. Unul dintre cele mai asteptate proiecte este cel al fostului hotel Bucuresti, care se afla in faza finala de renovare si va fi deschis in luna martie a anului 2008 sub management Radisson SAS.

    DOUA STELE. Anuntat pentru aceasta toamna, primul hotel de doua stele al lantului hotelier Continental Hotels a fost ridicat, dar va fi inaugurat in prima parte a anului 2008.

  • Puncte de interes

    Studiile de piata indica o serie de proiecte si zone care atrag atentia investitorilor, atat romani, cat si straini, precum si a lanturilor hoteliere internationale. Potrivit Peacock Hotels Global Management, in Bucuresti este vorba de urmatoarele obiective:

    CASA RADIO. In proiectul de dezvoltare a companiei Plaza Center a fostei Case Radio exista o zona comerciala, spatii de birouri si peste 300 de camere de hotel care tintesc o clasificare la 5 stele.

    ACADEMIA. La intersectia dintre Calea Victoriei si strada Lemnea, Academia Romana va construi, prin asociere in participatiune, un hotel de patru stele. Academia detine insa teren si pentru alte viitoare dezvoltari.

    HOTEL TRIUMF. Hotelul de pe Bulevardul Aviatorilor va fi scos din nou la licitatie anul viitor, dupa cele doua incercari din 2006 si 2007. Atat dimensiunea hotelului (300 de camere), cat si terenul aferent anunta o licitatie dura.

    PALATUL STIRBEY. Casa familiei Stirbey s-ar putea transforma intr-un hotel exclusivist. Proprietatea cuprinde palatul propriu-zis si 24 de hectare de parc.

    INSTITUTUL ANA ASLAN. Domeniul institutului de la Otopeni este un loc vizat de mai multi dezvoltatori, care vizeaza inclusiv componenta medicala a afacerii.

  • Ganditi in locul soferului

    Sisteme avansate de franare care functioneaza pe baza de microprocesoare ori un GPS care nu mai este util doar pentru orientarea pe drumuri necunoscute, ci ajuta soferul sa parcheze masina cu ajutorul senzorilor de parcare. Sunt tehnologii de crestere a sigurantei in trafic, dezvoltate de producatorul american de semiconductori si solutii tehnologice Freescale Semiconductor. Compania, ca si competitorii sai, a dezvoltat in ultimii ani mai multe tehnologii menite sa limiteze riscul accidentelor in trafic, sectorul componentelor auto devenind o importanta sursa de venit pentru companiile din IT&C.

    Divizia de transport si produse standard a Freescale, cea care se ocupa cu astfel de tehnologii, ar putea sa isi deschida un birou de cercetare si in Romania, potrivit lui Denis Griot, senior vicepresedinte si manager general pentru regiunea Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA). Biroul s-ar putea adauga centrului de dezvoltare de software pentru tehnologiile de comunicatii wireless, deschis in 2006. „Bucurestiul este un centru de excelenta globala pentru noi. Ceea ce se dezvolta acolo din punctul de vedere al comunicatiilor wireless si al infrastructurii 3G si 4G nu se mai dezvolta in niciun alt centru de-al nostru“, a declarat Denis Griot pentru BUSINESS Magazin cu ocazia ultimei editii a Freescale Technology Forum, organizat la München.

    Centrul de dezvoltare din Bucuresti s-a deschis cu 200 de specialisti, fiind cel mai mare de acest fel al companiei din Europa si al doilea in lume dupa cel din India, iar specializarea lui vizeaza aplicatiile pentru echipamente destinate retelelor de telecomunicatii si soft pentru platforme destinate telefoanelor 3G. Anul trecut, oficialii Freescale vorbeau de posibilitatea unei extinderi a activitatii in Romania catre design hardware. Acum, Denis Griot spune ca analizeaza posibilitatea ca in Romania sa fie deschise si centre de dezvoltare software pentru celelalte divizii ale companiei, cea a componentelor auto fiind prima pe lista. „Ramane de vazut, desigur, dar mai avem multe de realizat in Romania.“

    Divizia de transport si produse standard a Freescale a obtinut in 2006 venituri de 2,7 miliarde de dolari, din care aproape o treime a fost adusa de segmentul auto. Iar castigurile companiilor de IT&C de pe urma investitiilor in tehnologie pentru industria auto au toate sansele sa creasca, daca ne gandim ca Uniunea Europeana si-a facut un obiectiv din a reduce numarul accidentelor rutiere din spatiul comunitar la jumatate pana in 2020. „Anul trecut au avut loc aproximativ 60.000 de accidente rutiere fatale in spatiul UE, iar 95-97% dintre acestea au fost cauzate de erori umane“, spune Paul Grimme, manager general al diviziei de transport si produse standard a Freescale. Managerul companiei spune ca pentru a fi redus numarul accidentelor sunt necesare sisteme tehnologice bazate pe senzori si microprocesoare incorporate in automobile, cu ajutorul carora sa se poata evita accidentele.

    Calea spre dezvoltarea masinilor inteligente, in stare sa comunice intre ele si cu drumul pe care merg, este deschisa. IBM, prin laboratorul sau de la Haifa, Israel, a anuntat in urma cu cateva luni o initiativa de „collaborative driving“ care presupune echiparea cu senzori deopotriva a soselelor si a masinilor, permitandu-le sa faca schimb de informatii (exista deja in SUA, Europa si Japonia proiecte de instalare a unor senzori rutieri care sa adune informatii despre trafic si sa le transmita automobilelor) si sa le ierarhizeze dupa un anumit algoritm de selectie, in asa fel incat soferul sa poata avea la dispozitie cea mai buna varianta de depasire a unei situatii complicate sau periculoase in trafic. Si Motorola are astfel de preocupari, pariul sau fiind legat de dezvoltarea unor gadgeturi pentru soferi care sa interactioneze cu tehnologiile „smart car“.

    Freescale, la randul sau, si-a propus sa realizeze sisteme tehnologice care sa dea posibilitatea masinii de a alege singura cele mai bune solutii in trafic. Masina care gandeste va avea un singur scop: siguranta pasagerilor, explica Armin Sulzmann, senior manager in cadrul DaimlerChrysler AG. „Inchipuiti-va ca soferul unui automobil adoarme la volan. Cu ajutorul unui sistem tehnologic incorporat ar putea fi evitata coliziunea cu un automobil de pe contrasens, masina calculand singura probabilitatea unui impact si avand puterea de a vira singura.“ Sulzmann mai spune ca o alta aplicatie ar fi posibila pe timp de ceata puternica, atunci cand la o curba a drumului exista riscul ca automobilul sa iasa de pe banda sa de rulare. „Sistemul va proiecta pur si simplu linia despartitoare dintre benzi sau dintre sensurile de rulare, chiar daca este un drum in curba, si il va atentiona pe sofer ca iese de pe banda sa. Daca soferul nu va reactiona, automobilul ar putea prelua controlul directiei.“

    Astfel de tehnologii sunt testate la ora actuala pentru un automobil aflat in faza de proiect si denumit SPARC. Prototipul automobilului, realizat in colaborare de DaimlerChrysler si Freescale, ar putea evolua spre productia de serie peste cativa ani, o posibilitate mai apropiata in timp de a lansa masini inteligente pe soselele europene fiind aceea de a incorpora tehnologiile in TIR-urile producatorului german.

    Un proiect asemanator al companiei IT&C americane este realizat in colaborare cu producatorul german de componente auto Continental AG. Cele doua companii au inceput colaborarea pentru dezvoltarea unui microcontroller multi-core (MCU) denumit Space, care urmeaza sa fie integrat in noul sistem de franare EBS al Continental.

  • Omul nostru din Austria

    Explicatia oficiala a companiei privind decizia de a face aceasta schimbare a fost faptul ca John Cusa urmeaza sa se implice in dezvoltarea unor proiecte noi tot in cadrul grupului si ca activitatile solicitante care il asteapta nu i-ar mai permite sa ramana in functia de director general al Tornado, pe care o detine de 4 ani. Nici Gerald Maier (45 de ani), noul director general, nu comenteaza mai mult. A venit in Romania in urma cu doua luni, cu misiunea de a reorganiza Tornado si de a schimba strategia de afaceri.

    „Piata de distributie IT&C din Romania inca are la baza un model de business imbatranit“, spune Maier. „Si pe termen lung acest model nu va mai putea sustine cresteri comparabile cu cele de pana acum pentru companiile din industrie, mai ales pe o piata ce devine interesanta pentru mari companii straine“, considera managerul, facand aluzie la intrarea recenta pe piata a Technomarket, dar si la alte nume vehiculate in ultimul an, precum Mediamarkt sau Dixons.

    In Romania nu a vrut sa vina de la bun inceput. „Numai dupa ce m-am intalnit cu proprietarii companiei si am analizat piata am luat decizia“, vorbeste Maier despre primul contact pe care l-a avut cu Eugen si Liviu Lepadatu. Iar piata in sine a avut o contributie importanta, avand in vedere posibilitatile de crestere de aici, deosebite de cele din Vest.

    Planurile lui Maier cu privire la Tornado pentru urmatorul an vizeaza in primul rand reorganizarea interna a companiei, ce presupune redefinirea departamentelor, optimizarea procedurilor, cresterea nivelului de comunicare intre angajati. Numai ca, din punctul sau de vedere, cladirea de birouri a companiei nu este mediul cel mai favorabil pentru aceasta schimbare, avand in vedere ca „sunt prea multe ziduri, cand ar trebui sa fie de fapt un spatiu deschis. Alternativa nu am insa, pentru ca nici nu pot sa sparg aceste ziduri si nici de o mutare nu se poate pune problema. Cel putin nu deocamdata“.

    Maier vrea sa schimbe si conceptia, intalnita uneori in companiile din Romania, ca directorul general este cel ce trebuie sa raspunda de absolut toate departamentele si singurul care trebuie sa ia decizii. Astfel ca deja a inceput sa acorde responsabilitati, putere de decizie (dar si controlul asupra bugetelor de cheltuieli) managerilor fiecarui departament, rolul lui fiind de a lua doar deciziile strategice.

    Totodata, Tornado se va concentra pe dezvoltarea in segmentul de vanzari online catre parteneri, care ar trebui sa ajunga cam la jumatate din cifra de afaceri pe 2008, pentru care insa Maier nu vrea sa faca estimari. Anul trecut, Tornado a avut o cifra de afaceri de 105 mil. euro, iar pentru acest an estimeaza 130 mil. euro. Iar ceva mai indepartat, poate din 2009, dar deja schitat pe harta Europei aflata pe unul dintre peretii noului birou al lui Maier, este extinderea Tornado Sistems in tarile apropiate Romaniei.

    Pe piata de distributie IT&C din Romania, evaluata de Asesoft Distribution la un miliard de euro, situatia s-a asezat in cea mai mare parte – in segmentul distribuitorilor de branduri, primele trei pozitii sunt ocupate de Tornado Sistems, Omnilogic si Scop Computers. Pe partea distributiei de componente, piata este dominata de Asesoft, RHS si Asbis, iar pe retail, incluzand aici si segmentul online, principalii competitori sunt K Tech, Romsoft si eMag.

    In cazul Omnilogic, spre exemplu, o schimbare de strategie a fost mai mult decat necesara, in conditiile in care anul trecut a fost un an greu pentru companie, lucru vizibil in rezultatele financiare. Daca anul 2005 a fost incheiat cu o cifra de afaceri de 135 de milioane de euro, anul trecut s-a incheiat cu o scadere pana la aproximativ 105 milioane de euro. Insa planurile de revenire sunt mai mult decat optimiste, mai ales ca primele noua luni ale acestui an au adus Omnilogic afaceri de 110 milioane de euro, pe fondul implicarii companiei intr-o serie de proiecte in telecomunicatii si in sectorul bancar. Totodata, a contribuit si faptul ca afacerile companiei s-au extins si in zona serviciilor IT si a dezvoltarii de software, in urma achizitiei de anul trecut a Softnet Development & Consulting.

    „Cresterea de anul acesta ar putea fi de 90% fata de 2006, ceea ce ar insemna ca am ajunge la o cifra de afaceri de 200 de milioane de euro“, estimeaza Gabriel Marin, directorul executiv al Omnilogic – peste estimarile anterioare, cifrate la cel mult 180 de milioane de euro.

    In ceea ce priveste Scop Computers, al doilea principal competitor al Tornado Sistems, compania si-a orientat strategia catre incheierea de parteneriate de distributie – cu Avaya, companie telecom specializata pe servicii de telefonie si call centers, si cu Juniper Networks, care dezvolta si comercializeaza servicii bazate pe IT. „Scopul acestor parteneriate este sa oferim clientilor solutii complete pentru dezvoltarea infrastructurii“, spunea anterior Alexandru Visan, directorul executiv al companiei. Drept urmare, in primul semestru al acestui an, afacerile Scop, care provin in proportie de 90% din distributia IT&C, au crescut cu 30% fata de aceeasi perioada din 2006, pana la 40 de milioane de euro. Firma si-a propus un obiectiv de 90 de milioane de euro pentru intreg anul.

    Carte de vizita

    INGINER. Absolvent al unei facultati de electronica si comunicatii, Maier si-a petrecut primii patru ani din cariera ca inginer intr-o companie austriaca. Dar a renuntat la inginerie pentru a se orienta catre segmentul de marketing si vanzari.

    CEO. Din 1992, timp de opt ani, Maier a fost directorul executiv al companiei austriece de distributie IT CHS GmbH. Aici s-a remarcat prin dezvoltarea unei aplicatii online, intr-o perioada in care internetul nu era inca popular. Totodata, a fost responsabil de deschiderea unei noi filiale in cadrul grupului, timp in care a preluat si functia de director de marketing si vanzari in cadrul diviziei din Germania.

    CONSULTANT. Urmatoarea mutare a fost preluarea conducerii Actebis, de asemenea companie specializata in distributia de produse IT. Inainte de a veni la Tornado, a avut o perioada de tranzitie de cateva luni, timp in care a fost consultant de management pentru mai multe companii din Austria.