Producătorul de echipamente electrice şi energie electrică Electromagnetica Bucureşti (ELMA) le propune acţionarilor distribuirea unor dividende în valoare de 2,7 milioane de lei, reprezentând 17% din profitul net obţinut de companie anul trecut, care s-a ridicat la aproape 16 milioane de lei, cu 5,8% peste nivelul din 2011. Valoarea dividendului brut pe acţiune este de 0,004 lei/acţiune, la fel ca anul trecut, şi reprezintă 1,86% din preţul la care acţiunile se tranzacţionau ieri pe bursă, de 0,215 lei/acţiune. Conducerea Electromagnetica propune ca suma de 12,46 milioane de lei (2,8 milioane de euro) să rămână la dispoziţia companiei pentru finanţarea de noi investiţii. Compania îşi propune pentru acest an realizarea de investiţii în valoare de aproape 10 milioane de euro, din care peste 4 milioane de euro pentru modernizarea microhidrocentralelor pe care le deţine. Pentru 2013, Electromagnetica şi-a bugetat afaceri în scădere cu 17%, de la 450 milioane de lei la 373,5 milioane de lei, şi o scădere cu 43% a profitului brut, la 10,6 milioane de lei, din cauza restrângerii activităţii de furnizare a energiei electrice şi a reducerii veniturilor financiare, potrivit proiectului de buget care le va fi prezentat acţionarilor. Principalii acţionari ai Electromagnetica sunt Asociaţia Salariaţilor (PAS) cu 30% din acţiuni şi SIF Oltenia cu 21%. Compania are o capitalizare de 145 milioane de lei (33 milioane de euro).
Tag: profit
-
Vrancart Adjud ţinteşte un profit cu 13% mai mare în 2013
Producătorul de hârtie şi carton Vrancart Adjud (VNC), controlat de SIF Banat-Crişana, şi-a propus pentru acest an să-şi majoreze profitul cu 13%, până la 7 mil. lei, şi prognozează de asemenea o majorare a afacerilor cu 8,6%, la 195,8 mil. lei, potrivit proiectului de buget publicat pe site-ul propriu. „Pornind de la realizările anului 2012 şi informaţia de creştere economică anunţată de oficialii guvernamentali (1,6%) pentru anul 2013 considerăm că un volum al producţiilor fizice în uşoară creştere este realizabil. Creşterea producţiei de hârtie va fi susţinută atât de politica de creştere a numărului centrelor de colectare maculatură prin înfiinţarea a minimum trei centre noi, cât şi prin creşterea cantităţilor colectate în centrele existente, prin dotarea acestora cu prese de balotat de mare capacitate şi cu maşini specializate de colectare, inclusiv containerele aferente“, spun reprezentanţii Vrancart. Anul trecut compania şi-a dublat profitul, până la 6,2 mil. lei, ca urmare a unor investiţii în valoare de 15 mil. euro destinate modernizării şi retehnologizării capacităţilor de producţie. Compania a beneficiat totodată de fonduri nerambursabile în valoare de 4 mil. euro aferente acestor investiţii, sumă obţinută în cadrul unui Program Operaţional Sectorial ce are în vedere creşterea competitivităţii economice.
-
Petrom propune un dividend de 0,028 lei/acţiune, cu 9,6% mai puţin decât anul trecut
Conducerea companiei Petrom (simbol bursier SNP) a propus acţionarilor distribuirea unui dividend brut de 0,028 lei/acţiune, suma totală ridicându-se la 1,58 miliarde de lei, din profitul net 3,953 miliarde de lei de înregistrat anul trecut. Comparabil cu anul trecut, dividendul propus de Petrom este cu 9,67% sub dividendul distribuit de companie din profitul înregistrat în 2011. În 2012, Petrom a plătit un dividend brut de 0,031 lei/acţiune, în cuantum total de 1,75 miliarde de lei. La ultimul preţ din piaţă de 0,0462 lei/acţiune, randamentul dividendului propus în acest an de Petrom este de circa 6%.
-
Cât profit aduce trezoreria unei bănci
NUMELE LUI DORIN BADEA A APĂRUT ÎN PRIM-PLAN LA SFÂRŞITUL LUI 2008, când, după câteva luni petrecute la UniCredit Ţiriac Bank ca director adjunct al trezoreriei, a fost promovat director, înlocuindu-l pe Bogdan Mihoc, care şi-a a dat atunci demisia, imediat după cele două săptămâni de tensiune pe piaţa interbancară explicate de BNR ca fiind un atac speculativ contra leului orchestrat de câteva bănci din România. “Nu a fost un moment uşor pentru noi. Au fost nişte vremuri foarte agitate”, comentează acum Badea. “A fost important în acel moment să ţinem o echipă unită, să ne vedem clar obiectivele de business, să ne asigurăm că ceea ce facem este bine, coerent şi în conformitate cu reglementările şi ceea ce se cerea. Am reuşit asta foarte bine.” Privind înapoi, spune că îi e greu să dea un verdict asupra tuturor lucrurilor care s-au întâmplat, dar crede că în contextul respectiv “am făcut tot ceea ce se putea face. Lucrurile au mers foarte bine de atunci, iar situaţia de atunci nu a afectat banca, nu a rămas o urmă în ce priveşte poziţia băncii pe piaţa din România”.
ROLUL TREZORERIEI ÎN ECUAŢIA ACTIVITĂŢII BĂNCII S-A VĂZUT CU DEOSEBIRE ÎN 2009, primul an de recesiune, când veniturile realizate în trezorerie la UniCredit Ţiriac Bank au crescut cu 50% faţă de 2008, reuşind să compenseze în bună parte scăderea câştigurilor din operaţiunile comerciale. “2009 a fost un an în care am avut rezultate foarte bune, pe fondul condiţiilor din piaţă. A fost un an cu volatilitate, cu dobânzi mari, cu schimbări structurale în sistem şi în ceea ce priveşte direcţiile de business înspre care mergeau băncile. Noi, în momentul respectiv, ne-am descurcat foarte bine şi am avut evaluările corecte.” Trezoreria rămâne şi astăzi un element important în orice bancă, afirmă Badea. “E o zicală adevărată că trezoreriile contribuie în general mult la profitul băncii. UniCredit nu e un caz special, iar trezoreria e un contributor important la profitabilitate. Având în vedere faptul că am crescut consistent din punct de vedere al veniturilor – am avut mereu creştere de două cifre ale veniturilor, iar trezoreriile sunt mereu eficiente şi cu bază de costuri mică -, ponderea în profitabilitate este destul de importantă.”
ABSOLVENT AL ASE BUCUREŞTI – FACULTATEA FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI ÎN 2002, deţinător al unei diplome ACI (Asociaţia Pieţelor Financiare din România, organizaţia profesională a dealerilor şi trezorierilor) şi al unui Charter CFA (Chartered Financial Analyst), a urmat un program de internship de câteva luni în trezoreria Citibank România, iar începând din 2001 a fost dealer, apoi timp de patru ani, până în 2008, chief dealer şi director de trading în divizia Global Markets a Bancpost. Din 2002 este membru al ACI, iar din 2011 este preşedintele CFA România, asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional.
Din punctul lui de vedere, ceea ce face diferenţa în privinţa rezultatelor unei bănci este atât conştientizarea situaţiilor care dau o evaluare corectă asupra mediului şi a variilor influenţe economice asupra pieţelor, cât şi capacitatea de a anticipa schimbările care au loc pe pieţele financiare – monetară, valutară, a titlurilor de stat, volatilitatea preţurilor, produsele tranzacţionate. “Strategiile pe care le adopţi într-unul sau altul din aceste scenarii sunt extrem de diferite”, arată Badea. Astfel, în 2012, o zonă care a devenit “extrem de profitabilă şi de importantă” pentru UniCredit Ţiriac Bank a fost activitatea cu titluri de stat. Când vor fi publicate rezultatele financiare ale băncii “se va vedea faptul că am avut o prezenţă importantă în acea zonă, pentru că suntem şi dealer primar pe piaţa titlurilor de stat, dar şi un jucător important pe piaţa secundară”.
Iar aceasta are legătură nu doar cu creşterea sumelor împrumutate de stat, ci şi cu ameliorarea percepţiei investitorilor despre România după potolirea crizei politice, precum şi în condiţiile în care România a reuşit să încheie anul trecut cu creştere economică, iar pentru anul în curs are una dintre cele mai bune prognoze de creştere a PIB din Europa – 1,6%. În noiembrie, decembrie 2012 şi ianuarie 2013, notează Badea, “se poate vedea o mişcare pozitivă consistentă în ce priveşte preţul obligaţiunilor româneşti, care reflectă matematic evoluţia inversă a randamentelor la titluri de stat. De ce s-a întâmplat asta? După alegerile din noiembrie 2012, perspectiva internaţională asupra României a devenit una mai încrezătoare, bazată pe stabilitate. O perioadă electorală într-o ţară înseamnă o perioadă de incertitudini şi o perioadă de frământări. E un efect normal ca după perioada electorală să ai o creştere a încrederii pieţelor în stabilitate”.
-
Studiu: Ce legătură au aplicaţiile complexe de proiectare cu redresarea din criză?
Dacă, în medie, toţi producătorii mondiali de echipamente industriale au reuşit să-şi rotunjească veniturile şi profitul în ultimii doi ani, cele care au folosit tehnologii de proiectare şi-au crescut veniturile de 2,2 ori mai mult decât media şi profiturile de 2,4 ori mai mult comparativ cu nivelul mediu.
“A creşte de două ori mai repede decât competiţia este un obiectiv suficient de puternic pe care şi companiile româneşti din domeniul producţiei au început să îl evalueze în anii de criză. Cele care au implementat soluţii precum Autodesk Product Design Suite sau Plant Design Suite, au obţinut un grad ridicat de eficientizare a fluxului de lucru, o creştere de productivitate chiar şi cu 40%, fiind capabile totodată să îşi planifice mult mai bine producţia”, spune Cristina Anton, Autodesk Business Manager în cadrul Gecad Net.
Studiul mai arată că, pentru a creşte performanţele, majoritatea companiilor din vârful topului au apelat la procese şi instrumente tehnologice avansate, ceea ce poate fi un ghid foarte bun pentru alţi producători industriali, inclusiv din România, care vor să îşi vadă veniturile şi profitabilitatea crescând mai accelerat.
Dacă majoritatea companiilor participante la studiu folosesc soluţii de proiectate asistată 3D (84%) şi 2D (63%), cele din vârful clasamentului au investit în aplicaţii mai avansate de simulare şi automatizare. Mai mult, aceste companii utilizează instrumente avansate de sporire a productivităţii într-un ritm mai mare decât companiile din partea de jos a clasamentului. Spre exemplu, 49% din companiile din top folosesc aplicaţiile de simulare, faţă de numai 27% dintre companiile situate mai jos în clasament. Aceste aplicaţii avansate le ajută să evalueze mai bine, într-un mediu simulat, performanţele unui produs proiectat. Astfel au şansa de a obţine un produs cu performanţe optime din prima încercare, fără să mai fie nevoie de ajustări.
32% dintre companiile cele mai performante din studiul menţionat sunt dornice sau au utilizat aplicaţii pentru automatizarea proiectării şi cele de tip configurator, versus 22% în cazul celor mai puţin performante. Aplicaţiile de automatizare le-au ajutat pe unele dintre ele sa ajungă la performanţe de tipul “6000 de părţi componente, nou proiectate, pe săptamâna, fără intervenţie umană”, după cum declară un producător de echipamente pentru industria alimentară şi de băuturi.
Folosirea acestor aplicaţii avansate pentru automatizarea proiectării produselor au ajutat companiile să îşi configureze mult mai corect preţurile. Astfel, dacă firmele din partea medie şi de jos a clasamentului au raportat în medie o acurateţe de 13% a preţurilor, cele din top au avut o acurateţe de 7% datorită proceselor de proiectare a producţiei mult mai bine reglate.
-
Profitul brut al UniCredit Ţiriac Bank a urcat anul trecut cu 9,4%, la 46 de milioane de euro
Profitul înainte de taxe al UniCredit Ţiriac Bank a crescut anul trecut cu 9,4%, de la 42 mil. euro în 2011 la 46 mil. euro, ca urmare a reducerii cheltuielilor cu provizioanele de risc de credit, potrivit datelor publicate vineri de banca-mamă. Banca locală îşi anunţă astăzi rezultatele detaliate. Pe cifrele de grup de la Milano, cheltuielile cu provizioanele de risc de credit ale UniCredit Ţiriac Bank au scăzut cu 15,4% anul trecut, de la 90 mil. euro, contribuind astfel la îmbunătăţirea rezultatului. Veniturile operaţionale au scăzut cu 4,2%, până la 271 mil. euro, evoluţia fiind cauzată de un declin cu 14,2% al veniturilor nete din dobânzi, la 161 mil. euro. Încasările nete din taxe şi comisioane au stagnat la 56 mil. euro. Soldul creditelor a crescut anul trecut cu 6,6%, la 3,58 mld. euro, în timp ce depozitele au urcat cu 17%, la 3,11 mld. euro. În T4, UniCredit Ţiriac Bank a avut un profit înainte de taxe de 10 mil. euro, în urcare de la 9 mil. euro în acelaşi interval din 2011.
-
Dilema comercianţilor: profit sau trafic?
MAGAZINE MAI MICI, PROPTITE PRIN COTLOANE SAU DIMPOTRIVĂ, pe bulevarde, soluţii de franciză, achiziţii, felurite parteneriate. Retailerii nu numai că nu se plictisesc, dar caută metode variate prin care să muşte o felie cât mai consistentă din piaţa comerţului cu bunuri de larg consum, evaluată la 16 miliarde de euro anual. „Reţelele de comerţ modern au pus un accent deosebit pe strategia de dezvoltare multi-format, în special prin lansarea de formate mai mici de magazine, adresate comerţului de proximitate„, spune Adrian Comăneci, manager în cadrul Contrast Management-Consulting (CMC). El face referire în special la formatele Shop & Go (Mega Image) şi Carrefour Express, dar şi la reţeaua La Doi Paşi lansată de Metro.
IN CADRUL ACESTEI STRATEGII ORIENTATE CĂTRE EXTINDEREA ÎN COMERŢUL DE PROXIMITATE SE POT OBSERVA MAI MULTE VARIANTE, arată Comăneci. Pe de o parte, extinderea prin modele de tip franciză permit o investiţie financiară mai redusă din partea comercianţilor şi o implicare mai scăzută în operarea magazinelor, cum e cazul Shop & Go. Pe de altă parte, s-au dezvoltat parteneriate între reţele internaţionale şi antreprenori locali, cum este cazul colaborării dintre Carrefour şi Angst; unde reţeaua franceză şi-a asigurat desfacerea propriilor produse prin magazinele Angst. Şi, chiar dacă anul trecut a părut mai liniştit decât alţii, reţele locale de comerţ au fost preluate de competitori, aşa cum a făcut de pildă Profi în Sibiu şi Cluj.
O altă schimbare de strategie importantă este abandonarea, pur şi simplu, a luptei. Comercianţi care s-au confruntat cu probleme de profitabilitate şi cash-flow fie au închis operaţiunile (Mic.ro, Minimax şi Interex), fie au vândut (preluarea Real de către Auchan).Multe noutăţi în strategie are Profi. Una dintre direcţiile pe care vrea să le exploateze este zona rurală, evitată până acum de retaileri. Lanţul de supermarketuri va lansa în mai un alt format de magazin, Profi Village, în comune cu peste 4.000 de locuitori, unde „sortimentaţia va fi un pic diferită faţă de spaţiile din oraşe„, spune Cosmin Călugăr, director de expansiune al Profi. El dă drept exemplu cizmele de cauciuc sau uneltele de grădinărit.
Reţeaua a încheiat anul trecut cu 149 de magazine, iar la începutul lui 2013 a deschis, în Bucureşti, un spaţiu de sine stătător, făcut pe standarde proprii, spune Călugăr. Profi a mai deschis anul trecut alte două spaţii stand-alone, iar investiţia retailerului în spaţiul din Bucureşti a fost de 300.000 de euro, sumă ce a inclus echipamentele specifice, fără fondul de marfă. Investiţia în ridicarea magazinului aparţine dezvoltatorului şi se plasează în jurul a un milion de euro. Planurile lanţului de magazine pentru anul trecut vizau creşterea numărului de spaţii cu 35, însă au plusat până la 45. Suma totală a investiţiilor a ajuns anul trecut la 15 milioane de euro, iar în 2013 Profi vrea să menţină ritmul. „Vrem să deschidem şi anul acesta 45 de magazine„, spune Călugăr.
În rândul noutăţilor de strategie Adrian Comăneci menţionează recenta iniţiativă a Mega Image de a deschide un Concept Store în zona Piaţa Gemeni din Capitală. Dincolo de capitalul de imagine obţinut de Mega Image, „miza este una mult mai interesantă şi anume testarea unui format de magazin care funcţionează pe modelul Shop-in-Shop„, punctează reprezentantul CMC. Noul magazin reuneşte sub numele său şi în acelaşi loc o serie de parteneri independenţi precum Fru Fru, La Strada (îngheţată), Al Melook (dulciuri orientale), Dopo Poco (pizza), Chateau Blanc (brutărie franţuzească), Livada cu ceai (ceai şi cafea vrac), Ana Pan (prăjituri proaspete) şi Chocolat (biscuiţi şi prăjituri).
Prin această strategie Mega Image utilizează oferta şi branding-ul acestor parteneri pentru a atrage noi categorii de clienţi şi pentru a furniza o ofertă îmbunătăţită. „Este un test„, spunea Xavier Piesvaux, directorul general al Mega Image România, cu ocazia deschiderii magazinului. Reţeaua nu mai are astfel de magazine în lume, aşa că evoluţia noului concept va fi evaluată din toate unghiurile înainte de a face orice fel de anunţuri în privinţa planurilor viitoare. „Este un pas interesant, care ar putea deschide drumul Mega Image către un nou model de colaborare şi către noi formate de magazine decât cele cu care
ne-am obişnuit până acum.„ -
Profitul Carrefour a crescut de peste trei ori
Carrefour a vândut anul trecut active din mai multe ţări, precum Columbia, Indonezia sau Malaiezia, parte a unei strategii de concentrare pe pieţele importante pentru grup. Cea mai importantă tranzacţie a fost vânzarea operaţiunilor din Columbia pentru două miliarde de euro.
Vânzările excluzând TVA au urcat cu 0,9% anul trecut, de la 76 miliarde de euro la 76,8 miliarde de euro.
-
Arma secretă a Samsung. Cum au ajuns sud-coreenii să domine piaţa telefoanelor mobile
Despre Samsung se spune în lumea tehnologiei că a devenit un soi de al cincilea muşchetar, după Amazon, Apple, Facebook şi Google. Compania a avut numai în ultimele trei luni din 2012 un profit operaţional de 8,3 miliarde de dolari, iar vânzările de smartphoneuri Samsung le-au depăşit pe cele ale Apple la sfârşitul anului în ciuda lansării iPhone 5. Mai mult decât atât, Samsung a trecut în urmă cu doi ani pe primul loc în clasamentul mondial al producătorilor de telefoane mobile după numărul de dispozitive vândute, poziţie deţinută anterior timp de aproape 15 ani de finlandezii de la Nokia. Evident, nu o dată s-a ridicat întrebarea cum au reuşit cei de la Samsung să se impună într-un timp atât de scurt pe o piaţă unde competiţia a fost cel puţin acerbă în ultimii ani. Răspunsul este însă cât se poate de simplu. Sud-coreenii au încercat piaţa mondială cu telefoane mobile de toate formele şi dimensiunile, pe care le-au comercializat prin toţi operatorii de telecomunicaţii, spre deosebire de Apple, de pildă, care a adoptat modelul exclusivităţii în raport cu furnizorul de servicii de telecom. Prin urmare, Samsung are în prezent pe piaţă aproape 40 de modele diferite de telefoane menite să acopere cât mai multe dintre pretenţiile consumatorilor. Apoi au recurs la o armă secretă – Samsung are un buget de marketing fabulos, care, la prima vedere, poate părea o adevărată risipă, însă tocmai cifra în sine şi tactica distribuirii acestui buget către dispozitivele care au părut să prindă mai bine la public au asigurat companiei rezultatele obţinute pe piaţa telefoanelor mobile.
CONCRET, INVESTIŢIA CU PRICINA A FOST DE PESTE 11,3 MILIARDE DE DOLARI ANUL TRECUT, DE 11 ORI MAI MARE DECÂT A APPLE, principalul competitor în segmentul smartphoneurilor, care a alocat anul trecut pentru marketing doar un miliard de dolari. Cheltuiala pentru marketing este pentru Samsung la un maxim istoric, bugetul sud-coreenilor din 2009, de exemplu, fiind la jumătate faţă de nivelul actual, iar suma a crescut constant de la un an la altul. Mai mult decât atât, depăşeşte totodată bugetele multora dintre companiile mari din lume, cu strategie puternică în acest sens. Coca-Cola, de pildă, a investit în 2011 aproximativ 3,25 miliarde de dolari pentru marketing, în timp ce în cazul Microsoft sau Hewlett-Packard, suma nu depăşeşte la nivel mondial 2 miliarde de dolari, ba chiar e mai apropiată de un miliard de dolari la HP. Este fezabilă această investiţie? Profiturile şi vânzările foarte bune de telefoane spun că da. În 2012, Samsung a vândut în total în lume aproape 385 de milioane de astfel de dispozitive, cu 70 de milioane mai multe decât în anul precedent şi cu 100 de milioane în plus comparativ cu 2011, în timp ce Nokia, următorul producător în clasament, a avut vânzări în scădere de la peste 422 de milioane de telefoane în 2011 la 333 de milioane anul trecut, potrivit datelor publicate de compania de cercetare de piaţă Gartner. Este drept, la Nokia există un întreg cumul de factori care trebuie luaţi în calcul şi cărora le este atribuit declinul din ultimii ani ai companiei, însă dintre primele zece companii din acest domeniu, jumătate au avut scădere.
-
Verii Duşu au făcut profit cu 62% mai mic la Socep Constanţa
Operatorul portuar Socep Constanţa (SOCP), controlat de oamenii de afaceri Niculae Duşu şi Ioan Duşu, a raportat pentru 2012 un profit de 2,25 milioane de lei (500.000 de euro), în scădere cu 62% faţă de rezultatul obţinut în 2011, care s-a cifrat la 5,9 mil. lei (1,35 mil. euro), potrivit datelor financiare pe standarde internaţionale întocmite de companie. Veniturile Socep au scăzut de asemenea cu 6,6%, până la 55,2 milioane de lei (12,5 mil. euro). Scăderea profitului s-a datorat în principal creşterii cu aproape 4 mil. lei a costurilor cu serviciile prestate de terţi, în condiţiile în care veniturile au fost mai mici. Compania este controlată de Niculae Duşu şi Ioan Duşu prin intermediul producătorului de BCA Celco Constanţa şi prin firma DD din Constanţa, care deţine participaţii de 23% şi respectiv 31,8% din acţiunile Socep. Compania are o capitalizare de 75,5 mil. lei (17,3 mil. euro).