Într-un comunicat de presă transmis joi seară, MAE precizează că a fost înfiinţat un grup tehnic auxiliar care va acţiona în cadrul ministerului pe durata organizării, funcţionării şi finalizării rezultatelor referendumului din 29 iulie şi au fost transmise instrucţiuni misiunilor diplomatice ale României în străinătate pe tema organizării referendumului. De asemenea, MAE precizează că a fost stabilită şi lista secţiilor de votare din străinătate. Astfel, pentru referendumul din 29 iulie vor exista 150 de secţii de votare în întreaga lume, dintre care opt în teatrele de operaţiuni în care România are trupe.
Tag: ponta
-
AFP: UE îl somează pe Victor Ponta să restaureze puterile Curţii Constituţionale. Premierul promite că va da curs solicitărilor UE
Noul premier de centru-stânga, acuzat de încălcarea statului de drept în ţara sa, a fost convocat la Bruxelles de oficiali europeni pentru a oferi explicaţii asupra ofensivei fulgerătoare împotriva preşedintelui de centru-dreapta Traian Băsescu. Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso “a spus în mod clar că Guvernul român trebuie să respecte deplina independenţă a justiţiei, să restaureze puterile Curţii Constituţionale şi să se asigure că deciziile sale sunt aplicate”, a declarat Barroso, citat într-un comunicat publicat la finalul unei întâlniri cu Ponta la Bruxelles.
-
Motivarea Curţii Constituţionale: Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda preşedintele
“Chiar dacă s-ar considera că numai Curtea Constituţională, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, prevăzut de normele constituţionale ale art. 142 alin.(1), poate califica faptele imputate Preşedintelui României ca fiind sau nu fapte grave de încălcare a Constituţiei, Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda sau nu din funcţie pe Preşedintele României, indiferent de avizul, pozitiv sau negativ, al Curţii Constituţionale, aviz care are un caracter strict consultativ, aşa cum stabileşte art. 146 lit.h) din Constituţie”, se arată în motivarea CC, publicată miercuri în Monitorul Oficial.
-
Ponta: Referendumul va fi organizat conform deciziei Curţii Constituţionale. Martin Schulz: Valorile UE trebuie respectate de toţi
Referendumul va fi organizat conform deciziei Curţii Constituţionale, procedura urmând să fie reglementată de către Parlament, a declarat, la Bruxelles, premierul Victor Ponta, precizând că l-a asigurat în acest sens pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. “Guvernul va organiza referendumul respectând legislaţia şi luând în consideraţie decizia Curţii Constituţionale ca referendumul să fie considerat valid dacă jumătate din populaţia României îşi va exprima votul pe 29 iulie. Vom lua toate măsurile administrative şi guvernamentale pentru a ne asigura că toate deciziile Curţii sunt respectate şi vom răspunde tuturor îngrijorărilor legitime exprimate de partenerii noştri europeni. Guvernul va roganiza referendumul potrivit legii şi deciziei Curţii Constituţionale”, a spus Ponta.
-
Guvernele trec, acordurile cu FMI rămân. Până când?
Obişnuinţa de a gândi în termeni politici şi nu economici a dominat, ani de-a rândul, discuţiile despre acordurile cu FMI, ajunse un fel de fatalităţi enigmatice, abătute pe capul României fie pentru că un guvern de o anumită culoare politică era incapabil să conducă ţara, fie pentru că un guvern sau altul era incapabil să se opună presupuselor conspiraţii străine contra ţării. Ieşirea (cu scântei) a guvernului Tăriceanu, în 2005, din acordul de atunci cu FMI a fost salutată în România ca o dovadă binevenită de independenţă, pentru ca în 2009, când relaţia cu instituţia de la Washington a fost reluată în epoca Boc, să iasă la iveală dezastrul economic real acumulat în scurta epocă de independenţă.
În urmă cu câteva luni, guvernatorul BNR reflecta public pentru prima oară că după ce actualul acord se termină, adică în martie 2013, cel mai bine ar fi să nu mai încheiem încă unul. “Ar însemna că lucrurile merg bine şi că nu mai avem nevoie de un profesor. Dacă te lungeşti într-un asemenea acord, nu e un mesaj bun”, spunea Mugur Isărescu, adăugând că noile ancore externe după 2013 ar urma să fie doar tratatele cu UE. Între timp, premierul Victor Ponta avea să reflecteze la rândul lui că poate ar fi bine să semnăm un nou acord preventiv cu FMI în 2013, cu aceeaşi funcţie a celui actual, adică de “certificat de sănătate” bun de arătat pieţelor financiare. Cât despre preşedintele Traian Băsescu, faptul că după acordul din 2009-2011 a urmat cel actual a fost promovat şi asumat explicit ca o cale de a-i împiedica pe viitorii guvernanţi de la alte cheltuieli bugetare fără număr, inclusiv în caz că el n-ar mai fi la putere.
De fapt însă, “certificatul de sănătate” al FMI n-a existat niciodată: întotdeauna a fost vorba, pe de o parte, de o componentă de tratament pur şi simplu (cum s-a întâmplat din 2009 până în 2011, când am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de circa 8% din PIB la unul de circa 3%), pe de altă parte de o convalescenţă sine die – aşa cum este acum, când, conform teoriei FMI, după stabilizarea fiscală trebuie să urmeze o serie de privatizări şi dereglementări la capătul cărora se găseşte idealul creşterii economice perfect sustenabile, cu retragerea aproape totală a statului din economie. Iar cum din 2010 încoace, ideea de boală a căpătat şi un chip – sperietoarea Grecia -, respectarea de la un trimestru la altul a ţintelor fiscale asumate cu FMI a ajuns prima grijă grijă şi principalul motiv de mândrie pentru toate guvernele, fie că s-au numit Boc, Ungureanu sau Ponta. Frica a păzit şi va păzi bostănăria în continuare, indiferent cât de intense ar fi crizele politice interne ori cât de diferite ar fi culorile politice ale guvernanţilor.
“Dacă scena politică în mod tradiţional turbulentă din România a fost în general ignorată de pieţe, ca zgomot de fond, de data aceasta ofensiva spre putere a USL e suficient de serioasă încât să creeze condiţiile pentru o depreciere durabilă a leului. Din fericire însă, Guvernul a fost foarte atent să evite comparaţiile cu Ungaria şi discuţii furtunoase ca ale lui Viktor Orban cu finanţatorii internaţionali”, observă Mateusz Szczurek, economist-şef pentru ECE în cadrul ING Bank, comentând deprecierea bruscă a leului cu ocazia demersurilor de suspendare a preşedintelui Băsescu. “Dimpotrivă chiar, ţinta de deficit convenită cu FMI a fost îndeplinită în prima parte a anului, după cum spune ministrul de finanţe Florin Georgescu (deşi ni se pare destul de surprinzător, ţinând cont de rezultatele din ianuarie-mai), iar premierul Victor Ponta a promis demisia miniştrilor care nu vor respecta angajamentele faţă de FMI”, constată Szczurek.
Ca să reamintim cum stă situaţia, pentru ca ţinta de deficit bugetar de cel mult 2,2% din PIB pentru acest an să fie atinsă, după ce pe primele cinci luni a ajuns deja la 1,2%, deficitul ar trebui să fie doar în jur de 1% din PIB în perioada iunie-decembrie. Efortul va fi mare, având în vedere nu numai perioada electorală, ci şi faptul că în toţi anii, cheltuielile bugetare cresc de obicei în a doua parte a anului. La aceasta se adaugă chestiunea arieratelor la buget, care au reînceput să crească începând din primul trimestru, conform ultimului raport al FMI, publicat săptămâna trecută (vezi grafic). Misiunea FMI pentru următoarea evaluare a acordului vine în România la 24-25 iulie, iar în funcţie de rezultatele discuţiilor, potrivit ministrului Georgescu, va urma rectificarea bugetară şi “vom şti exact care vor fi sumele redistribuite în cadrul bugetului, cine e cu plus şi cine e cu minus”.
Aceeaşi frică păzeşte bostănăria în relaţia cu FMI şi în cazul celei de-a doua componente a “certificatului”, respectiv convalescenţa – restructurarea şi privatizarea companiilor de stat. Numai că aici, deşi niciodată autorităţile nu s-au opus deschis Fondului, cu argumentul teoretic legitim că ar vrea să păstreze în administrarea statului active esenţiale din energie sau transporturi, toate guvernele au adoptat tacit aceeaşi tactică de tergiversare. O comparaţie între scrisoarea de intenţie a guvernului Boc din iunie 2011, adică la prima evaluare a acordului actual, şi cele ulterioare e instructivă. Autorităţile promiteau acum un an că vânzarea prin bursă ori către investitori strategici a pachetelor statului la Petrom (10%), Transelectrica, Transgaz, Romgaz (câte 15%) şi Oltchim se va face până la sfârşitul lui 2011, iar la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor fi vândute pachete minoritare până la sfârşitul lui mai, respectiv iunie 2012.
-
Ponta: Nu Merkel votează pe 29 iulie, ci poporul român
“Bănuiesc că nu doamna Merkel o să voteze pe 29. Şi bănuiesc că votul oamenilor de pe 29 nu va fi contestat de nimeni. Doamna Merkel şi creştin-democraţii germani – pentru că doar ei sunt cei care îi ţin partea domnului Băsescu şi PDL – sunt cei care au crezut totdeuna în austeritate, în tăieri – e adevărat, austeritate mai mult în România şi în Grecia şi în Italia şi în Spania, mai puţin la dânşii – în timp ce restul Europei spune un singur lucru: că suntem în standarde europene şi că problema poate fi rezolvată doar de locuitorii României. Indiferent ce vor creştin-democraţii germani, românii vor vota în România şi votul de pe 29 va lămuri lucrurile”, a spus Ponta. El a precizat că Berlinul este unul dintre oraşele europene pe care le va vizita pentru a vorbi despre situaţia din România, arătând că iniţial va pleca la Bruxelles, apoi către celelalte cancelarii.
-
Ce-ar fi să demisionăm amândoi?
Cu câteva zile înainte de declanşarea suspendării preşedintelui, premierul i-a propus acestuia, prin intermediul televiziunii colegilor de alianţă, “să ne depunem demisiile şi să ne întoarcem amândoi la popor”, adică să se facă alegeri anticipate, care ar fi rezolvat dintr-un foc şi problema de plagiat a lui Victor Ponta, şi dificultatea USL de a derula corect din punct de vedere legal procedurile de suspendare a lui Traian Băsescu. Replica preşedintelui, împachetată glumeţ în mapa roşie prezentată la învestirea ministrei Andronescu din 2 iulie, a constat în reînnoirea ofertei lui, făcută la începutul lunii aprilie, cu ocazia congresului PSD, de a accepta să demisioneze de la Cotroceni şi să fie organizate simultan alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cu condiţia ca USL să accepte modificarea Constituţiei, cu parlament unicameral redus şi mandat prezidenţial de 4 ani.
Propunerea lui Băsescu (enunţată pentru prima dată în martie anul trecut, când a fost salutată de Ion Iliescu, bucuros că Băsescu şi-ar putea scurta mandatul) era menită să evidenţieze simţul responsabilităţii prezidenţiale faţă de rezultatele referendumului din 2009 şi să stimuleze simpatia electoratului faţă de un PDL care îşi căuta relansarea în ochii electoratului. Aceeaşi ofertă a fost repetată în iunie, pe atunci în chip de soluţie pentru conflictul preşedinte-premier privind reprezentarea ţării la Consiliul European, cu propunerea ca alegerile prezidenţiale şi parlamentare să fie organizate împreună, fie în noiembrie, fie în decembrie, ianuarie 2013 sau februarie. Declaraţia era făcută în aceeaşi conferinţă de presă în care ironia “dottore” la adresa lui Victor Ponta ilustra că preşedintele e la curent cu iminentul scandal privind plagiatul şi/sau masteratul din Catania ale premierului, în urma căruia lideri ai PDL ca Vasile Blaga, Monica Macovei sau Cristian Preda aveau să capete un motiv să ceară demisia imediată a lui Victor Ponta, deşi ultimul lucru de care aveau nevoie România şi economia ei în această perioadă de mari riscuri externe era căderea unui al treilea guvern în mai puţin de jumătate de an.
Ambele tabere ilustrează, prin astfel de strategii construite în jurul ideilor de demisie şi demitere, lipsa preocupării faţă de respectarea propriului mandat şi faţă de stabilitatea guvernării. Mandatul preşedintelui se încheie la sfârşitul lui 2014, iar electoratul nu i-a dat votul în 2009 lui Traian Băsescu ca să demisioneze cu aproape doi ani înainte de termen şi nici ca să-şi pună demisia pe masă ca monedă de schimb, indiferent cât de nobil ar părea scopul, ori ca armă în lupta de imagine dintre partide. De cealaltă parte, oferta lui Victor Ponta de a demisiona dacă demisionează şi Traian Băsescu dovedeşte ce valoare reală au pentru copreşedintele USL funcţiile de prim-ministru şi de preşedinte, coborâte la rolul de glumiţă cu potenţial de rating într-o emisiune TV.
-
Elena Udrea: Băsescu va furniza o mare surpriză la 29 iulie
29 iulie este data referendumului prin care electoratul este chemat să se pronunţe dacă este sau nu de acord cu demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
“Din acel moment, atât Crin Antonescu, cât şi Victor Ponta vor fi istorie. În acea seară, aşteptăm demisiile celor doi. Pentru că nu poţi să calci statul de drept în picioare şi să crezi că vei scăpa basma curată”, susţine Udrea, într-o postare pe Facebook.
Ea arată că “stânga nereformată” a reuşit “în planul ei antidemocratic şi neconstituţional” de a-l suspenda pe preşedintele Traian Băsescu, “în ciuda semnalelor serioase transmise de cancelariile occidentale, dar mai ales a avizului Curţii Constituţionale”. Pe de altă parte însă, “într-un fel, cred că este bine”, conchide Udrea: “Traian Băsescu este acum liber să spună adevărul despre ceea ce doreşte USL să obţină prin suspendarea şi eventuala demitere a Preşedintelui”.
-
Guvernul a calculat costurile referendumului. Votul poate fi exercitat oriunde în ţară
Surse oficiale au declarat, sâmbătă dimineaţă, agenţiei MEDIAFAX că Guvernul a calculat cheltuielile aferente referendumului de demitere a preşedintelui la circa 95 milioane lei, mai mult ca în 2007, dar în condiţiile în care sunt deschise secţii de vot şi în străinătate, urmând ca unele circumscripţii să fie “redesenate”.
În 2007, la primul referendum de demitere din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, Guvernul a anunţat costuri de 60 milioane lei pentru organizarea scrutinului. “În prezent, cheltuielile totale impuse de organizarea referendumului sunt estimate la aproximativ 95 milioane lei, dar în condiţiile în care vor fi deschise secţii de vot şi în străinătate, deja fiind realizate şi unele economii”, au arătat sursele citate.
-
Mineriada copiilor şi mama Curţii Constituţionale. Perlele politice ale săptămânii
“Pot să sesizeze şi pe mama Curţii Constituţionale. Anastase şi Blaga trebuie să respecte regulamentul şi legea, iar ei au fugit în birou” – Valeriu Zgonea, liderul deputaţilor PSD
“Ponta şi Antonescu au declanşat Jihadul împotriva României democratice şi a românilor” – Cristian Preda, vicepreşedinte PDL
“El mereu contesta ceea ce făceam noi, dar nu contesta şi ceea ce făcea preşedintele Băsescu” – Ilie Sârbu (PSD) justificând schimbarea de către USL a Avocatului Poporului
“Politicienii din majoritatea parlamentară (…) au pus statul român şi pe cei 22 de milioane de români într-o situaţie extrem de dificilă, pe analiza mea, similară cu cea generată de mineriada din 1990” – preşedintele Traian Băsescu
“Dacă vă uitaţi puţin la părul meu care se albeşte în ultimele 50 de zile, aş vrea… dar nu mai sunt copil nici măcar în politică” – premierul Victor Ponta, despre Vasile Blaga, care spusese despre el “Aşa este când laşi copiii să conducă ţara”
“Toţi paşii pe care i-au făcut sunt identici cu cei de la puciul împotriva lui Gorbaciov şi Elţîn” – Cezar Preda, prim-vicepreşedinte PDL, despre acţiunile USL contra lui Traian Băsescu