Tag: Polonia

  • Una dintre cutiile negre ale avionului prezidential polonez a fost gasita

    “Una dintre cutiile negre ale avionului a fost gasita la locul
    catastrofei aeriene”, a declarat aceasta sursa din cadrul
    administratiei regionale din Smolensk, oras situat la 420 de
    kilometri vest de Moscova.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Lista principalilor oficiali polonezi aflati la bordul avionului prabusit în Rusia

    Lech Kaczynski – presedintele Poloniei

    Maria Kaczynska – sotia presedintelui Lech Kaczynski

    Ryszard Kaczorowski – în perioada 1989-1990 a fost ultimul
    presedinte al Poloniei în exil.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Profil: Lech Kaczynski, figura controversata a scenei politice mondiale

    Lech Kaczynski a castigat alegerile prezidentiale la 23
    octombrie 2005, dupa cum fratele sau – mai in varsta cu 45 de
    minute – le-a castigat pe cele legislative, desfasurate la 25
    septembrie 2005, in fruntea partidului Lege si Justitie (PiS) al
    carui presedinte este.

    Lech si Jaroslaw au avut un parcurs profesional si politic
    aproape identic, inceput la varsta de 12 ani, cand au jucat rolul
    unor frati gemeni intr-un film pentru copii. Deveniti adulti, Lech
    si Jaroslaw au activat amandoi in opozitia anticomunista, la
    sfarsitul anilor ’70.

    Cititi mai mult despre biografia presedintelui polonez Lech
    Kaczynski pe www.mediafax.ro

  • Presedintele Poloniei a murit intr-un accident aviatic

    Printre pasageri se aflau numerosi demnitari polonezi, care
    urmau sa participe la ceremonia de comemorare a 70 de ani de la
    masacrul de la Katin.

    Guvernatorul bancii nationale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, se
    afla printre pasagerii avionului prezidential polonez prabusit
    sambata la Smolensk, in Rusia, a declarat un purtator de cuvant al
    bancii, citat de Sky News.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Leszek Balcerowicz: Esticii nu cred in socialism

    “In Europa Centrala si de Est exista mai putini oameni care cred
    in socialism, comparativ cu anumite tari din Europa Occidentala”, a
    spus economistul, intr-un interviu pentru Central Europe
    Digest
    in cursul caruia a fost intrebat de impactul crizei din
    Grecia asupra altor tari candidate la zona euro.

    In opinia lui Balcerowicz, sectorul public in Bulgaria sau
    Romania nu este supradimensionat, ca in Grecia, iar angajatii din
    sectorul public nu beneficiaza de privilegiile extinse ale
    omologilor lor eleni. Aceasta este o deosebire importanta intre
    Grecia si tarile din Est considerate printre cele mai expuse la
    riscurile ce decurg din criza elena.

    Fost ministru de finante si guvernator al bancii centrale
    poloneze, considerat arhitectul iesirii din tranzitie a tarii sale
    prin mijlocirea “terapiei de soc”, Balcerowicz crede in continuare
    in sansele zonei euro de a exista ca proiect viabil si de a ramane
    atractiva pentru tarile candidate. “Daca anumite tari ale zonei
    euro au fost indisciplinate fiscal, aceasta nu schimba valoarea
    zonei euro in sine. Pentru tari ca Polonia, Ungaria sau Romania,
    comertul lor se face in principal cu tari ca Germania, Franta,
    Italia, Spania sau Olanda. A adopta aceeasi moneda ca si
    principalii lor parteneri comerciali ar oferi un impuls economiilor
    lor, prin cresterea concurentei si o transparenta mai mare. Asa
    incat ceea ce s-a intamplat in Grecia nu submineaza ideea de la
    baza zonei euro, ci subliniaza importanta disciplinei fiscale”,
    declara economistul.

    Leszek Balcerowicz considera ca sunt doua concluzii care trebuie
    desprinse din criza greceasca: prima, ca Pactul de Stabilitate si
    Crestere in zona euro, care fixeaza criteriile de performanta
    economica si fiscala pentru tarile membre, trebuie aplicat si poate
    chiar intarit; a doua, ca atata vreme cat tarile zonei euro nu se
    mai pot folosi de politica monetara proprie spre a absorbi socurile
    externe, ele trebuie sa aiba la dispozitie alte mecanisme care sa
    compenseze pentru pierderea accesului la politica monetara. “Cel
    mai important dintre aceste mecanisme este flexibilitatea economiei
    – piete libere si in special piata muncii”, spune el. “O conditie
    pentru functionarea corecta a zonei euro este deci aplicarea unor
    reforme care sa echilibreze diferitele rigiditati din interiorul
    pietelor, astfel incat economia sa faca fata mai bine
    socurilor.”

  • Romania, in topul debitorilor FMI

    Valoarea totala a datoriei Romaniei catre FMI, la 31 ianuarie
    2010, era de 6,08 miliarde DST (6,91 miliarde de euro),
    reprezentand 16,3% din sumele datorate de statele membre catre
    contul general de rezerve al Fondului (este vorba de principala
    resursa disponibila pentru imprumuturile acordate de institutie,
    finantata din contributiile membrilor).

    Primii trei beneficiari de credit din partea FMI – Ungaria,
    Ucraina si Romania – concentrau, la 31 ianuarie, 55,6% din valoarea
    totala a sumelor datorate de statele membre, respectiv 20,72
    miliarde DST. Ungaria datora la 31 ianuarie 7,63 miliarde DST
    (circa 8,7 miliarde de euro), dintr-un credit total de 10,53
    miliarde DST, care expira in noiembrie 2010, iar Ucraina – 7
    miliarde DST (aproape 8 miliarde de euro), dintr-un credit total de
    11 miliarde DST, care expira in noiembrie 2010.

    Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
    2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
    euro la cursul de atunci), din care Romania mai are la dispozitie,
    pana la expirarea liniei de credit, 5,35 miliarde DST (6,08
    miliarde de euro).

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
    membre, respectiv 10.552 de voturi, respectiv 0,48% din total.

    |n conditii normale, FMI poate acorda unui stat membru o
    finantare reprezentand pana la de sase ori cota de participare a
    acestuia, insa in conditii exceptionale, cum sunt cele create de
    criza, regula nu mai functioneaza. |n cazul Ungariei, de pilda,
    creditul acordat reprezinta de zece ori cota de contributie a tarii
    la contul general de rezerve, iar in cazul Romaniei de 11 ori cota
    de contributie. Pentru Islanda, FMI a imprumutat de 12 ori valoarea
    cotei.

    Separat de creditele stand-by, pentru care eliberarea fiecarei
    transe este conditionata de indeplinirea unor criterii cantitative
    si calitative de performanta economica si fiscala, FMI a oferit
    anul trecut, in premiera, o facilitate de credit separata
    (“flexible credit line”), destinata statelor considerate a avea o
    situatie buna a finantelor publice, dar care s-au confruntat cu
    necesitati de lichiditate pe termen scurt, in contextul crizei
    financiare globale. Beneficiarii acestei facilitati de credit sunt
    Columbia (31,52 miliarde DST), Polonia (13,7 miliarde) si Mexic
    (6,96 miliarde).

  • Oglinda oglinjoara, care-i cea mai bine condusa tara?

    Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
    compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
    multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
    cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.

    Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
    autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
    pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
    lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
    economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
    puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
    Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
    european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
    pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
    de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
    pentru piata interna si cea pentru piata externa.

    Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
    importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
    (CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
    mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
    pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
    reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
    PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
    sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
    ar fi fost oportune”, explica Gibbins.

    La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
    imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
    conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
    mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
    a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
    pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
    important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
    capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
    primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
    guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
    economiei pana atunci.

  • Cum au construi polonezii de doua ori mai multe autostrazi

    O parte din autostrazi au fost construite in concesiune, inca
    din anii 1990, iar restul au fost finantate de la Uniunea Europeana
    sau de la bugetul de stat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Kraft va renunta la operatiunile Cadbury din Romania si Polonia

    “Luand in considerare masurile corective propuse, Comisia a
    ajuns la concluzia ca tranzactia nu ar restrange in mod
    semnificativ concurenta efectiva in Spatiul Economic European sau
    in vreo parte importanta a acestuia”, se arata intr-un comunicat
    publicat miercuri seara de CE.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Economia Poloniei in crestere in T2

    Mai multi analisti intervievati de Reuters considera ca Polonia va ramane imuna, cu siguranta, la recesiunea care afecteaza Europa Centrala si de Est.

    "Cred ca in trimestrul urmator cresterea Produsului Intern Brut (PIB) va fi similara cu cea consemnata in al doilea. Evolutia economiei subliniaza ca Polonia este rezistenta in fata recesiunii datorita expunerii scazute la exporturi si rolul redus al creditului in economie", a declarat analistul bancii Zachodni WBK Piotr Bujak.

    Cererea interna s-a redus cu 2% in perioada aprilie-iunie, in raport cu acelasi interval din 2008, in timp ce consumul privat a avansat cu 1,9%, iar investitiile au scazut cu 2,9%, potrivit datelor Biroului de Statistica al Poloniei, , transmite Reuters.

    In randul altor state din Europa Centrala si de Est, Romania a raportat o scadere anuala de 8,8% a economiei in al doilea trimestru. In Ungaria si Slovacia PIB a coborat cu 7,6% si respectiv 5,3%. Economia Cehiei s-a contractat cu 4,9% in perioada aprilie-iunie, fata de acelasi interval al anului trecut, insa in raport cu primele trei luni a crescut cu 0,3%.