“Una dintre cutiile negre ale avionului a fost gasita la locul
catastrofei aeriene”, a declarat aceasta sursa din cadrul
administratiei regionale din Smolensk, oras situat la 420 de
kilometri vest de Moscova.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Una dintre cutiile negre ale avionului a fost gasita la locul
catastrofei aeriene”, a declarat aceasta sursa din cadrul
administratiei regionale din Smolensk, oras situat la 420 de
kilometri vest de Moscova.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Lech Kaczynski – presedintele Poloniei
Maria Kaczynska – sotia presedintelui Lech Kaczynski
Ryszard Kaczorowski – în perioada 1989-1990 a fost ultimul
presedinte al Poloniei în exil.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Lech Kaczynski a castigat alegerile prezidentiale la 23
octombrie 2005, dupa cum fratele sau – mai in varsta cu 45 de
minute – le-a castigat pe cele legislative, desfasurate la 25
septembrie 2005, in fruntea partidului Lege si Justitie (PiS) al
carui presedinte este.
Lech si Jaroslaw au avut un parcurs profesional si politic
aproape identic, inceput la varsta de 12 ani, cand au jucat rolul
unor frati gemeni intr-un film pentru copii. Deveniti adulti, Lech
si Jaroslaw au activat amandoi in opozitia anticomunista, la
sfarsitul anilor ’70.
Cititi mai mult despre biografia presedintelui polonez Lech
Kaczynski pe www.mediafax.ro
Printre pasageri se aflau numerosi demnitari polonezi, care
urmau sa participe la ceremonia de comemorare a 70 de ani de la
masacrul de la Katin.
Guvernatorul bancii nationale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, se
afla printre pasagerii avionului prezidential polonez prabusit
sambata la Smolensk, in Rusia, a declarat un purtator de cuvant al
bancii, citat de Sky News.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Valoarea totala a datoriei Romaniei catre FMI, la 31 ianuarie
2010, era de 6,08 miliarde DST (6,91 miliarde de euro),
reprezentand 16,3% din sumele datorate de statele membre catre
contul general de rezerve al Fondului (este vorba de principala
resursa disponibila pentru imprumuturile acordate de institutie,
finantata din contributiile membrilor).
Primii trei beneficiari de credit din partea FMI – Ungaria,
Ucraina si Romania – concentrau, la 31 ianuarie, 55,6% din valoarea
totala a sumelor datorate de statele membre, respectiv 20,72
miliarde DST. Ungaria datora la 31 ianuarie 7,63 miliarde DST
(circa 8,7 miliarde de euro), dintr-un credit total de 10,53
miliarde DST, care expira in noiembrie 2010, iar Ucraina – 7
miliarde DST (aproape 8 miliarde de euro), dintr-un credit total de
11 miliarde DST, care expira in noiembrie 2010.
Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
euro la cursul de atunci), din care Romania mai are la dispozitie,
pana la expirarea liniei de credit, 5,35 miliarde DST (6,08
miliarde de euro).
Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
membre, respectiv 10.552 de voturi, respectiv 0,48% din total.
|n conditii normale, FMI poate acorda unui stat membru o
finantare reprezentand pana la de sase ori cota de participare a
acestuia, insa in conditii exceptionale, cum sunt cele create de
criza, regula nu mai functioneaza. |n cazul Ungariei, de pilda,
creditul acordat reprezinta de zece ori cota de contributie a tarii
la contul general de rezerve, iar in cazul Romaniei de 11 ori cota
de contributie. Pentru Islanda, FMI a imprumutat de 12 ori valoarea
cotei.
Separat de creditele stand-by, pentru care eliberarea fiecarei
transe este conditionata de indeplinirea unor criterii cantitative
si calitative de performanta economica si fiscala, FMI a oferit
anul trecut, in premiera, o facilitate de credit separata
(“flexible credit line”), destinata statelor considerate a avea o
situatie buna a finantelor publice, dar care s-au confruntat cu
necesitati de lichiditate pe termen scurt, in contextul crizei
financiare globale. Beneficiarii acestei facilitati de credit sunt
Columbia (31,52 miliarde DST), Polonia (13,7 miliarde) si Mexic
(6,96 miliarde).
Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.
Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
pentru piata interna si cea pentru piata externa.
Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
(CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
ar fi fost oportune”, explica Gibbins.
La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
economiei pana atunci.
O parte din autostrazi au fost construite in concesiune, inca
din anii 1990, iar restul au fost finantate de la Uniunea Europeana
sau de la bugetul de stat.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Luand in considerare masurile corective propuse, Comisia a
ajuns la concluzia ca tranzactia nu ar restrange in mod
semnificativ concurenta efectiva in Spatiul Economic European sau
in vreo parte importanta a acestuia”, se arata intr-un comunicat
publicat miercuri seara de CE.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Mai multi analisti intervievati de Reuters considera ca Polonia va ramane imuna, cu siguranta, la recesiunea care afecteaza Europa Centrala si de Est.
"Cred ca in trimestrul urmator cresterea Produsului Intern Brut (PIB) va fi similara cu cea consemnata in al doilea. Evolutia economiei subliniaza ca Polonia este rezistenta in fata recesiunii datorita expunerii scazute la exporturi si rolul redus al creditului in economie", a declarat analistul bancii Zachodni WBK Piotr Bujak.
Cererea interna s-a redus cu 2% in perioada aprilie-iunie, in raport cu acelasi interval din 2008, in timp ce consumul privat a avansat cu 1,9%, iar investitiile au scazut cu 2,9%, potrivit datelor Biroului de Statistica al Poloniei, , transmite Reuters.
In randul altor state din Europa Centrala si de Est, Romania a raportat o scadere anuala de 8,8% a economiei in al doilea trimestru. In Ungaria si Slovacia PIB a coborat cu 7,6% si respectiv 5,3%. Economia Cehiei s-a contractat cu 4,9% in perioada aprilie-iunie, fata de acelasi interval al anului trecut, insa in raport cu primele trei luni a crescut cu 0,3%.