BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Aţi angajat vreodată un job-hopper?

     

    Să fi schimbat mai mult de 3- 4 joburi în ultimii trei ani este reţeta aproape sigură de a fi exclus de pe orice listă a recruiterilor, pentru că eşti catalogat drept job-hopper – cel puţin aşa spun cei care fac selecţia CV-urilor atunci când vor să angajeze.

    În încercarea de a părea mai „angajabili“, multe persoane – în special tinerii – şi-au încărcat CV-urile şi profilurile de LinkedIn cu titulaturi de joburi şi companii în care au lucrat de la 3 luni până la un an, dorind astfel să demonstreze că au experienţă de muncă.

     Acest tip de comportament este şi o consecinţă a faptului că angajatorii percepeau în mod greşit „pauzele“ dintre două locuri de muncă, având în vedere că un angajat bun este „vânat“ de cele mai multe ori în perioada în care este activ pe piaţa muncii şi nu rămâne fără loc de muncă.

    Pe de altă parte, nici joburile de câteva luni nu sunt bine văzute într-un CV, pentru că ar putea genera impresia că respectivul candidat este nehotărât, neloial sau pur şi simplu nu te poţi baza pe el  pe termen lung. Şi atunci, ce-i de făcut?

    Lucrurile nu trebuie privite în alb şi negru, spun însă recruiterii, care îi sfătuiesc pe cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă să spună adevărul, indiferent de motivele care i-au adus în situaţia de a părea job-hopper.

    Este mai grav să ascunzi faptul că ai lucrat pentru o perioadă de un an într-un loc şi apoi recruiterul să afle de acest lucru.

    Totuşi, în corporaţiile locale, anii de criză au mai redus fenomenul de job- hopping, din cauza faptului că angajaţii au apreciat mai mult siguranţa locului de muncă decât perspectiva unui job nou într-o companie pentru un pachet salarial mai mare cu 10 – 20%, cum se întâmpla în perioada de boom economic.

    Un lucru este cert: niciun angajator nu se mai aşteaptă ca angajaţii, indiferent de cât de mulţi bani au investit în ei, să iasă la pensie din compania sa.

    Însă se aşteaptă ca în perioada în care stau în compania respectivă să scoată „maximul“ de la acel angajat.

    V-aţi confruntat cu fenomenul de job-hopping în compania dvs.? Aţi angajat vreodată job-hopperi?

    Aşteptăm opiniile şi comentariile dvs. la adelina.mihai@zf.ro, pe http://www.zf.ro/profesii/  sau pe pagina de Facebook a ZF

     

  • Unde îşi trimite Suedia tinerii şomeri

    Agenţia guvernamentală pentru ocuparea forţei de muncă din Suedia a lansat o campanie prin care încurajează tinerii şomeri să-şi caute locuri de muncă pe perioada verii în ţările lovite de criză din regiunea Mării Mediterane, inclusiv Grecia şi Spania. Locurile de muncă pe care aceştia le-ar putea ocupa, în sectorul hotelier, implică asigurarea de servicii turiştilor suedezi sosiţi în aceste ţări, potrivit agenţiei de presă AFP, prelute de cotidianul elen Kathimerini. “Sperăm ca tinerii noştri să obţină fiecare din aceste locuri de muncă. Companiile au avut experienţe bune în privinţa angajaţilor tineri din Suedia”, a declarat pentru AFP Kristina Gaerdebro Johansson, consilier la agenţia suedeză din partea serviciului european pentru ocuparea forţei de muncă (European Employment Services – EURES). Agenţia guvernamentală şi EURES vor propune tinerilor din Suedia, la un eveniment organizat săptămâna următoare, sute de locuri de muncă din Grecia, Spania, Italia şi Cipru – destinaţii preferate de turiştii suedezi.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Bătălia site-urilor de recrutare pe locurile de muncă tot mai puţine

    CREATE CA O ALTERNATIVĂ PRIVATĂ ŞI MODERNĂ A AGENŢIILOR PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, site-urile de recrutare au devenit o sursă profitabilă de venit pentru antreprenorii români din online.Deşi anii de criză au redus masiv din cheltuielile cu forţa de muncă, companiile au preferat să renunţe la serviciile agenţiilor de recrutare sau ale headhunterilor, dar nu şi la serviciile site-urilor de recrutare. Motivul? Sunt mai ieftine, oferă acces la o bază de date de milioane de CV-uri, au interfaţa “prietenoasă” şi sunt uşor de achiziţionat.

    “Lupta” cea mai mare se dă între doi jucători de pe piaţa de recrutare online, eJobs şi BestJobs, care au împreună afaceri de aproape 5 milioane de euro. Nu se ştie însă cu exactitate ce cotă de piaţă are fiecare jucător din recrutarea online, având în vedere că raportările jucătorilor mai mici se fac pe entităţi juridice care desfăşoară şi alte activităţi.NUL DINTRE CEI MAI MARI ŞI CEI MAI VECHI JUCĂTORI DE PE PIAŢA DE RECRUTARE ONLINE ESTE EJOBS, site-ul administrat de compania cu acelaşi nume, care are în prezent 2,5 milioane de CV-uri active, din care aproape jumătate au fost înregistrate de la începutul crizei.

    “Peste 90.000 de companii au folosit serviciile de recrutare eJobs în perioada 2008 – 2012 cu scopul de a găsi cei mai potriviţi candidaţi. Numărul posturilor pentru care s-a recrutat pe eJobs în această perioadă (2008 – 2012) depăşeşte pragul de 1,2 milioane”, spune Laura Chilom, PR executive în cadrul eJobs, site-ul administrat de Ejobs Group, companie cu afaceri de 2,4 milioane de euro în 2011, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Reprezentanţii site-ului estimează că eJobs are cotă de piaţă de 60% în recrutarea online.

    Principalul competitor al eJobs este BestJobs, site-ul administrat de compania BestJobs Recrutare, deţinută de antreprenorul Călin Fusu, care estimează că site-ul are o cotă de piaţă de 50%. Cu peste 2 milioane de CV-uri în baza de date, BestJobs are servicii de publicare a anunţurilor de muncă, căutarea de CV-uri în baza de date şi servicii de promovare a angajatorilor.

    ESTIMĂM O CREŞTERE A ECONOMIEI ŞI ÎN CONSECINŢĂ O CREŞTERE A NUMĂRULUI DE ANGAJATORI ŞI DE LOCURI DE MUNCĂ OFERITE. Preocupările BestJobs în acest an sunt, în primul rând, varianta mobilă atât pentru candidaţi, cât şi pentru angajatori şi simplificarea produsului pentru a fi şi mai util firmelor mici şi mijlocii din România”, a spus Călin Fusu, care spune că vânzările BestJobs din 2012 au fost de aproximativ 3,3 milioane de euro. În 2011, BestJobs Recrutare a avut o cifră de afaceri de 2,9 milioane de euro, potrivit lui Fusu. Recrutarea online este folosită de majoritatea departamentelor de HR din companii şi este o modalitate avantajoasă, pentru că are un cost mai redus decât celelalte tipuri de recrutare, oferă acces la o bază de date mult mai mare şi posibilitatea de a aborda persoane care nu au candidat pentru poziţia oferită.

    “Criza economică s-a resimţit la nivelul pieţei de recrutare online, iar acest lucru s-a datorat faptului că numărul cererilor de recrutare a scăzut şi, în consecinţă, a scăzut şi numărul anunţurilor postate pe aceste site-uri. Pe primele locuri în ceea ce priveşte domeniile în care există cele mai multe oferte de locuri de muncă în online sunt retail, software, industrie/producţie, telecomunicaţii şi construcţii”, a spus Cristian Bişa, proprietarul companiei Business Management Technologies. Compania sa administrează platforma de consultanţă www.manageranticriză.ro, care a realizat un studiu despre evoluţia pieţei de recrutare de la începutul crizei până în prezent.

  • BestJobs: Locurile de muncă din Bucureşti, cu 9% mai puţine

    În 2012, pe site-ul de recrutare BestJobs.ro s-au regăstit în total peste 72.000 de anunţuri cu locuri de muncă atât la nivel naţional, cât şi în străinătate, cele mai multe posturi disponibile regăsindu-se în domenii precum IT/telecom, vânzari şi inginerie. La polul opus se află domeniile marketing, care a înregistrat o scădere a numărului anunţurilor cu 27%, şi servicii, unde numărul anunţurilor a coborât cu 24%.

    Sectorul IT/telecom a înregistrat cea mai puternică urcare a numărului anunţurilor postate pe BestJobs.ro, cu o rată anuală de 131%, la aproape 28.000 de anunţuri disponibile în 2012, faţă de 2011. Anunţurile din finanţe au urcat cu 107%, la peste 13.000, în timp ce numărul job-urilor în vânzări a crescut cu 25%, la 25.201 de anunţuri. O creştere s-a văzut şi în ce priveşte locurile de muncă destinate muncitorilor şi tehnicienilor (81% avans în 2012 comparativ cu anul precedent, până la 4.912 job-uri), în timp ce pe domeniul sănătate creşterea a fost de 33% până la 3.687 de locuri de muncă. În marketing însă, scăderea anunţurilor a fost de 27%.

    În ceea ce priveşte job-urile după locaţie, oraşele cu cea mai spectaculoasă evoluţie a numărului anunţurilor pentru locuri de muncă sunt Timişoara (creştere cu 10%), Sibiu (creştere cu 7,5%) şi Cluj – Napoca (creştere cu 4%), în timp ce numărul job-urilor a stagnat în Constanţa şi a scăzut în Bucureşti (-9%), Oradea (-9.9%) şi Braşov (-7,4%).

    În acelaşi timp, numărul anunţurilor pentru locuri de muncă în străinătate a crescut cu 15%, la peste 4.000, principalele ţări în care s-au făcut angajări fiind Franţa, Germania, Belgia şi Marea Britanie.

  • Aproape 9.000 de posturi vacante, la nivelul întregii ţări, în perioada 29 noiembrie – 5 decembrie

    Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 8.899 de locuri de muncă vacante.

    Cele mai multe posturi disponibile sunt în Bucureşti (888) şi în judeţele Cluj (1.612), Iaşi (589), Călăraşi (403), Hunedoara (402), Timiş şi Ilfov (câte 337).

    Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă sunt Caraş- Severin (trei), Mehedinţi (şase), Sălaj (27), Buzău (28), Ialomiţa (43), Galaţi (44), Prahova (48), Vrancea (63), Bacău (66), Botoşani (71) şi Dâmboviţa (77).

    Pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 833 locuri de muncă, cele mai multe pentru meseriile de inginer şi subinginer, programator (99), asistent medical generalist (66), inspector asigurări (30), analist (20), consilier financiar-bancar (17) şi consilier vânzări asigurări (15).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GĂSIREA UNUI LOC DE MUNCĂ: Ce cred românii despre şansele de angajare

    Potrivit cercetării, 68,2% dintre români au o percepţie negativă cu privire la posibilităţile de angajare existente în acest moment pe piaţa muncii. Rezultatele studiului fac parte din raportul ConfidenceIndex, lansat joi de către Bucharest Forum şi Reveal Marketing Research. ConfidenceIndex este, potrivit realizatorilor, un raport complex ce măsoară gradul actual de încredere a românilor şi aşteptările lor cu privire la situaţia economică, condiţiile actuale de angajare pe piaţa muncii şi situaţia economică a gospodăriei proprii. Totodată, acesta este un raport lunar ce are la bază o analiză a indicatorilor menţionaţi anterior şi oferă suplimentar informaţii despre percepţia, atitudinea şi intenţia viitoare de achiziţie a consumatorilor în diferite domenii de piaţă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Peste 11.400 de locuri de muncă vacante la nivel naţional, între 11-17 octombrie. Care sunt cele mai căutate domenii

    Potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la nivel naţional sunt înregistrate 11.438 locuri de muncă, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFX, joi, de ANOFM.

    Cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt în Bucureşti (898) şi în judeţele Cluj (1.557), Iaşi (891), Timiş (561), Călăraşi (544), Dolj (508), Alba-(386), Vaslui (377), Arad (358), Sibiu (356), Satu Mare (336), Braşov (333), Hunedoara (315), Harghita (311) şi Mureş (306).

    Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă vacante sunt Caraş-Severin (şase), Mehedinţi (16), Sălaj şi Buzău (câte 51), Galaţi (53), Ialomiţa (59), Bacău (69), Suceava (70), Botoşani (84), Vrancea (86), Dâmboviţa (87), Prahova (88) şi Giurgiu (93).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sharp desfiinţează peste 10.000 de locuri de muncă şi negociază vânzarea mai multor fabrici

    Reducerile de posturi şi vânzarea fabricilor de televizoare din Mexic, China şi Malaezia, precum şi a companiei Recurrent Energy din SUA, sunt incluse într-un plan prezentat luni de Sharp creditorilor companiei, au spus sursele, citate de Bloomberg. Sharp negociază vânzarea celor trei fabrici cu producătorul chinez de componente electronice Foxconn. După pierderi record, Sharp a prezentat propunerile de redresare principalelor bănci creditoare, Mizuho Financial Group şi Mitsubishi UFJ Financial Group, încercând să obţină sprijin pentru refinanţarea datoriilor. Cele două bănci vor contribui cu împrumuturi în valoare de circa 360 miliarde de yeni (4,6 miliarde de dolari), au spus sursele.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • STUDIU: Coca Cola – valoare adăugată în economie de 446 mil. euro şi 17.500 de locuri de muncă

    Studiul realizat sub coordonarea profesorului de la Universitatea Georgetown Ethan B. Kapstein a analizat datele aferente anului fiscal 2010, ajungând la concluzia că la o valoare adăugată directă de 48 de milioane de euro, realizată de cele două companii din România – Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România – este generată în economie în mod direct sau indirect o valoare adăugată de 446 de milioane de euro(0,37% din PIB).

    Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul impozitelor plătite statului anual de 19 milioane de euro, care antrenează plata a 204 milioane de euro taxe la bugetele publice (0,57% din veniturile publice fiscale).

    În plus, cei 1.800 de angajaţi ai companiilor Coca Cola ajung să genereze circa 17.500 de locuri de muncă în mod indirect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concedierile colective în TVR încep în 20 noiembrie şi vizează 962 de locuri de muncă

    Claudiu Săftoiu, preşedintele-director general (PDG) al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), a transmis marţi Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor din TVR (SPUSTV), notificarea privind intenţia SRTv de concediere colectivă, precum şi Proiectul planului de reorganizare şi restructurare de personal în cadrul TVR, parte a implementării Programului de redresare economică a televiziunii publice. Proiectul, precum şi conţinutul notificării au fost aprobate prin Ordinul lui Claudiu Săftoiu, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de reprezentanţii TVR.

    Proiectul planului de reorganizare şi restructurare de personal în cadrul SRTv a fost întocmit de Comisia constituită prin Ordin al PDG, formată din Cristian Zgabercea şi Liviu Nicolescu – consilieri PDG, Cătălin Niţă – avocat, specialist în dreptul muncii, şi Mihai Enea – director Resurse Umane în TVR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro