Tag: europene

  • Grecia continuă discuţiile cu Troika pentru o tranşă de 8 mld. euro

     Oficialii “Troika” se vor întâlni marţi cu noul ministru al Sănătăţii Adonis Georgidis pentru a discuta deficitul de 1 miliard de euro generat la bugetul de stat de principalul serviciu de sănătate publică, Eopyy, potrivit The Guardian.

    Grecii sunt îngrijoraţi că instituţiile financiare internaţionale vor impune noi “tăieri” pentru a asigura respectarea ţintelor privind finanţele publice convenite în acord.

    Georgidis a sugerat deja că ar putea închide unele spitale de stat pentru a reduce deficitul.

    Delegaţia creditorilor internaţionali va discuta marţi şi cu ministrul Muncii, Yiannis Vroutsis, care a indicat deja că va refuza orice propunere care ar presupune reducerea salariului minim.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru Nabucco a căzut cortina. Europa de sud-est depinde tot de gazul rusesc

    Gazoductul Nabucco, proiect privit de 12 ani ca o soluŢie pentru reducerea dependenŢei UE de importurile de gaze naturale din Rusia, a fost ajuns din urmă de ironiile lui Putin, eşuând tocmai din cauza lipsei de furnizori invocată acum cinci ani de carismaticul lider de la Kremlin. Nu-mele „Nabucco“ a fost preluat de la opera cu acelaşi nume semnată de Giuseppe Verdi, partenerii fondatori fiind inspiraţi de un spectacol la care au asistat, la Opera din Viena, după o întâlnire în oc-tombrie 2002.

    Pregătiri de peste un deceniu. Proiectul Nabucco a fost iniţiat la începutul anului 2002, când au avut loc discuţii preliminare între OMV Austria şi BOTAS Turcia. OMV a abordat apoi MOL Ungaria, Transgaz Mediaş şi Bulgargaz Bulgaria, iar în luna octombrie a aceluiaşi an a fost semnat acordul de cooperare între cele 5 companii, în baza căruia a fost realizat studiul de fezabilitate pentru con-struirea gazoductului.

    La sfârşitul anului 2003 a fost încheiat un acord de granturi între cei cinci parteneri asociaţi proiec-tului şi Comisia Europeană, pentru ca în 2004 să fie înfiinţată, la Viena, compania de proiect Nabucco Gas Pipeline International. Cinci ani mai târziu, în ianuarie 2009, Nabucco a câştigat an-gajamentul politic total UE şi al guvernelor din ţările de tranzit.

    La jumătatea aceluiaşi an a fost semnat, la Ankara, acordul interguvernamental între Austria, Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia, prin care a fost armonizat cadrul legal pentru construcţia proiectului, garantând condiţii stabile, de egalitate, pentru toţi partenerii şi clienţii din proiect.
    În 2010 au fost înfiinţate în ţările de tranzit companiile naţionale Nabucco, iar acordul interguver-namental a fost ratificat de parlamentele celor cinci state.

    Consorţiul a transmis oferta către şah Deniz în septembrie 2011 şi a actualizat-o în mai 2012, după adoptarea variantei Nabucco Vest.Nabucco Vest a apărut ca urmare a construirii gazoductului TANAP, care leagă zăcământul şah Deniz, din Marea Caspică, de graniţa europeană a Turciei. Tot în 2012 s-a vorbit despre retragerea Ungariei din proiect şi preluarea participaţiei MOL de către Bayerngas, ipoteză care însă nu s-a materializat.

    Anul 2013 a adus ieşirea grupului german RWE din proiect, înlocuit la scurt timp de gigantul franco-belgian GDF Suez. Conform noii variante, Nabucco urma să aducă în Europa gaze naturale extrase din Marea Caspică, prin Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Pe teritoriul României avea să treacă un tronson de 475 kilometri, prin judeţele Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad. Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

    Consorţiul Nabucco a cheltuit până în prezent, pentru dezvoltarea proiectului, mai puţin de 5% din valoarea investiţiei, declara în luna mai a acestui an, la Bucureşti, într-o conferinţă, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, fără să menţioneze o sumă.
    La aceeaşi conferinţă, oficialii prezenţi s-au arătat însă încrezători în şansele de succes ale proiectului până în ultimul moment.

  • Summit-ul UE: Consiliul European a aprobat proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2014-2020

     “A avut loc un acord al Consiliului European”, a declarat preşedintele său, Herman Van Rompuy, în cadrul unei conferinţe de presă la finalul primei zile a summitului european de la Bruxelles. “Aprobarea de către statele membre este fără echivoc”, a adăugat acesta.

    Însă acesta a amintit că aprobarea finală trebuie dată de Parlamentul European.

    Preşedinţii celor trei instituţii ale Uniunii Europene (Comisia, Consiliul care reprezintă statele şi Parlamentul) anunţaseră joi dimineaţă că au ajuns la un acord politic asupra bugetului de 960 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

    Acesta prevede o mare posibilitate de flexibilitate în utilizarea creditelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniştrii Finanţelor au adoptat proiectul de directivă UE privind gestionarea băncilor în criză

     După şapte ore de negocieri la Bruxelles care s-au încheiat în jurul orei 1:30 (2:30 ora României), consiliul miniştrilor de Finanţe din UE a stabilit mecanismul prin care vor fi distribuite pierderile în rândul creditorilor privaţi ai unei bănci aflate în colaps şi cadrul de reglementare pentru un eventual sprijin din bani publici, transmite Bloomberg.

    De asemenea, acordul descrie modalitatea în care pot interveni guvernele naţionale în sprijinul băncilor şi stabileşte rolul Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă de 500 miliarde euro creat de zona euro.

    Oficialii au arătat că adoptarea planurilor ar trebui să consolideze încrederea investitorilor şi să contribuie la soluţionarea crizei datoriilor de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trichet acuză FMI că vrea să rescrie istoria în cazul programelor de salvare a Greciei

     “O restructurare directă a datoriei ar fi fost mai bună pentru Grecia, dar acest lucru nu a fost considerat acceptabil de către partenerii din zona euro”, potrivit unui raport al FMI publicat la începutul lunii iunie.

    Trichet, care a fost şeful BCE până la sfârşitul lui 2011, a spus că Fondul nu a sugerat acest lucru la momentul respectiv şi ar fi trebuit să ţină cont mai mult de nevoia de stabilizare a zonei euro.

    “Nu îmi aduc aminte ca FMI să fi cerut măsuri mai dure, în privinţa condiţilor sau a programului de aplicare. Mi se pare un fel de reconstrucţie a ceea ce s-a întâmplat”, a afirmat Trichet într-un interviu acordat Reuters Insider Television.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine susţine creşterea economică a României din acest an

     Prezentarea a fost făcută cu ocazia unei întâlniri trimestriale a Băncii Naţionale a României şi Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Produsul Intern Brut a crescut în primul trimestru al acestui an, în termeni reali, cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV din 2012, iar faţă de primele trei luni ale anului trecut s-a majorat cu 2,1% pe seria brută, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Autorităţile estimează pentru acest an o creştere a PIB de 1,6%.

    Producţia industrială a României a crescut cu 8,2% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În cazul exporturilor, în perioada ianuarie-aprilie a avut loc o creştere de 7,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa de biciclist în Bucureşti

    Am avut grijă de bicicleta mea, la fel cum altcineva ar fi avut grijă de un Rolls- Royce„, este un citat din „Bicicleta şi prietenii mei„ a autorului Henry Miller, pe care Lucian Dogaru, angajat al unei companii de consultanţă, a folosit-o ca exemplu pentru a descrie relaţia dintre el şi vehiculul pe două roţi.

    Până acum, a avut trei biciclete, iar distanţa medie parcursă zilnic este de 15 km. Dogaru spune că doar 30 de zile pe an nu foloseşte bicicleta, iar acest lucru se datorează şi susţinerii pe care o primeşte din partea companiei: spaţii cu duşuri destinate angajaţilor şi locuri speciale de parcare. „Statutul bicicletei s-a îmbunătăţit enorm şi, pentru că preţul uneia bune începe de la 1.200 de euro şi poate să treacă de 4.000 de euro, este la modă şi printre cei care dispun de resurse financiare„, spune Dogaru.

    Trebuie spus însă că el locuieşte în prezent în Stuttgart, iar Germania este una dintre cele mai bine plasate ţări la capitolul infrastructură pentru biciclişti. În plus, nemţii sunt pe primul loc în ce priveşte vânzările de biciclete, cu circa cinci milioane vândute anual la un preţ mediu de 500 de euro. Aproape 300 de zile pe an, un segment important de populaţie se deplasează spre birouri astfel, fără teama pierderii statutului.

    În ce priveşte discuţiile despre bicicliştii din oraşele din România, ţară ce ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, au început în urmă cu circa cinci ani, odată cu primele proiecte pentru infrastructura destinată acestora. Între timp, cei 70 de kilometri de pistă din Capitală – întrerupte de multe ori de copaci falnici – sau cei 35 de kilometri de pistă din Timişoara s-au deteriorat. Numărul bicicliştilor a crescut totuşi invers proporţional cu dispariţia pistelor, cu circa 30 de procente pe an, potrivit Terezei Tranaka, specialistă în comunicare şi ciclistă urbană împătimită.

    „Estimez că până la capătul sezonului voi ajunge la 1.500 km, în întregime făcuţi pe drumul dintre casă şi birou sau între birou şi diverse întâlniri. Maşina mea ar fi consumat 150 de litri de benzină, prin urmare am economisit circa 900 de lei„, îşi justifică Lucian, manager de marketing într-o multinaţională, decizia de a  pedala spre birou.

    El şi-a cumpărat o bicicletă nouă cu 1.800 de lei la începutul anului şi, după calculele lui, într-o jumătate de an îşi va amortiza deja jumătate din costuri. Dacă la toate acestea se adaugă preţul parcării, al uleiului şi costul uzurii maşinii, în mod clar, bicicleta devine o variantă de preferat. Preţul pentru o bicicletă „de încredere„ porneşte de la aproximativ 1.800-2.000 de lei, potrivit spuselor Ancăi Bănică de la magazinul de biciclete Biciclop. Există totuşi şi variante mai accesibile, cu preţuri pornind de la 800 de lei. Cam cât o revizie tehnică a unei maşini.

    Ioan Nicolae, specialist IT în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, identifică un alt motiv pentru folosirea bicicletei. „O prefer deoarece este ecologică, rapidă şi îmi salvează neuronii.„ Pentru el, bicicleta a devenit un mod de viaţă de aproximativ patru ani: „O folosesc tot timpul„. Are patru modele, pe care pedalează alternativ, în funcţie de scop: Trek – pentru şosea, Cube – pentru deplasare în mediul urban şi Merida – pentru munte.

  • Lituania, viitoarea preşedintă UE, nu este optimistă privind aderarea României la Schengen. Emisarul Vilniusului: “Este foarte dificil să promitem ceva”

     Este “foarte dificil” să se promită ceva în legătură cu dificilul dosar al aderării României şi Bulgariei la Schengen, a declarat Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la Bruxelles, într-o conferinţă susţinută în capitala belgiană în care a prezentat priorităţile preşedinţiei ţării sale.

    Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen încă din 2010, dar un număr de state membre UE au blocat procesul, citând diverse motive, de la un control slab la frontiere, corupţie şi o lipsă de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi până la “beneficii turistice” pentru minorităţile etnice de romi din cele două ţări.

    O serie de preşedinţii UE au plasat aderarea României şi Bulgariei la Schengen între priorităţile lor, Ungaria şi Polonia fiind deosebit de angajate în avansarea dosarului, în 2011. Preşedinţiile care au urmat, daneză, cipriotă şi cea curentă, irlandeză, au fost, însă, mai puţin active, opoziţia Olandei fiind deosebit de puternică în această perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O sută de firme au luat 25 mil. euro de la UniCredit cu garanţii europene

    UniCredit Ţiriac Bank a vândut întreprinderilor mici şi mijlocii credite cu garanţii europene de 25 mil. euro, adică o treime din volumul finanţărilor pe care banca le poate acorda în cadrul iniţiativei JEREMIE, derulată de Fondul European de Investiţii.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Obama şi liderii UE încep negocierile pentru un acord de liber schimb

     Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat pentru International Herald Tribune, înainte de lansarea negocierilor, că hotărârea Franţei de a exclude filmele şi muzica din negocieri “este extrem de reacţionară din punct de vedere cultural”.

    Barroso şi-a exprimat deschis frustrarea, împărtăşită şi de Statele Unite, Marea Britanie şi Germania, că Franţa vrea limitarea amplorii viitorului acord, relatează Financial Times.

    “Unii afirmă că aparţin stângii, dar de fapt sunt extrem de reacţionari”, a spus Barroso, cu referire clară la guvernul socialist al preşedintelui francez Francois Hollande.

    Barroso nu a specificat numele Franţei, dar a spus că cei care se tem de o invazie culturală americană în Europa “au o agendă anticulturală”. El a adăugat că astfel de critici “nu înţeleg beneficiile aduse de globalizare inclusiv din punct de vedere cultural”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro