BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Salarii de 5.000 de lei şi pensii duble pentru bugetarii! De când vor intra în vigoare

    Autorii au ajuns la această valoare plecând de la salariul mediu actual din mediul bugetar, pe care l-au indexat apoi cu creşterile notate în programul de guvernare: 20% în iulie 2017, 20% în iulie 2018 şi 8% în iulie 2019.

    Chiar dacă toate ar putea fi ”bune şi frumoase”, de unde ar putea scoate România o creştere de productivitate în sectorul privat de 26% în trei ani ? Şi chiar dacă ar reuşi o asemnea minune, dacă nu măreşte taxele aplicate acestui sector, de unde o să aibă +56% în trei ani pentru bugetari şi +60% în patru ani sau +104% în decurs de cinci ani pentru pensionari ?

    În această avalanşă de binefaceri discutabile trecute pe hârtie ar mai fi, totuşi, ceva lipsă. Cum ar fi creşterea REALĂ ( în condiţii de stabilitate a preţurilor şi a cursului de schimb) a pensiilor şi a salariilor, adică a puterii lor de cumpărare.

    Dacă dintr-o creştere reală de PIB situată undeva pe la 20% în decurs de patru ani se vor putea da salarii reale cu 40% mai mari şi pensii reale cu 60% mai mari, la începutul deceniului viitor Premiul Nobel pentru economie îşi aşteaptă un laureat din România. Oricum, sistemul de pensii va fi atunci ”pe butuci”, iar actualii contribuabili vor regreta că nu s-au născut mai devreme.

  • NN a raportat, în 2016, prime subscrise de 662 de milioane de lei pe segmentul asigurărilor

    Potrivit datelor transmise, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat un profit brut de 29,8 milioane de lei în 2016, în creştere cu 31,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Valoarea include cheltuielile excepţionale realizate anul trecut ca parte a procesului de rebranding, investiţiile pentru lansarea asigurării de sănătate, precum şi provizionul tehnic constituit pentru pensiile private facultative. Profitul obţinut din activitatea curentă, fără a lua în calcul toate aceste elemente, s-a cifrat la 52,7 milioane de lei, în creştere cu 31,9% faţă de nivelul din 2015.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, activele financiare administrate de NN Asigurări de Viaţă au depăşit 3,26 de miliarde de lei în 2016, cu 7,7% mai mult faţă de nivelul de trei miliarde de lei atins anul anterior.

    Primele brute subscrise au ajuns la 661,7 milioane de lei la finalul anului 2016, cu un avans de 5,2%, faţă de volumul raportat în 2015.

    Prima brută medie de asigurare pentru contractele încheiate anul trecut este de 1.815 lei, cu 4,1% mai mare faţă de nivelul de 1.744 lei din 2015, evoluţie susţinută în mare parte de sumele plătite pentru asigurarea de sănătate.

    Suma asigurată medie la nivelul contractelor noi încheiate în 2016 este de 73.808 lei, în creştere cu peste 30% faţă de nivelul de 56.311 de lei din 2015. Evoluţia este explicată de vânzările asigurărilor de sănătate, suma asigurată pentru acest produs fiind de 100.000 lei/an.

  • Încep negocierile pentru ca România să devină membră a Băncii Asiatice pentru Infrastructură

    De asemenea, a fost aprobată transmiterea unei scrisori conducerii băncii, privind acceptarea condiţiilor financiare propuse, respectiv subscrierea a 1.530 de acţiuni, reprezentând o valoare totală a capitalului de 153 milioane dolari, din care 30,6 milioane dolari capital vărsat, plătibil în cinci tranşe egale.
     
    Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB) este o instituţie financiară internaţională, cu sediul la Beijing, China, al cărui obiectiv declarat este de a promova interconectarea şi integrarea economică în regiunea Asiei, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii şi a altor sectoare productive, inclusiv energie, transport şi telecomunicaţii, infrastructură rurală şi dezvoltarea agriculturii, alimentare cu apă şi canalizare, protecţia mediului, dezvoltare urbană şi logistică etc.
     
    La iniţiativa de înfiiinţare a instituţiei lansate de China, au răspuns 57 de state care au dobândit statulul de state membre fondatoare: 37 din Asia/Oceania şi 17 din Europa, Africa de Sud, Egipt şi Brazilia.
     

  • Oltchim are o cifră de afaceri de 168 de milioane de euro şi pierde 2,5 milioane de euro în 2016

    „Cu toate că producţia vândută a crescut semnificativ din punct de vedere cantitativ, cifra de afaceri obţinută în anul 2016, în valoare de 168 milioane euro, este aproximativ la acelaşi nivel cu cea din anul 2015, din cauza preţurilor de vânzare mai mici ale produselor finite, determinate de evoluţia cotaţiilor internaţionale”, potrivit datelor transmise de combinatul chimic.
     
    Societatea valorifică peste 73% din cifra de afaceri la export şi pe piaţa intracomunitară şi prelimina pentru anul 2016 o balanţă externă netă pozitivă de 96 de milioane de euro, valoarea livrărilor la export şi a celor pe piaţa intracomunitară, în valoare de 123 de milioane de euro, fiind mult mai mare decât valoarea importurilor şi achiziţiilor intracomunitare, care au fost de numai 27 de milioane de euro, transmite compania.
     
    Oltchim S.A. Rm. Vâlcea a înregistrat, în 2016, un rezultat brut preliminat de 20 de milioane de lei.
     

  • Săraca fată bogată. A câştigat 1 milion de lire sterline la loto dar se plânge că banii i-au distrus viaţa aşa că dă în judecată loteria

    Pentru început, „s-a răsfăţat” cu o mărire de sâni în valoare de 4.500 de lire sterline, cu care se mândrea  în fotografiile cluburilor de noapte din Glasgow. Pozele postate pe Facebook i-au adus un număr de 17.000 de urmăritori noi. Ulterior, a investit în cosmetice şi tratamente scumpe precum Botox, dar şi în haine şi accesorii din blănuri naturale. Rispia sa nu s-a oprit aici- Jane şi-a mai cumpărat un Range Rover personalizat şi mai multe vacanţe în Spania, America sau Maldive. Mai târziu, Jane şi-a achiziţionat două proprietăţi şi a început să-şi spună „dezvoltator”. Însă, se pare că  bogăţia nu i-a adus fericirea şi nici banii nu i-au adus iubirea mult dorită.

    Astăzi, tânăra de 21 de ani din Edinburgh se plânge că nu poate găsi un bărbat care nu stă cu ea pentru bani. S-a despărţit de iubitul său când acesta a refuzat să poarte un tricou cu poza ei la o petrecere a burlacilor în Ibiza şi de atunci, spune ea, a obosit de viaţa în cercuri înalte.

    „Viaţa mea ar fi fost mult mai uşoară dacă nu aş fi câştigat. Îmi doresc să nu fi avut aceşti bani. Credeam că îmi va face viaţa de 10 ori mai uşoară, dar se pare că mi-au făcut-o de 10 ori mai grea. Am toate lucrurile materiale pe care mi le doresc, dar înafară de asta viaţa mea este goală. Care e scopul meu în viaţă?”, declara tânăra. În cele din urmă, Jane s-a hotărât să dea vina pe altcineva pentru existenţa sa mizerabilă, aşa că plănuieşte să dea în judecată loteria pentru că i-a vândut acel bilet când era prea tânără. De asemenea, ea propune ca vârsta legală pentru a juca la loterie ar trebui să se ridice la 18 ani.  

  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină – GALERIE FOTO

    Cum dezvolţi un concept de magazin în care clientul să se simtă onorat că îşi poate cumpăra o pijama cu 2.500 de dolari?

    Rodeo Drive este una dintre cele mai faimoase străzi din lume. Aflată la intersecţia luxului, modei şi distracţiei, în inima Beverly Hills-ului, strada aduce laolaltă magazine de haine exclusiviste şi restaurante de top. Pe Rodeo Drive era normal să fie House of Bijan, autointitulat cel mai scump magazin din lume.

    VEZI AICI CUM ARATA MAGAZINUL

    House of Bijan este faimos în lume datorită hainelor şi materialelor foarte scumpe, decorului foarte bogat, Bugatti-ului Veyron Grand Sport unicat parcat în faţa magazinului, dar şi datorită faptului că accesul în interior se face doar pe baza unei rezervări. Conceptul a fost introdus încă de la înfiinţarea magazinului în 1976, la trei ani după ce Bijan Pakzad a sosit în Statele Unite. Bijan Pakzad s-a născut în 1940 în Teheran, iar tatăl său a avut afaceri în industria oţelului. A făcut şcoala în Elveţia, apoi a creat haine în Florenţa, timp de 7 ani. Cu 1 milion de dolari primit de la tatăl a deschis un magazin de îmbrăcăminte pentru femei, Pink Panther, în Teheran.  

    Pentru House of Bijan el a optat pentru accesul doar pe baza unei rezervări pentru a atrage o clientelă selectă. Conform presei străine, magazinul oferă produse de lux precum o haină din lână vicuna de 15.000 de dolari, un set de bagaje din piele de crocodil în valoare de 65.000 de dolari sau o lenjerie de pat din chinchilla mongolă de 120.000 de dolari. De asemenea, un client trebuie să scoată din buzunar 100 de dolari pentru o pereche de şosete, 2.500 de dolari pentru o pijama din mătase şi în jur de 10.000 de dolari pentru un costum. 

    Magazinul este de un lux impresionant, are podele de marmură, finisajele sunt realizate din lemn, iar un candelabru strălucitor de cristal (compus din peste 1.000 de sticluţe de parfum Bijan), în valoare de 75.000 de dolari, tronează deasupra scării din mijlocul buticului.
    Printre clienţii faimoşi se numără preşedintele american Barack Obama, Frank Sinatra, Cary Grant, Stevie Wonder, Arnold Schwarzenegger sau Michael Jordan. În acest colţ al luxului au devenit clienţi şi doi români – fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu şi omul de afaceri Bogdan Buzoianu -, numele lor fiind inscripţionat în vitrina magazinului alături de fostul preşedinte al Israelului, Shimon Peres, şi de Benjamin Netanyahu, actualul prim-ministru al Israelului.

    Clienţii cheltuie în urma unei vizite în magazin cel puţin 700 de dolari, dar suma poate ajunge şi la 800.000 de dolari. Însă se poate şi mai scump. „În anii 2000, am creat o serie de jachete şi paltoane pentru membrii unei familii regale. Fiecare produs  a fost realizat din lână vicuna, fiind disponibil în trei culori. Preţul a ajuns undeva la 1,5 milioane de dolari“, a descris Bijan una dintre cele mai scumpe colecţii ale sale. Vânzările totale ale House of Bijan ar putea depăşi 70 de milioane de dolari într-un an, potrivit Washington Post

    „Sunt ca un doctor. Cunosc vârsta clientului, ce avere are, cât a pierdut în greutate, cine este soţia lui, ce-i place şi ce nu-i place“, a mărturisit Pakzad pentru publicaţia americană în 1984. „Cred că simplitate şi onestitate sunt două cuvinte care-mi descriu cel mai bine colecţiile. Mă ocup de fiecare detaliu, de la A la Z. Când un client îmi trece pragul îl studiez şi dacă, de exemplu, este judecător, nu îl îmbrac cu o cămaşă roz. Îi dictez, într-un stil conservator, cum simt eu că ar trebui să se îmbrace“, a spus el. Ce se întâmplă dacă un client nu este de acord cu sfaturile lui Bijan? „Câteodată, o prietenă sau o amantă nu este de acord cu ce am sugerat eu. În cazul acesta, o rog să mă scuze şi însoţesc bărbatul până la uşă, îi strâng mâna şi îi spun la revedere“, a adăugat el.

    Bijan Pakzad a decedat în aprillie 2011 în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 67 de ani, iar  în momentul de faţă afacerea este condusă de fiul acestuia, Nicolas Bijan, în vârstă de 23 de ani. „Am început să lucrez alături de tatăl meu în magazin de la vârsta de 15 ani, pe timp de vară. Pe măsură ce m-am maturizat, pasiunea pentru afacerea familiei a crescut“, a spus el într-un interviu. „În ultimii 40 de ani, tatăl meu a construit un brand unic, iar eu sunt nerăbdător să continuu să cresc afacerea în următorii 40 de ani.“ Pe lângă produse vestimentare şi accesorii, House of Bijan oferă parfumuri pentru bărbaţi şi pentru femei; preţul iniţial al unei sticluţe de colonie era de 1.500 de dolari, dar, ulterior, designerul a oferit şi variante produse în serie, mai ieftine.

    În timpul unui interviu în interiorul magazinului, un reporter il întreba pe Bijan Pakzad cât costa o geacă din piele din crocodil, iar iranianul a răspuns, cu zâmbetul pe buze, că preţul este de 95.000 de dolari. Apoi, parcă vrând să-şi motiveze răspunsul, a completat: „Dar geaca este expusă în faţa unui tablou al pictorului Fernardo Botero în valoare de 2,5 milioane de dolari“.

    CUM SĂ ARĂŢI CA UN OM BOGAT DE SUCCES  (SFATURILE LUI BIJAN PAKZAD).

    1. Poartă un costum alb din in fără să te îngrijorezi de cute;
    2. Bea un vin foarte bun la cină şi consumă foarte multă apă în timpul zilei;
    3. Trebuie să deţii un Bentley
    şi un VW Beetle;
    4. Fii mereu îndrăgostit;
    5. Să-ţi picteze portretul Fernando Botero;
    6. Să pleci de la biroul din Manhattan cu elicopterul;
    7. Să fii un preşedinte de companie şi să petreci două ore pe zi ocupat cu grădinăritul.

  • KPMG a intermediat anul trecut, pe piaţa globală a IMM-urilor, cele mai multe fuziuni şi achiziţii

    KPMG a fost recunoscută, în 2016, de Thomson Reuters şi Bloomberg, drept liderul pieţei globale de servicii de fuziuni şi achiziţii (Mergers&Acquisitions – M&A) pentru întreprinderile mici şi mijlocii dintre firmele Big Four şi M&A boutique, potrivit unui comunicat al companiei transmis miercuri.

    Conform Thomson Reuters Mid-Market M&A Review, KPMG este lider de piaţă în domeniul M&A în anul 2016 cu 432 de tranzacţii anunţate şi finalizate, cu valori de până la 500 de milioane de dolari. În plus, KPMG şi-a păstrat poziţia de lider în European Involvement Mid-Market Rankings, cu 321 de tranzacţii, şi în Eastern Europe Involvement Mid-Market Rankings, cu 33 de tranzacţii.

    Bloomberg M&A Advisory League Tables plasează KPMG în fruntea pieţei globale de servicii M&A pentru întreprinderile mici şi mijlocii (tranzacţii de până la 50 de milioane de dolari) cu 245 de tranzacţii şi o valoare totală de 1,2 miliarde de dolari conform valorilor tranzacţiilor anunţate. În Global Private Equity Mid-Market Rankings, KPMG ocupă prima poziţie în ceea ce priveşte tranzacţiile cu valori de până la 50 de milioane de dolari, cu 81 de tranzacţii în valoare de 378 de milioane de dolari.

    În România, KPMG Deal Advisory rămâne lider de piaţă în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii finalizate, potrivit DealWatch M&A League Board din 2016. Cele 10 tranzacţii finalizate în 2016 includ companii din domenii precum: energie, telecomunicaţii, afaceri imobiliare, industria prelucrătoare şi online.

  • Valoarea contururilor clare

    „Unul dintre obiectivele mele constante este să mă asigur că echipa mea creşte profesional într-o atmosferă în care membrii ei se simt în siguranţă şi încurajaţi să îşi exprime ideile şi să propună proiecte noi”, spune Ema Diea, head of corporate communication and business development la Wiener Privatklinik (WPK), unul dintre cele mai populare spitale austriece. Departamentul pe care îl conduce are rolul de a promova activitatea şi competenţele medicale ale spitalului Wiener Privatklinik şi ale experţilor săi în rândul medicilor şi publicului austriac şi internaţional. 40% dintre pacienţii spitalului vienez sunt străini, iar 20% dintre aceştia sunt români; anul trecut, numărul românilor care au fost pacienţi ai WPK a fost cu 40% mai mare decât în 2015.

    „Pentru ca un spital privat să aibă o reputaţie de spital de top el trebuie să fie capabil să atragă experţi de elită în echipele sale, iar acest lucru se întâmplă atunci când aceştia consideră că spitalul le asigură toată infrastructura umană, organizatorică şi tehnică pentru a-şi profesa meseria la un nivel înalt”, declară ea. Adaugă că „standardele de calitate stau la baza strategiei WPK”; există diverse proceduri şi monitorizări la nivelul fiecărui departament, de la lucruri care par minore – de pildă, procedura de curăţare a mâinilor, pentru personalul medical – şi până la actele medicale complexe. „Acest lucru se face atât prin comunicare directă, cât şi prin identificarea partenerilor locali capabili să susţină efortul de a deservi pacienţii interesaţi de soluţiile medicale oferite în cadrul Wiener Privatklinik.” În plus, menirea unui sistem strict este de a se asigura că reduce la minimum riscul greşelilor în procesul de îngrijire a pacienţilor.

    De asemenea, pentru monitorizarea activităţii medicilor la nivelul spitalului există un consiliu ştiinţific consultativ, format din opt profesori universitari austrieci de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Viena, care acţionează ca o echipă de audit în activitatea medicală şi ştiinţifică. „Ca tendinţă mai nouă, care se conturează deja de câţiva ani, mă aştept ca Wiener Privatklink să devină una dintre principalele destinaţii de diagnostic şi tratament pentru pacienţii europeni care nu îşi găsesc soluţiile medicale în ţările lor”, mai spune Ema Diea. Spitalul are o istorie de 145 de ani şi conducerea mizează pe tradiţie pentru a atrage mai mulţi pacienţi; este dotat cu 145 de paturi, un bloc operator cu patru săli, servicii de imagistică avansată, fizioterapie şi recuperare medicală. WPK reuneşte nouă centre de competenţă, cu servicii de diagnostic şi tratament de la medicina cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, oncologie, ortopedie până la medicină sportivă, microchirurgie şi chirurgie plastică. În cadrul spitalului lucrează circa 30 de medici angajaţi şi peste 150 de medici colaboratori.

    Ema Diea a ales statutul de expatriată în urmă cu circa un an, dar anterior a lucrat tot în acelaşi domeniu, în cadrul clinicilor Amethyst de pe piaţa românească, vreme de aproape zece ani. „O nouă oportunitate pentru care mă voi lupta să o fructific”, a fost primul său gând atunci când i s-a propus poziţia actuală. Pe de altă parte, admite că este una dintre cele mai dificile experienţe ale sale; se declară însă foarte mândră de pasul făcut, care a presupus o schimbare fundamentală a traiectoriei profesionale, când a plecat de la Garanti Bank pentru a se implica în afacerea Amethyst. „Am schimbat domeniul de activitate: de la banking la servicii de sănătate; am schimbat poziţia în business: de la manager de divizie într-o instituţie aşezată şi bine structurată la director general şi investitor într-o firmă la început de drum”, povesteşte Ema Diea. Îşi aminteşte chiar că la acea vreme alegerea sa a fost considerată foarte riscantă de mulţi apropiaţi.

    Şi-a început cariera, pe când era studentă, ca analist pe piaţa de capital într-o companie de tip investment banking străină şi spune despre acel job că şi l-a dorit mult: „După ce am urmat la facultate cursul despre bursa de valori şi piaţa de capital, am întrebat-o pe doamna profesoară ce ar trebui să fac pentru a fi activă în acest domeniu. M-a trimis la un interviu, l-am trecut şi am început să învăţ meserie”, îşi aminteşte Diea. De-a lungul timpului, mai spune ea, a avut de învăţat de la mulţi dintre cei cu care a lucrat; „Chiar şi acum lucrez direct cu cei doi CEO ai grupului Wiener Privatklinik, care sunt nu doar strategi experimentaţi, ci şi foarte eleganţi în abordarea de business. Învăţ în continuare cum să ai succes în business păstrând o abordare elegantă”, explică Diea. Privind în urmă, se declară mulţumită de toţi paşii din carieră şi de fiecare experienţă în parte. „Nu îmi amintesc să fi fost parte dintr-o echipă din care să nu fi învăţat şi crescut profesional. Am avut şi am în continuare multe momente frumoase. Unele sunt şi frumoase şi grele în acelaşi timp”, mai declară ea.

    Acum, românca îşi propune să fie un lider, nu un şef, pentru cei din echipa sa: „În general, încerc să creez o atmosferă de siguranţă şi să încurajez proactivitatea colegilor de echipă. Şi cred că o strategie sau obiectiv bine conturat şi clar comunicat are şanse mult mai mari de reuşită decât ţinte care sună interesant sau măreţ, dar în esenţă sunt vagi şi generale”, spune managerul. De asemenea, consideră că poate îngădui orice greşeală angajaţilor, dacă aceasta nu se va repeta.

    Pentru o perioadă a testat şi gustul antreprenoriatului, iar unele lecţii învăţate atunci îi sunt folositoare şi acum. „Cred că abordarea antreprenorială a proiectelor de business îmi vine oarecum natural. Oferă un grad mai ridicat de libertate către creativitate, asumare de riscuri şi îţi dă satisfacţia lucrului iniţiat şi crescut de tine”, consideră managerul.

    În opinia sa, micromanagementul trebuie evitat, deoarece „funcţionează doar pe termen scurt, îţi taie entuziasmul şi poţi pierde din vedere imaginea de ansamblu”. Nu în ultimul rând, managerii trebuie să fie permanent interesaţi să înveţe lucruri noi: „Poţi învăţa foarte multe nu doar de la traineri sau şefi, ci şi de la colegi”, precizează reprezentanta WPK.

    În timpul în care nu trasează strategiile dezvoltare ale Wiener Privatklink, Ema Diea citeşte mult, face sport şi merge la concerte. „Mai nou, mare parte din timpul meu liber, am început şi să grădinăresc”, povesteşte ea. Se declară un cititor destul de nerestrictiv, afirmând că citeşte cu plăcere beletristică, cărţi de istorie, autobiografice, ştiinţifice sau de business. Una dintre cărţile sale preferate este scrisă de tatăl său, Ion Diea, „Amintiri din Epoca de Aur” – o colecţie de nuvele care surprinde momente cheie din evoluţia comunismului în România şi efectele lor asupra oamenilor normali. Pe de altă parte, sportul pare a fi mai mult decât un hobby pentru Ema Diea. Întrebată ce i-ar fi plăcut să profeseze dacă nu ar fi avut cariera actuală, managerul spune zâmbind: „Cred că aş fi fost o bună jucătoare de tenis dacă aş fi învăţat acest sport încă din copilărie. E doar o părere neconfirmată de specialist”.

  • Staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor în valoare de 60 mil. lei, la Ploieşti

    O staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor biodegradabile va fi construită, în următorul an şi jumătate, la Ploieşti, valoarea investiţia depăşind 60 de milioane de lei. Un alt contract privind această investiţie a fost reziliat în 2015, dar finanţarea europeană nu s-a pierdut.

    Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de Consiliului Judeţean Prahova, această instituţie a semnat, în aceeaşi zi, cu SC Strabag SRL contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor care are ca obiect construirea staţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 27.000 de persoane au depăşit anul trecut de pragul de 100.000 de euro în conturi, cu 4.500 mai mult ca în 2015

    Faţă de anul 2015, numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafon a crescut cu 4.500, în timp ce valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 5,7 mld. lei.

    Numărul deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fie­care bancă, astfel încât o persoană care are de­po­zite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori. 

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro