Deja a inchis 40 de magazine in Ungaria, iar pentru celelalte
s-a propus un termen de circa doua luni, pana la sfarsitul anului,
pentru a lua decizii cu privire la inchiderea sau continuarea
activitatii magazinelor din cele trei tari.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Ungaria isi poate relua pozitia de lider economic in Europa
Centrala, de care s-a bucurat in a doua jumatate a anilor ’90”, a
declarat premierul maghiar Gordon Bajnai in cadrul unui eveniment
la New York. Statul maghiar a fost capabil sa se reintoarca pe
pietele mondiale de capital la doar 8-9 luni dupa ce criza a blocat
caile de finantare interna si externa ale tarii, cu exceptia
creditului de la FMI. Potrivit MTI-Econews, premierul a acuzat
partidele politice pentru pierderea statutului tarii de lider
regional, pe motiv ca politicienii au ignorat necesitatea
reformelor pentru a castiga voturi (aluzia este in primul rand la
fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany). Intrebat daca reforma
va putea continua dupa alegerile generale din primavara, Bajnai
afirma ca va fi responsabilitatea noului guvern sa adopte o
politica economica rezonabila si care sa promoveze disciplina
fiscala.
Declaratiile premierului vin in contextul in care Banca Mondiala a
aprobat saptamana trecuta un imprumut de un miliard de euro pentru
Ungaria, in cadrul acordului de finantare multilaterala incheiat in
urma cu 11 luni de Budapesta cu FMI, Banca Mondiala si Uniunea
Europeana. “Creditul este menit sa contribuie la reforma fiscala,
la programul de stabilitate financiara si la reforma sistemului de
pensii”, a facut cunoscut Banca Mondiala. Imprumutul, acordat pe
aproape noua ani, face parte din pachetul de 20 de miliarde de euro
angajat de aceste institutii in octombrie 2008, intr-un moment cand
economia ungara a fost puternic lovita de criza. FMI a acordat
atunci o prima transa de 4,9 miliarde; dupa o a doua transa in
martie si o a treia in luna iunie, Fondul a imprumutat Ungaria cu
8,4 miliarde de euro, mai mult de 70% din totalul liniei de credit
pentru cei doi ani. Desi situatia tarii s-a imbunatatit ca efect al
acestor finantari, guvernul de la Budapesta estimeaza pentru acest
an o scadere a PIB de 6,7% a economiei.
Impartasind aceleasi ambitii cu cele ale lui Bajnai, ministrul de
finante Peter Oszko a declarat insa ca scopul guvernului sau este
acela de a depasi dependenta de finantarea FMI si a altor
institutii multilaterale. Ministrul invoca drept argument faptul ca
Ungaria se poate finanta deja de pe pietele externe si ca aceasta
capacitate va creste pe masura ce interesul investitorilor pentru
Europa Centrala se va redresa. Budapesta ar putea recurge la o
emisiune de obligatiuni externe in prima jumatate a lui 2010,
sustine Oszko. Cat priveste suportul macroeconomic al acestor
ambitii, ministrul spune ca bugetul pe anul urmator prevede o
reducere a cheltuielilor de 400 de miliarde de forinti (circa 1,5
miliarde de euro) si ca incasarile la bugetul de stat vor atinge
tinta propusa in acest an. Pe de alta parte insa, ministrul
recunoaste ca incasarea taxelor de la companii pana la finele
anului este dificil de estimat, iar cheltuielile in sistemul de
sanatate au crescut in prima jumatate a anului fata de perioada
corespunzatoare a lui 2008. Oszko a adaugat ca aderarea cat mai
rapida la zona euro este o prioritate pentru Ungaria, motivand ca
adoptarea monedei unice va avea un efect semnificativ asupra
stabilitatii si competitivitatii economice.
Alaturi de Letonia si Islanda, Ungaria se afla intr-o perioada de
“stabilizare fragila”, insa este prea devreme sa se poata vorbi de
o redresare, potrivit Moody’s. Agentia de rating afirma ca nu se
poate afirma cu siguranta ca economiile celor trei tari ar fi atins
deja cel mai de jos punct al crizei. Ratingurile Letoniei, Ungariei
si Islandei au fost coborate in mod repetat in ultimele evaluari
ale agentiei, iar perspectivele se mentin negative, semnaland
posibilitatea unor alte retrogradari in urmatoarea perioada.
Moody’s a admis ca situatia economica a celor trei state “da semne
de redresare”, iar indicatorii economici nu se mai degradeaza la
fel de rapid ca in trecut.
“Totusi, este mult prea devreme sa anticipam o revenire a
economiilor, intrucat nu este suficient de clar daca aceste
tendinte sunt sustenabile”, afirma Dietmar Hornung, vicepresedinte
al departamentului de risc suveran al Moody’s. Agentia noteaza ca
imbunatatirile de acum se datoreaza mai ales factorilor externi, in
contextul evolutiei peste asteptari a zonei euro. Economiile
regionale raman insa fragile, iar companiile se confrunta cu
niveluri ridicate ale datoriilor.
Potrivit jucatorilor din piata auto locala, dealerii maghiari au
lansat politici de discounturi mai agresive decat cele din Romania
si au atras astfel clienti din judetele de granita, precum Timis,
Bihor, Arad, dar si Cluj sau Salaj din Transilvania.
Cititi mai mult pe
www.zf.ro
Masura va duce la concedierea a 1.400 de persoane din totalul de
14.700 de angajati ai celei mai mari uzine Opel din Europa, situata
in orasul Russelsheim.
Mutarea productiei de motoare si sisteme de transmisie face
parte din strategia de restructurare a companiei elaborata de
producatorul canadian de piese auto Magna Internationtl. Un
consortiu condus de Magna a primit in luna septembrie acordul
General Motors, proprietarul constructorului auto german, pentru
cumpararea a 55% din actiunile Opel.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Romania a ratat atragerea concernului auto german Daimler pentru constructia unei fabrici de 800 mil. euro, nemtii optand dupa mai multe luni de analiza pentru amplasarea noii capacitati de productie in Ungaria, la 80 km de Budapesta.
Cititi mai multe despre argumentele care au facut pe Daimler sa aleaga Ungaria pe www.zf.ro
Noua uzina va sustine extinderea gamei de automobile compacte de la doua la patru modele si va crea 2.500 de locuri de munca, se arata intr-un comunicat al Daimler.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acestia si-au vandut apartamentele, si-au luat casa cu gradina si au ramas s cu bani in cont. Vazand ca au clienti, ungurii au dublat pretul locuintelor.
Mai multe amanunte pe www.protv.ro
Carburantii comercializati in Romania sunt printre cei mai ieftini din Uniunea Europeana, dar din cauza puterii scazute de cumparare romanii ocupa penultimul loc in UE in ceea ce priveste cantitatea de benzina sau motorina pe care o pot achizitiona lunar.
Amanunte pe www.gandul.info