Tag: salarii

  • Cum au reuşit doi tineri să se pensioneze la doar 30 de ani. Vezi cum trăiesc acum cei doi

    S-au pensionat în august 2015, iar de atunci trăiesc fără nicio restricţie.

    Cum au reuşit să se pensioneze atât de devreme? Cheia a fost, potrivit unui interviu acordat în Business Insider: minimizarea costului traiului.

    Tinerii s-au cunoscut în 2004, când erau amândoi la colegiu. S-au căsătorit în vacanţa de iarnă a ultimului an de studiu. S-au mutat în Las Vegas imediat după absolvire – Joe acceptase acolo un post de profesor în cadrul Teach for America. Ali a început şi ea să lucreze ca profesor suplinitor şi s-a alăturat în cele din urmă TFA, începând să predea limba engleză la un liceu local.

    ”Din fericire, în Las Vegas costul traiului este foarte scăzut – totuşi şi salariile profesorilor sunt la fel de scăzute”, a spus Ali într-un interviu pentru Mad Fientist, într-un episod al ”Financial Independence Podcast”.

    Au fosr nevoiţi astfel să îşi ia  extra joburi – predarea de cursuri la şcoli de vară, administrarea unor cluburi, meditaţii – pentru a-şi creşte veniturile. În unii ani, au reuşit  să îşi crească salariile cu până la 50% prin intermediul acestor posturi suplimentare. În cele din urmă, au realizat că vor să fie independenţi din punct de vedere financiar şi să aibă libertatea să facă ce vor, când vor. Au continuat să trăiască frugal, economisind circa 75% din veniturile lor, iar în 2008 şi-au cumpărat prima proprietate în Vegas. În anii următori, au reuşit să administreze încă 13 spaţii închiriate. Chiar dacă au pierdut bani în timpul crizei , piaţa şi-a revenit în cele din urmă şi au reuşit să ajungă la profituri consistente – şi-au crescut averea până la peste 1 milion de dolari.

    În prezent, sunt complet independenţi din punct de vedere financiar şi călătoresc în jurul lumii împreună cu fiica lor de doar un an. Cei doi au şi un blog unde îşi descriu experienţele – Adventuring Along.

  • Topul salariilor din industria IT. Salariul mediu în Microsoft este de 10.800 lei net/lună

    Pe locul doi în topul salariilor medii din IT se află DB Global Technology, centrul de dezvoltare software al gigantului Deutsche Bank din România, unde venitul salarial mediu este de aproape 9.900 de lei net pe lună. 

    Pe locul trei în topul companiilor IT care îşi răsplătesc cel mai bine salariaţii se află Betfair România Development, centrul de dezvoltare software din Cluj-Napoca al companiei de pariuri online Paddy Power Betfair, cu venit salarial mediu de peste 9.100 de lei net pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Un manager aştepta să intre un tânăr la interviu să-l angajeze. Când l-a văzut, a avut parte de surpriza vieţii lui. MOTIVUL pentru care l-a dat afară imediat. ”A fost o GREŞEALĂ colosală…”

    Noile generaţii de candidaţi aflaţi în căutarea primului loc de muncă cer salarii peste nivelul abilităţilor pe care le deţin, confirmă prezenţa la interviuri de angajare, dar nu se prezintă, iar în unele cazuri fac greşeli de ortografie, se plâng angajatorii.

    „Ne-am confruntat cu cereri de salarizare care nu erau justificate, prin prisma faptului că nu aveau o pregătire practică suficientă pentru jobul pe care îl vizau. Sunt tineri care se programează la un interviu şi nu se prezintă, fără să anunţe“, a spus Daniela Necefor. 

    Un manager aştepta să intre un tânăr la interviu să-l angajeze. Când l-a văzut, a avut parte de surpriza vieţii lui. MOTIVUL pentru care l-a dat afară imediat. ”A fost o GREŞEALĂ colosală…” 

  • Aşa cum vede Dragnea România, nu avem nevoie de angajaţi cu salarii mari şi nici de industrii de elită. Iar liderii din business „aplaudă”

    Ca să aibă de unde să majoreze salariile din administraţia locală (plus 20%), salariile artiştilor (cu 50%), pensiile, salariile din învăţământ şi sănătate etc., promise în campania electorală, guvernul Dragnea/Grindeanu a luat de la cei 34.000-40.000 care câştigă peste 10.000 de lei net pe lună peste 2.200 de euro net pe lună (14.230 brut), prin eliminarea plafonului de maximum 5 salarii medii brute pentru plata CAS (1.400 de lei).

    În loc să producă aceşti bani prin mintea şi activitatea lui, noul guvern  ia 1,9 mld. lei de la cei care „au”, de la bogaţii care trăiesc bine şi nu-i ajută şi pe ceilalţi să trăiască la fel.

    Ca să prezinte publicului această măsură de eliminare a plafonului CAS, Liviu Dragnea, şeful PSD şi premierul de facto al guvernului Grindeanu, a adus în discuţie în treacăt salariul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu (61.203 lei net pe lună, 13.600 euro – n. red.), pe ideea că are de unde să dea, mai ales după întreaga dezbatere din 2016 legată de salariile din Banca Naţională ţinute secrete.

    Dragnea nu a dat ca exemplu de unde ia banii un inginer de top de la Microsoft sau Oracle, care poate să câştige la Bucureşti şi peste 5.000 de euro net şi căruia acum statul îi ia o parte din bani, asta dacă angajatorul nu-i păstrează netul şi plăteşte el diferenţa pentru CAS.

    Pe această idee, că cei cu salarii mari trebuie să plătească pentru ceilalţi, Dragnea, aflat în politică de peste 20 de ani, a spus că vrea să-şi taie singur salariul de preşedinte al Camerei Deputaţilor – „Eu, Iohannis, Tăriceanu şi Grindeanu avem salariu de 21.500 lei; vreau să revenim la 6.800” – considerând că este prea mare comparativ cu salariul minim pe economie de 1.450 de lei.

    Nu cred că România are nevoie de astfel de exemple, de a tăia sau a lua din salariile mari pentru a putea plăti alte salarii.

    Poate inginerul sau softistul de la Microsoft îşi merită banii cu vârf şi îndesat, de ce să iei din ei?

    Problema nu este că Dragnea a majorat salarii în administraţia locală, de unde-şi trage puterea politică, ci că a făcut acest lucru fără să aducă nimic în schimb din punctul de vedere al eficienţei acestei zone din economie.

    Această industrie, administraţia locală, la fel ca şi sănătatea, educaţia, sunt cele mai nereformate zone din economie. Administraţia locală a fost acaparată de clanuri familiale, care-şi extrag zilnic rentele şi banii de la cei care fac business şi care au nevoie de autorizaţii, ştampile, hârtii, aprobări, pentru a-şi derula activitatea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Muncii: Legea salarizării unitare, gata în iunie. Raportul dintre salarii va fi de 1 la 13

    Ministrul Muncii, Lia Vasilescu a declarat luni că Legea salarizării unitare a bugetarilor va fi finalizată şi trimisă către Parlament cel mai târziu în luna iunie 2017, ea menţionând că raportul dintre salarii va fi de 1 la 13.

    “Acum lucrăm la Legea salarizării unitare, iar toate salariile bugetarilor vor creşte, evident că vor creşte şi cele ale demnitarilor în raportul care este absolut necesar, dar credem că e bine să se întâmple toate aceste majorări odată pentru toată lumea”, a spus ministrul Muncii.

    Vasilescu a menţionat că raportul dintre salarii va fi de 1 la 13.

    “Nu o luăm de la zero. Raportul va fi de 1 la 13. Termenul este trimestrul al doilea al acestui an, deci practic din aprilie-mai trebuie să o avem în curs de finalizare ca maximum în luna iunie să intrăm cu ea în Parlament”, a adăugat ministrul Muncii, menţionând că legea va intra în dezbaterea Legislativului înainte de vacanţa parlamentară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spune-mi în ce an te-ai născut ca să-ţi spun ce salariu şi beneficii poţi obţine

    Cam aşa ar putea suna, ipotetic, o discuţie despre oferta salarială dintre un recruiter şi un candidat la interviul de angajare, având în vedere concluziile unor studii salariale. Deşi angajatorii susţin că nu vârsta, ci competenţele şi performanţa fac diferenţa în stabilirea salariilor angajaţilor – iar grilele salariale creează echitate în companie – datele arată că, în medie, anul naşterii contează în cuantificarea remuneraţiei. Care sunt cele mai norocoase generaţii de pe piaţa muncii din acest punct de vedere?

    Dacă până în prezent se punea un mare accent, în diverse studii, pe diferenţele de salarizare dintre femei şi bărbaţi, în prezent cercetările salariale sunt din ce în ce mai complexe şi capătă noi forme. Un studiu realizat de compania de consultanţă Mercer arată că există diferenţe salariale semnificative, pe aceleaşi tipuri de poziţii, în funcţie de generaţia din care face parte fiecare angajat.

    Astfel, un manager de top din România din generaţia Baby Boomers (care este născut între 1946 şi 1964) are, în medie, un salariu de bază de 23.900 de lei brut pe lună şi câştigă cu mai mult de 40% prin comparaţie cu un manager pe aceeaşi funcţie care este mai tânăr şi face parte din generaţia Y sau din Millennials (născut în perioada 1981‑1995). Totodată, un executiv de top Baby Boomer are un salariu de bază cu doar 7% mai mult decât un omolog de-al său care face parte din generaţia X (care s-a născut în intervalul 1965‑1980). Cum se explică diferenţele salariale pe baza datei naşterii, având în vedere că, cel puţin în teoria susţinută de angajatori, performanţa, şi nu vechimea în organizaţie, dictează salariul?

    Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer (parte a grupului Marsh&McLennan Companies), spune că este normal ca Baby Boomerii să fie cel mai bine plătiţi angajaţi dintre toate generaţiile aflate în câmpul muncii, întrucât angajatorii îi plătesc, de fapt, pentru experienţa lor.

    „Baby boomerii sunt cei mai experimentaţi, iar cei care au rezistat în câmpul muncii până în prezent sunt oamenii cu adevărat talentaţi, de aceea sunt şi cel mai bine plătiţi. În plus, spre deosebire de Baby Boomers, care au un interes foarte mare asupra obţinerii de «active» şi sunt motivaţi mai degrabă de bani, cei care fac parte din generaţia Millennials nu pun atât de mult accentul pe partea materială la un job, pentru că nu vor credite, case sau vacanţe scumpe, ci mai mult timp liber pentru viaţa personală“, a explicat Alina Popescu.

    Deşi se spune că salariul de la primul loc de muncă stabil este definitoriu pentru întregul parcurs salarial al angajatului, iar cea mai mare majorare salarială se poate obţine la schimbarea jobului, specialiştii susţin că în sistemul privat majorările salariale semnificative au la bază competenţele, polivalenţa şi nivelul de management. În plus, un aspect nou luat în calcul în sistemele de salarizare este reprezentat de competiţia între companii în retenţia talentelor, care este o mişcare naturală de aliniere spre media europeană, spune Iuliana Leurent, CEO al companiei RINF Temps România, divizia de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară a grupului românesc RINF.

    „Generaţiile X şi Y au avantajul de a se afla într-o piaţă emergentă, mult mai dinamică, în care competenţa poate accelera procesul de raportare la un salariu mai mare. Senioritatea în cadrul companiei angajatoare se traduce în principal în oportunităţi de avansare sau un sistem de beneficii, cel mai comum fiind numărul de zile de concediu“, explică Leurent.
    Pentru poziţiile de specialişti, angajaţii din generaţia X au cele mai mari salarii de bază din cele 4 generaţii de pe piaţa muncii, de 4.660 de lei brut pe lună, în medie, cu circa 2% peste nivelul încasat de Baby Boomers. Diferenţe mai mari sunt – în aceeaşi categorie de „professionals“ care necesită studii superioare – pentru cei din generaţia Millennial (Y), care câştigă cu 8% mai mai puţin decât X, dar mai ales pentru cei noi intraţi în câmpul muncii (generaţia Z, născută după 1995). Un specialist din generaţia Z are un salariu de bază brut de 3.075 de lei pe lună, cu 51% sub nivelul încasat de un specialist din generaţia X, arată studiul Mercer.

    În opinia Iulianei Leurent, generaţia Baby Boomers vrea „valori sigure“ şi este, într-un fel, de înţeles. „Generaţiile X şi Y sunt cu mult mai atraşi de tentaţiile societăţii de consum şi pot accepta un salariu mai mic în măsura unui beneficiu compensantoriu ca de exemplu maşină de serviciu, abonamente la săli de sport etc. Cât despre motivaţia de a munci mai mult pentru a câştiga mai mult, rămâne o alegere personală şi este delicat de generalizat întrucât intrăm în paradigma «nu mai e ca pe vremea noastră».“

    Românii din generaţiile mai în vârstă au crescut cu o mentalitate în care să obţii o maşină de serviciu îţi asigură un anumit statut social, de aceea acest beneficiu este mai frecvent întâlnit în România decât în alte ţări. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, spre exemplu, un angajat din sistemul bancar din Timişoara care ajunsese în urmă cu câţiva ani la venituri lunare de 3.000 – 4.000 de dolari pe lună să fie nemulţumit că maşina de serviciu era o Skoda Octavia şi nu un model mai scump, a spus Felix Toma (38 de ani), country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.

     

  • Cea mai performantă industrie a României se REVOLTĂ! Guvernul Dragnea-Grindeanu este atacat

    Decizia guvernului Grindeanu de a schimba brusc, fără o consultare prea­la­­bilă, re­gimul de plată al con­tribuţiilor pentru pensii şi sănătate prin eli­mi­narea pla­fo­nului de 5 salarii medii pen­tru care sunt datorate aceste taxe are un impact ne­gativ asupra industriei de IT.

    În această industrie, care a avut cea mai mare rată de creştere din 2008 încoace şi a susţinut toată economia,  salariile reprezintă cel mai mare cost.

    Cea mai performantă industrie a României se REVOLTĂ! Guvernul Dragnea-Grindeanu este atacat

  • Dezastru pentru cei cu salarii mari. Surpriză de proporţii la început de an de la guvernul Grindeanu. Câţi bani vor pierde cei cu salarii mari

    Noul guvern PSD a ata­cat frontal veniturile ma­nage­mentului su­pe­rior din companii şi bănci prin eliminarea pla­fo­nu­lui de cinci salarii medii brute la plata contribuţiei de asigurări sociale (CAS).

    Prevederea inclusă în Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2017, adoptată vineri dimineaţă, în a doua şedinţă de guvern, şi publicată imediat, vineri seară, în Monitorul Oficial  nr. 16/2017, va intra în vigoare de la 1 februarie 2017, deci primele salarii cu CAS neplafonat vor fi încasate în martie.

    DEZASTRU pentru cei cu salarii mari. SURPRIZĂ de proporţii la început de an de la guvernul Grindeanu. Câţi bani vor pierde cei cu salarii mari

  • Iohannis despre intenţia lui Dragnea de a tăia salariile demnitarilor: Îmi păstrez punctul de vedere

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că îşi păstrează punctul de vedere cu privire la nivelul salariilor demnitarilor, fiind o decizie ce aparţine Parlamentului, afirmaţia fiind făcută ca reacţie la intenţia liderului PSD, Liviu Dragnea, de a se reveni la un salariu de 6.800 de lei.

    ”Eu îmi păstrez punctul de vedere, dar, evident, aici intervine decizia Parlamentului”, a spus Iohannis.

    Liderul PSD, Liviu Dragnea, a precizat marţi că el, în calitate de preşedinte al Camerei, precum şi şeful statului, Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi premierul Sorin Grindeanu au salarii de 21.500 lei, el arătând că doreşte ca acestea să revină la 6.800 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consultant fiscal: Măsurile Guvernului ar putea încuraja evaziunea fiscală şi ar amâna investiţiile

    Noile măsuri anunţate de Guvernul Grindeanu ar putea încuraja evaziunea fiscală, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul fiscal, Dan Schwartz. Acesta spune că anumite investiţii ale companiilor ar putea fi amânate pentru a se evalua impactul negativ al măsurilor fiscale.

    Noul Executiv a anunţat o serie de măsuri cu impact asupra bugetului, dar şi al mediului de afaceri şi a veniturilor românilor. Printre acestea se numără creşterea salariului minim pe economie, modificarea modului de impozitare a micilor afaceri, dar şi a salariilor etc.

    Consultantul fiscal, Dan Schwartz a declarat, pentru MEDIAFAX, că recentele măsuri vor conduce la creştere a impozitării salariilor ce depăşesc 3000 de euro brut, adică circa 2500 de euro net, echivalentul în lei. “Banii aceştia se câştigă în IT, sectorul bancar, cel al asigurărilor, în multinaţionale şi în managementul mijlociu şi de top al companiilor. Este afectată clasa de mijloc în formare”, arată Dan Schwartz, managing partner, RSM România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro