Măsurile vor suplimenta veniturile din taxe cu 0,2-0,3% din PIB, potrivit Wall Street Journal.
Guvernul francez va restrânge anul viitor mai multe scheme scutiri sau deduceri fiscale, a adăugat Moscovici la postul de radio France Inter, fără a face alte precizări.
Moscovici va prezenta miercuri Comisiei Europene programul de stabilitate pregătit de guvernul francez.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Măsurile vor suplimenta veniturile din taxe cu 0,2-0,3% din PIB, potrivit Wall Street Journal.
Guvernul francez va restrânge anul viitor mai multe scheme scutiri sau deduceri fiscale, a adăugat Moscovici la postul de radio France Inter, fără a face alte precizări.
Moscovici va prezenta miercuri Comisiei Europene programul de stabilitate pregătit de guvernul francez.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
47% ESTE CREŞTEREA CIFREI DE AFACERI ÎN LEI ÎNREGISTRATĂ ÎN 2012 FAŢĂ DE 2010 DE AMBIENT, afacerea fondată de antreprenorul Ioan Ciolan la Sibiu în urmă cu 20 de ani. „Luând în calcul stagnarea pieţei de profil şi faptul că această creştere s-a realizat fără extinderea reţelei de centre comerciale, realizarea este cu atât mai spectaculoasă„, punctează reprezentanţii companiei.
Reţeaua, cu prezenţă în segmentul do-it-yourself, are acum 12 centre comerciale şi 15 depozite de materiale de construcţii şi platforme logistice situate în principal în zona Transilvaniei. În opinia lui Ciolan, creşterea din ultimii ani dovedeşte că Ambient se plasează pe un drum sănătos pe termen lung.
„În 2008, care a fost cel mai bun an pentru noi, 75% din cifra de afaceri era realizată din businessul profesional (distribuţie către firme de construcţii) şi acest segment rămâne ţinta noastră numărul unu. În prezent 55% din vânzări sunt realizate prin magazine, dar aşteptăm ca antreprenorii să revină pe o linie normală, deoarece acesta este businessul nostru„, spune antreprenorul sibian. Compania are peste 3.000 de clienţi constructori, dintre care 170.000 sunt posesori de Card Bonus. Ambient are 11.000 de meşteri afiliaţi, o gamă de 40.000 de produse şi 700 de furnizori. Anual, peste 3 milioane persoane trec pragul centrelor Ambient.
Pentru a ajunge însă aici, compania cu sediul la Sibiu a avut de depăşit obstacole importante. Mai precis, în 2009 vânzările companiei au ajuns la 104 milioane de euro faţă de 231 de milioane de euro în 2008, cel mai bun an al companiei. Evoluţia nu a ieşit însă din tiparul în care s-au înscris cele mai multe afaceri româneşti.
Decizia care s-a dovedit salvatoare a fost restructurarea companiei din temelii. Compania a fost împăr-ţită în două divizii separate: una de retail, adresată clienţilor finali, şi una de distribuţie – pentru clienţii profesionali. În procesul de restructurare au fost disponibilizaţi circa 1.000 de oameni, dar cifra netă a celor care au intrat în şomaj a fost de 500, restul fiind preluaţi de firmele care lucrează cu Ambient. Conform antreprenorului, procesul de reorganizare este continuu şi ar trebui finalizat în 2018. „În următorii ani nu ne-am propus să ne extindem deoarece dorim să rambursăm cât mai mult din creditele pe care le avem. Am obţinut o reeşalonare a datoriilor„, a declarat pentru Ziarul Financiar Ioan Ciolan, care ocupă şi poziţia de director general al Ambient
DUPĂ CREŞTEREA DE 14% ÎNRE-GISTRATĂ DE AMBIENT ÎN 2012 FAŢĂ DE 2011, pentru anul în curs previziunile vizează un nou plus, de zece procente. Pentru a se menţine pe acest traseu ascendent, strategia companiei vizează, conform reprezentanţilor companiei, două direcţii majore de acţiune: vânzarea asistată (prin intermediul unei forţe de vânzări stabile formate din agenţi dedicaţi clienţilor „business to business„ şi Ambient Total) şi soluţiile integrate pentru toate segmentele de clienţi. „Am investit şi vom investi în continuare în showroom-uri care să ajute clientul să-şi vizualizeze proiectul înainte de a fi pus în practică. Casa Demonstrativă, Galeria cu Idei, Showroom-ul de Instalaţii, Showroom-ul de Mobilă – toate sunt soluţii integrate şi specializate pentru consilierea clienţilor„, adaugă
Taxa pe valoare adaugată rămâne principala sursă de venit, cu o creştere nominală de peste 1 miliard de lei, aproape 10%, de la 11,05 miliarde lei, la 12,1 miliarde lei, dinamica fiind superioară celei prognozate pentru valoarea adaugată brută din economie în acest an, de 6,1% nominal. Potrivit reprezentanţilor ANAF, încasările pe TVA s-au îmbunătăţit mai ales pe zona de comerţ intracomunitar.
Cea mai bună evoluţie în dinamică a fost înregistrată de impozitul pe venit, cu un plus de 600 milioane de lei (11,6%), unde încasările au totalizat 5,78 miliarde lei, comparativ cu 5,18 miliarde lei în primele trei luni de anul trecut. Rezultatul a fost influenţat parţial de reconstituirea salariilor la nivelul personalului bugetar, angajaţi care au beneficiat de două creşteri de venituri, în iunie şi decembrie, şi reprezintă mai mult de un sfert din total salariaţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Carmen Baboian are 33 de ani şi este inginer navalist. Are însă o mare pasiune pentru flori şi de câţiva ani a pornit o afacere: are un atelier de flori, Petalia, şi realizează, doar la comandă, buchete personalizate. Angajaţi din corporaţii, medici, avocaţi şi consultanţi financiari sunt cei mai numeroşi clienţi, dar tânăra antreprenoare povesteşte că sunt zile în care face până la zece aranjamente florale, aşa cum sunt zile în care nu are nicio comandă.
Zece este însă numărul maxim de buchete pe care le face într-o singură zi, pentru că „îmi ia mult să armonizez un aranjament. Uneori, când este vreo comandă mai complicată, durează chiar şi câteva ore„. Îşi începe ziua de lucru la ora zece dimineaţa şi se întâmplă să nu termine ce are de făcut până la miezul nopţii sau chiar mai târziu. Chiar şi aşa, programul nu i se pare o povară, fiind pasionată de ceea ce face şi, spune ea, „n-aş putea trăi niciodată într-un birou„. Înainte de a pune pe roate propriul butic cu flori, pentru care nu are şi un showroom, ci doar atelierul şi prezentarea online a aranjamentelor pe care le-a realizat, a lucrat în departamentul de contabilitate din firma soţului său.
Spune despre afacerea sa că este un butic, iar comenzile sunt personalizate, aşa că trebuie să ştie cât mai multe detalii despre persoana căreia îi este destinat buchetul. Antreprenoarea caută flori rare – de pildă în culori sau nuanţe neobişnuite, de exemplu zambile galbene – şi foloseşte accesorii în aranjamente – scorţişoară, bucăţi de ciocolată, muguri, scoarţă de copac, panglici sau hârtie de mătase.
Cum să faci ZECI DE MII DE EURO din vârful patului
Când alege florile de la furnizor, povesteşte ea, poate petrece chiar şi ore întregi în frigiderele în care sunt păstrate florile („sunt un coşmar pentru ei„), pentru a alege ceea ce o mulţumeşte. Alegerea corectă a florilor este esenţială, argumentează ea, mai cu seamă vara, când aranjamentele trebuie să reziste ore în şir în caniculă. De aceea preferă să ia flori de import, din Belgia, Olanda sau Thailanda; caută, pe internet, florile pe care şi le doreşte, le comandă, iar furnizorul le aduce la Bucureşti. În România găseşte cel mai adesea flori de sezon – lalele şi zambile primăvara.
„Un aranjament este cu atât mai expresiv cu cât are mai multe tipuri de flori. Fiecare floare are un mesaj, fiecare decor floral poate crea o poveste. Încerc să combin cel puţin trei feluri de flori într-un aranjament„, spune ea, iar preţul mediu se plasează în jurul a 150 de lei. Tot ea povesteşte că nu există preţuri prestabilite şi că pentru aranjamentele destinate ocaziilor are nevoie, în general, de cel puţin o lună pentru a se gândi cum să armonizeze buchetele. În zilele când nu are comenzi, cutreieră magazinele pentru a găsi accesorii pe care să le poată folosi în aranjamente, fie ele cutii în care să aşeze florile, panglici sau cine mai ştie ce.
Ideea afacerii i-a venit treptat; îi plăceau foarte mult florile, iar în florării nu găsea ce-şi dorea. „Priveam cu ochii unui neştiutor cum un domeniu atât de ofertant, precum cel de design floral, avea aspecte interesante şi profesioniste doar pe alocuri şi că aproape în totalitate era guvernat de un soi de destin pecetluit, florile fiind atribuite cu precădere chioşcurilor de la colţul străzii.„ A durat mai mult de un an să înveţe lucrurile de bază în tehnica aranjării şi îngrijirii florilor „şi încă învăţ„.
Rezultatele preliminare raportate de grupul sud-coreean, cel mai mare producător de telefoane mobile la nivel mondial, arată că vânzările au avansat la 45,9 miliarde dolari în primele trei luni din acest an, o creştere de 14,8%. Totodată, profitul operaţional a crescut la 7,7 miliarde de dolari, depăşind estimările analiştilor.
Divizia de telefoane mobile s-a menţinut cea mai profitabilă unitate a Samsung la începutul acestui an, după ce a generat anul trecut 67% din profitul operaţional. Modelele mai ieftine din gama Galaxy au înregistrat vânzări mai mari pe pieţele emergente, în completarea succesului obţinut de smartphone-urile mai scumpe.
Compania a prezentat în luna martie smartphone-ul Galaxy S4, cu un ecran mai mare, cameră şi procesor mai performante şi numeroase îmbunătăţiri software. Telefonul va fi lansat pe piaţă spre sfârşitul lunii aprilie.
Samsung a planificat pentru acest an încă două lansări de smartphone-uri premium – o nouă versiune a Galaxy Note şi un model cu sistemul de operare Tizen, sprijinit de Intel. Piaţa telefoanelor mobile a crescut anul trecut cu aproape 12%, la vânzări de 358 miliarde de dolari, potrivit estimărilor companiei de cercetare IDC.
PE BĂTRÂNUL CONTINENT, lumea nu vorbeşte, pe la colţuri, tocmai de bine despre Facebook şi Google. La târgul de comunicaţii mobile de la Barcelona, operatorii telecom arătau cu degetul către faptul că regulile antimonopoliste se aplică diferit în cazul celor două companii. „Excesul de zel din Europa ţinteşte doar operatorii din telecom„, spunea franc şeful Vodafone Vittorio Colao, arătând către competiţia agresivă şi preţurile foarte mici pe care le pot pretinde clienţilor.
Apoi, Camera Inferioară a Parlamentului german decidea să limiteze mărimea ştirilor pe care Google şi alţi operatori le pot etala în serviciile de căutare pe internet. Publisheri precum Axel Springer şi Bertelsmann, ale căror venituri obţinute din ziare şi reviste sunt în scădere, au cerut ca motoarele de căutare şi servicii precum Google News să plătească pentru ştirile postate. În Franţa, compania anunţa alocarea a 60 de milioane de euro pentru finanţarea proiectelor digitale ale presei franceze, după o perioadă în care editorii francezi, sprijiniţi de preşedintele Hollande, s-au războit cu Google, la fel ca vecinii nemţi.
De departe, ştirea care a suscitat cel mai crescut interes se lega de noi investigaţii şi „o măsură punitivă„ din partea autorităţilor europene de reglementare, pentru că Google nu a respectat un termen limită până la care trebuia să arate cum va alinia politica în domeniul confidenţialităţii datelor la reglementările UE, după cum relata Bloomberg, citată de Mediafax.
MATT BRITTIN, UNUL DINTRE VICEPREŞEDINŢII GOOGLE ÎN EUROPA, vorbea la Londra despre continuarea ofensivei pe toate planurile pentru consolidarea afacerilor companiei în pofida animozităţilor din diverse pieţe: „După ce ani buni ne-am petrecut timp să fim în casele utilizatorilor noştri, acum, când toţi cunoscuţii, informaţiile şi internetul sunt în buzunarul lor, ne adaptăm să fim şi acolo„.
„Serviciile adiţionale pe care le oferim, precum reţeaua socială Google Plus sau serviciul Google Earth, au rolul de a aduce valoare adăugată pentru utilizatorii finali, dar şi pentru clienţii noştri, care se pot promova mai bine în funcţie de obiceiurile internauţilor şi deci să crească efectul publicităţii„, a declarat Ed Parsons, responsabilul de tehnologie geospaţială.
Spre exemplu, un client care caută prin Google, de pe mobil, un magazin de electrocasnice va primi printre rezultate pe cele mai apropiate de locul în care se află. Aşadar, un comerciant se va putea promova doar în locul în care activează, iar un astfel de serviciu oferit „plăteşte cât pentru toată investiţia noastră în astfel de sisteme„.
Ed Parsons spune că aspectele legate de localizare sunt „extrem de sensibile, mai ales în aceste vremuri„, iar pentru a evita intruziunea în viaţa privată, utilizatorului i se solicită acordul pentru a putea fi identificat – la nivel mondial, procentul celor care aleg regulat să poată fi localizaţi este mai mic de 10% şi va rămâne stabil în anii următori, potrivit datelor Google.
„Ca să fiu sincer, am fost puţin luaţi prin surprindere de impactul pe care l-a avut serviciul Street View asupra oamenilor, aşa că am dezvoltat rapid o tehnologie prin care să blurăm feţele oamenilor sau care să elimine, ca urmare a unor reclamaţii, anumite imagini„, comentează Parsons. Analiştii Bernstein Research consideră că principalele avantaje ale companiei în viitorul apropiat vor fi derivate din rata tot mai ridicată de utilizare a smartphone-urilor şi tabletelor în rândul consumatorilor, care va genera, pe fondul contextului de care menţionează oficialul Google, venituri tot mai mari din publicitate.
Europa e încă în aşteptarea răspunsurilor la întrebările trimise încă de anul trecut referitoare la respectarea confidenţialităţii datelor.
“Rezultatele anului 2012 sunt bună măsură consecinţa elaborării şi implementării unei strategii de repoziţionare adoptată cu doi ani în urmă, aceea de concentrare asupra segmentului IMM. Am lansat produse noi, potrivite pentru clienţiir noştri, am instruit mai bine forţa de vânzări, am investit în creşterea confortului oferit clientului în sucursale, am relocat unităţi.
În plus, am acordat o atenţie sporită activităţii de monitorizare a activelor cu probleme, identificând în dialog cu clienţii noştri soluţii pentru depăşirea dificultăţilor de moment”, declară Laurenţiu Mitrache, preşedinte executiv Bank Leumi România.
Soldul creditelor brute a crescut în 2012 cu peste 7,7%, la 981,32 milioane lei la 31 decembrie 2012. În ce priveşte finanţările acordate companiilor, acestea au ajuns la 716,3 milioane lei la 31 decembrie 2012, înregistrând o creştere de 6,6% faţă de 31 decembrie 2011.
Creditele pentru clienţii individuali au crescut cu 10,8%, atingând un sold de 265 milioane lei la 31 decembrie 2012, faţă de final de an 2011.
Depozitele clienţilor au atins valoarea de 613,73 milioane lei.
Capitalurile proprii au crescut cu 6%, la 224,35 milioane lei datorită profitului înregistrat în anul 2012.Rentabilitatea capitalului (ROE) înregistrată la finalul anului 2012 este de 6,2%.
Rata solvabilităţii este de 20,15% faţă de limita reglementată de 8%, iar lichiditatea este de 1,5 (faţă de limita reglementată de 1), demonstrând soliditatea Bank Leumi România.
Bank Leumi România are o reţea de 23 de unităţi şi 307 angajaţi.
Bank Leumi România este subsidiară a Grupului Leumi, lider al pieţei bancare din Israel, cu prezenţă în 17 ţări, prin cele peste 300 de unităţi.
SEBEŞ, RĂDĂUŢI, SIRET ŞI COMĂNEŞTI. Cele patru fabrici din România ale lui Gerald Schweighofer, descendent al unei familii legate de mai bine de trei secole de prelucrarea lemnului, îi generează venituri totale de jumătate de miliard de euro. Prima investiţie, cea de lângă Alba Iulia, a fost inaugurată în 2003 pe o suprafaţă de 53 de hectare şi este destinată în totalitate lemnului de esenţă moale, respectiv molid.
De atunci, afacerile cu cherestea au mers ca pe roate, grupul dezvoltând constant noi investiţii în punctele cheie ale industriei prelucrătoare de lemn: în 2008 la Rădăuţi şi în 2010 la Comăneşti, iar Carpaţii Orientali şi Meridionali, cunoscuţi pentru calitatea crescută a arborilor, erau şi mai aproape de fabricile regionale ale austriacului. 85% din lemnul prelucrat de Schweighofer în România ajunge în 60 de ţări, însemnând mai bine de un milion de metri cubi sau 30.000 de vagoane de tren.
CEA MAI IMPORTANTĂ PIAŢĂ DE EXPORT ESTE JAPONIA, de unde s-au generat 40% din venituri, urmată de Orientul Mijlociu. „2012 a fost un an de succes pentru business. Industria prelucrării lemnului din Europa nu se descurcă prea bine, însă noi avem pieţe mai bune, unde nu trimitem doar material brut, ci unul prelucrat, de calitate superioară”, explică Schweighofer. În Europa de Vest materia primă nu e suficientă, dat fiind că sunt foarte mulţi proprietari de păduri care nu mai sunt interesaţi să taie lemnul, pe seama incertitudinii economice, iar pieţele de consum din Europa se descurcă „dezastruos„ de la startul crizei, cum cererea e mai mică.
Nici Africa sau Statele Unite ale Americii nu mai au nevoie de lemn la fel ca altădată, iar singura cale de creştere în actualul context este găsirea de noi pieţe, ceea ce austriacul a făcut încă din 1992. „Am fost prima companie din Europa care a exportat în Japonia, când niponii nici nu ştiau că sunt copaci care cresc pe-aici, iar acum suntem al doilea cel mai mare exportator în Japonia de pe continent„, explică Scheweighofer. Mai bine de trei sferturi din exporturile României către arhipelagul nipon sunt realizate de compania sa. Cei mai importanţi clienţi din România sunt Egger şi Kronospan pentru tocătura de lemn, dar şi retailerii do-it-yourself pentru panourile încleiate din lemn, însă piaţa românească nu poate fi un mare consumator astăzi din cauza lipsei industriei.
Banca Transilvania (TLV) estimează pentru acest an o creştere cu peste 9,3% a veniturilor operaţionale, ca urmare a majorării portofoliului de credite şi a creşterii numărului de clienţi şi a operaţiunilor derulate de aceştia, în timp ce cheltuielile operaţionale ar urma să avanseze cu 3,6%.
Astfel, conducerea băncii a bugetat pentru acest an un profit operaţional de 833 mil. lei, în creştere cu 15,7% faţă de anul trecut. Pe de altă parte, banca estimează şi o nouă creştere a cheltuielilor cu provizioanele cu 17,3%, până la 445 mil. lei, din cauza mediului economic dificil, astfel că profitul brut ar urma să avanseze cu 13,9%, la 388 mil. lei, conform bugetului care urmează să fie dezbătut în adunarea generală a acţionarilor (AGA).
Ţintele conducerii băncii pentru acest an sunt creşterea activelor cu 7,5% susţinută mai ales de creşterea portofoliului de credite cu 8,5%, adică 1,5 mld. lei, din care 1 mld. lei pe corporate. Pentru finanţarea acestei creşteri banca mizează pe un avans cu 10% al depozitelor atrase de la clienţi. Investiţiile planificate pentru acest an se ridică la 64,3 mil. lei.