BusinessMagazin

Tag: parlament

  • Ce rămâne de făcut dacă tot nu intrăm în Schengen

    De la Bruxelles a sosit, previzibil, ameninţarea că modificarea Codului penal în favoarea politicienilor va fi consemnată în raportul MCV din ianuarie, ceea ce a venit însă pe un fond de iritare tot mai intensă în USL faţă de Bruxelles, atât din cauza amânării continue a primirii României în spaţiul Schengen sub diverse pretexte, cât şi din cauza opoziţiei surde a UE faţă de orice investiţii în Est care le-ar putea concura pe cele europene (fie că e vorba aici de investiţii chineze, aşa cum a ilustrat-o celebra circulară de la Bruxelles care le cerea prudenţă statelor din Est participante la forumul China-Europa de Est de la Bucureşti, fie, dacă e să-i credem pe unii comentatori apropiaţi USL, chiar de investiţii americane gen Chevron).

    Fapt e că premierul Victor Ponta a acceptat până la urmă ca modificarea Codului penal şi modificarea legii amnistiei (planificată şi ea la votare, dar amânată) să se facă numai după discuţii cu MJ, CSM, Parchet şi CE, spre a pune capăt unui scandal care ameninţa să înceapă să-l concureze pe cel din vara trecută, de la referendumul de demitere a preşedintelui. În ce-l priveşte pe co-liderul USL Crin Antonescu, acesta a văzut în toată povestea un nou prilej de a arunca vina pe PSD şi de a se dezvinovăţi pe sine, pretinzând că “a avut informaţii incomplete” asupra conţinutului modificărilor legii, deşi iniţial, ca vechi susţinător al ideii că ghearele DNA şi ANI ar trebui tăiate, se declarase de acord cu mutilarea Codului.

    Pentru oamenii obişnuiţi, modificarea Codului penal în Cameră ar însemna reintroducerea infracţiunilor de insultă şi calomnie, eliminate în 2006, dar a căror reintroducere a devenit necesară după decizia din aprilie a CCR. Pentru demnitari, modificările se referă la scoaterea din categoria celor incriminabili pentru corupţie, mită şi abuz în serviciu a preşedintelui, a parlamentarilor, a avocaţilor şi a notarilor (conform DNA, 28 de parlamentari au dosare de corupţie, inclusiv Bogdan Ciucă de la PC, şeful Comisiei juridice a Camerei), precum şi la ieşirea primarilor de sub incidenţa conflictului de interese (conform DNA, 100 de primari au dosare de conflict de interese).

  • Ponta: Nu trebuia neapărat să ştiu eu tot ce votează Parlamentul. Parlamentul este şeful Guvernului

     “Dincolo de declaraţiile politice, vă spun că nu trebuia neapărat să ştiu eu de tot ce votează Parlamentul. Parlamentul este şeful Guvernului, şi nu invers”, a afirmat Ponta.

    Premierul a arătat că legea amnistiei este singura despre care ştia şi pe care o susţine în continuare, “într-o formă care să răspundă tutuor aşteptărilor”, adică amnistia să nu se refere la fapte de violenţă şi de corupţie.

    “În mod sigur se va discuta în continuare şi se va vedea care este forma cea mai bună”, a adăugat Ponta.

    El a mai spus că, referitor la Codul penal, a avut vineri o discuţie cu preşedintele Camerei Valeriu Zgonea şi acesta l-a informat că toate legile, inclusiv Codul Penal, au fost discutate în comitetul liderilor de grup, în care au fost prezenţi toţi liderii grupurilor parlamentare, iar aceştia au decis includerea lor pe ordinea de zi a Camerei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European cere o mediere UE “la cel mai înalt nivel politic” în Ucraina

     Europarlamentarii, dintre care unii au afişat steagul Ucrainei în himiciclu, şi-au exprimat susţinerea faţă de manifestanţii de la Kiev, în acestă rezoluţie elaborată în comun de către principalele grupuri politice, adoptată într-o sesiune plenară la Strasbourg.

    Textul cere “crearea imediată a unei noi comisii oficiale de mediere din partea Uniunii Europene, la cel mai înalt nivel politic”.

    Această misiune ar urma să contribuie “la negocieri între Guvern şi opoziţia democratică şi societatea civilă şi să vegheze la o soluţionare paşnică a actualei crize”.

    Eurodeputaţii şi-au exprimat, în acest text, regretul faţă de decizia autorităţilor ucrainene de a nu semna un acord de asociere cu UE şi au denunţat “presiuni politice şi economice inacceptabile, dar şi ameninţări cu sancţiuni comerciale exercitate de Rusia împotriva Ucrainei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Le Monde: Bucureştiul face un pas înapoi în lupta împotriva corupţiei

     Potrivit publicaţiei Le Monde, coaliţa aflată la putere, care controlează 70% din mandatele de parlamentari, a votat marţi o serie de amendamente la Codul Penal, catalogate de către preşedintele român Traian Băsescu drept “extrem de grave, deoarece aneantizează munca instituţiilor anticorupţie”. “Politicienii se plasează din nou deasupra legii”, adăuga şeful statului român, care se opune coaliţiei aflate în prezent la putere din mai 2012.

    Parlamentul de la Bucureşti “riscă să decredibilizeze o ţară care, de la aderarea sa la UE în 2007, este supusă de către Bruxelles unui Mecanism de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei”, comentează Le Monde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zgonea: Băsescu dezinformează cu privire la Codul Penal pentru a distrage atenţia de la Comisia Călăraşi

     “Traian Băsescu este furios că Parlamentul a votat înfiinţarea Comisiei de anchetă privind achiziţia terenului de către fata preşedintelui. Şi atunci minte şi dezinformează cu privire la consecinţele modificărilor aduse Codului Penal. Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare, o campanie care face rău României, la fel cum a făcut şi în vara anului trecut”, susţine Valeriu Zgonea, într-o declaraţie remisă joi agenţiei MEDIAFAX.

    Zgonea declară că şeful statului are mijloace instituţionale pentru a-şi exprima poziţia cu privire la modificările aduse Codului Penal, dar a ales în schimb să lanseze o “campanie cu minciuni şi dezinformări şi să inventeze lovituri de stat”.

    “Lucrările Parlamentului s-au desfăşurat în confomitate cu normele şi reglementările legale. Ordinea de zi a fost hotărâtă de către Biroul Permanent la propunerea liderilor tuturor grupurilor parlamentare. Toate partidele au fost de acord cu rapoartele acestor propuneri legislative. Iar acolo unde rapoartele aveau vicii de procedură, eu am fost acela care a refuzat introducerea lor pe ordinea de zi, cum s-a întâmplat la legea parteneriatului public-privat, legea aministierii sau legea lobby-ului”, susţine Valeriu Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul lui Enrico Letta a obţinut votul de încredere în Parlamentul italian

     Executivul său a obţinut majoritatea atât în Camera deputaţilor cât şi în Senat. În Senat, unde votul era ceva mai riscant, guvernul a obţinut 173 de voturi pentru, 22 de voturi peste majoritatea absolută.

    Votul a fost organizat după plecarea lui Silvio Berlusconi şi a unei părţi a trupelor sale din majoritatea de dreapta-stânga constituită în aprilie.

    “Nu vom permite ca Italia să recadă”, a declarat Letta, în faţa Camerelor. Conform economiştilor, Italia se pregăteşte să iasă din cea mai lungă perioadă de recesiune de după război.

    Însă aceasta rămâne marcată de tensiuni sociale.

    Miercuri, militanţii “forconi”, mişcare heteroclită care reuneşte agricultori afectaţi de fiscalitate, comercianţi şi şoferi au manifestat blocând intersecţiile sau căile ferate în mai multe oraşe. La Milano, au avut loc confruntări între suporterii olandezi ai echipei Ajax şi camionagii care blocau traficul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentarii şi preşedintele nu vor mai putea fi anchetaţi pentru conflict de interese

    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul penal.

    Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept “fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

    Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marţi, pe Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care arată că “se va crea o super-imunitate”, iar “istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.

    “Este o iniţiativă care, dacă va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO”, a mai scris Georgescu pe reţeaua de socializare.

    Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

    De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

    Conform raportului, obţinut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

    Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că “prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, “prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

    Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: “Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

    Conform raportului, la şedinţa comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abţineri.

    Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.

    Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi “pentru”, 57 de voturi “împotrivă” şi 4 abţineri.

    Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect.

  • Noi REGULI privind creditele imobiliare, adoptate de Parlamentul European

     Textul a fost adoptat cu 596 de voturi pentru, 65 împotrivă şi 31 de abţineri. Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să fie votat de Consiliul European.

    Comisia Europeană a propus măsurile în martie 2011, pentru ca europenii care cumpără locuinţe prin credit să fie mai bine informaţi în privinţa riscurilor, în urma crizei împrumuturilor subprime din SUA care a stat la originea crizei financiare mondiale. Crizele din Irlanda şi Spania au fost şi ele declanşate de spargerea unor bule speculative pe pieţele imobiliare.

    Textul adoptat marţi de Parlamentul European, reunit în şedinţă plenară la Strasbourg, prevede în principal ca posibilii beneficiari ai creditelor imobiliare să primească fişe tehnice standardizate care să conţină o serie de informaţii obligatorii, în special referitoare la dobânzile aplicate şi riscuri, pentru a putea face comparaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele şi parlamentarii, scoşi din categoria funcţionarilor prevăzută în Codul penal. Proiectul de lege a fost adoptat în Parlament

     Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

    De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

    Conform raportului, obţinut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua taxă pe morile de vânt iscă scandal la Sofia

    Taxa de 20% se aplică la veniturile obţinute de parcurile fotovoltaice şi eoliene din vânzarea la preţuri preferenţiale a electricităţii şi a fost iniţiată de Volen Siderov, liderul partidului naţionalist Ataka, în cursul dezbaterilor la bugetul pe 2014. Banii încasaţi din taxă ar urma să capitalizeze Compania Naţională de Energie (NEK), împovărată de datorii de peste 1 mld. euro, şi să reducă preţurile la electricitatea pentru consumatorii casnici.

    Ministrul economiei a susţinut ideea, dând ca exemplu aplicarea unor taxe similare în Cehia şi Grecia, dar şi Spania, România şi Marea Britanie, care au introdus măsuri de reformare a generoaselor scheme de sprijin pentru investitorii în energie regenerabilă. Ministrul finanţelor, Petar Ciobanov, a estimat că noua taxă va aduce la buget venituri de peste 80 mil. euro.

    Companiile străine din sector au denunţat imediat taxa drept “scandaloasă, opacă, discriminatorie şi ilegală” şi au ameninţat că aplicarea ei va duce la descurajarea investitorilor de a mai alege sectorul bulgăresc al energiei regenerabile, care a atras până acum investiţii de 4 mld. euro şi a creat mii de slujbe. Camera de Comerţ Germano-Bulgară şi Confindustria Bulgaria, reprezentând interesele investitorilor italieni, au adresat în acest sens un protest guvernului şi parlamentului.

    Diverse ONG-uri au sărit şi ele în apărarea companiilor. Un reprezentant al Centrului pentru Studiul Democraţiei a declarat că măsura va declanşa un val de falimente în rândul companiilor de profil.