BusinessMagazin

Tag: investitori

  • ​Toate speranţele au fost spulberate. Investitorii sunt speriaţi: Ar putea apărea în orice moment

    Cele mai mari 10 bănci de investiţii din lume au plătit deja până acum în acest an amenzi şi penalităţi cât au plătit în întregul an 2015, ceea ce spulberă orice speranţă că pierderile legate de nereguli  s-ar putea diminua, scrie Financial Times. 

    Cele mai mari 10 bănci de investiţii din lume au plătit deja până acum în acest an amenzi şi penalităţi cât au plătit în întregul an 2015, ceea ce spulberă orice speranţă că pierderile legate de nereguli  s-ar putea diminua, scrie Financial Times.

    ​Toate speranţele au fost spulberate. Investitorii sunt speriaţi: Ar putea apărea în orice moment

  • Vladimir Putin vrea să construiască un Las Vegas la Vladivostok

    Arma ”secretă” a lui Putin pentru a da drumul investiţiilor în Rusia: vrea să construiască un Las Vegas la Vladivostok, scrie Ziarul Financiar

    Vladimir Putin pariază pe una dintre cele mai secretizate zone din Rusia, unde este stocat o mare parte din arsenalul nuclear, pentru a atrage investitorii şi bogaţii din Asia şi vrea să deschidă un centru de cazinouri şi jocuri de noroc, scrie Bloomberg.

    După ce scăderea preţului petrolului şi sancţiunile din partea Vestului au lovit Rusia, Putin a redeschis Vladivostok-ul, un oraş-port de 600.000 de oameni, renunţând la restricţii şi introducând protecţii legale fără precedent pentru investitori, în speranţa că va crea un Las Vegas lângă Moscova.

    Totuşi, planul nu este lipsit de riscuri. Prin încercarea de a atrage investitori din Asia, Rusia ar putea deveni dependentă de banii din China.

    “Vin chinezii! Au înţeleg să Rusia este slăbită, că China se întăreşte şi că pot prelua controlul acestor teritorii în următorii 100-150 de ani”, a spus Nikolai Markovtsev, fost avocat.​

  • Investitorii de la Facebook, Twitter sau Tinder pot respira uşuraţi: Pokemon Go pierde utilizatori

    Pokemon Go începe să piardă teren, iar investitorii de la Facebook, Instagram, Twitter, Tinder sau Snapchat pot respira uşuraţi, spune Victor Anthony, analist în cadrul Axiom Capital Management, scrie Bloomberg.

    “Datorită creşterii fulminante a Pokemon Go de la lansarea din iulie, investitorii erau îngrijoraţi că această aplicaţie acaparează tot timpul utilizatorilor de smartphone-uri”, mai spune Anthony.

    Totuşi, acum date de la Sensor Tower, Survey Monkey, Apptopia arată că numărul de utilizatori activi ai Pokemon Go, numărul de descărcări, dar şi timpul petrecut în aplicaţie în fiecare zi a început să scadă şi se află pe un trend descendent.

    În cazul în care acestă tendinţă de scădere se menţine pe o perioadă îndelungată popularitatea Pokemon Go va scădea, dar şi popularitate şi viabilitatea jocurilor care se folosesc de elemente de realitate augumentată, este de părere analistul.

    Acest conchide spunând că interesul în realitatea augumentată începe deja să scadă, potrivit Google Trends, pe când interesul pentru realitatea virtuală este încă ridicat.

  • Oamenii care te pot face milionar peste noapte. Ei au făcut cele mai riscante pariuri şi au câştigat miliarde din asta

    Lumea afacerilor poate fi foarte atractivă pentru persoanele cu iniţiativă şi cu simţ antreprenorial, marii investitori reuşind să îşi împartă timpul între tranzacţiile de pe piaţă şi pasiunile pentru cămăşi cowboy sau pilotatul elicopterelor.

    1. Jim Goetz este un investitor american la Sequoia Capital companie de investiţii de capital americană, din Silicon Valey. Sequoia Capital a investit în 2011 suma de 8 milioane de dolari în aplicaţia WhatsApp, iar Goetz a fost cel care a condus afacerea, aceasta fiind singurul pariu făcut de american la Sequoia. El face parte din boardul Whatsapp şi Jove Software, dar şi din alte companii şi a mai investit în AdMob şi Paolo Alto Networks.

    2. Steve Anderson este fondator şi partener la Baseline Ventures, companie de investiţii de capital, cu sediul în San Francisco,California, fiind cunoscut pentru investiţia făcută în Instagram, care a fost vândută ulterior către Facebook pentru un miliard de dolari.

    3. Chris Sacca deţine Lowercase Capital, un fond de investiţii şi este cel care a pariat pe Uber, serviciul alternativ celui de taxi, care a luat amploare în întreaga lume. Sacca a mai investit şi în alte start-up-uri, cum ar fi Twilio, Docker, Lookout şi Automatic. Compania sa, Lowercase Capital a fost una dintre primele care au investit în Instagram, iar Sacca este cunoscut pentru cămăşile sale cowboy pe care obişnuieşte să le poarte şi pentru aroganţa sa.

     4. Mary Meeker, partenerul general al companiei Kleiner Perkins Caufield & Byers, specializată în investiţii în tehnologie este supranumită „regina internetului” după ce în 1995 a anticipat succesul pe care îl vor avea site-urile şi internetul. În timpul în care a fost manager al diviziei de cercetare la firma Morgan Stanley, Meeker a creat peste 500.000 de joburi noi, iar afacerea a crescut cu peste 1,5 trilioane de dolari în 20 de ani, potrivit Forbes.

    5. Peter Fenton este unul dintre cei şase acţionari ai companiei americane Bechmark în portofoliul căreia intră Twitter, Uber sau Dropbox. Fenton deţine o parte dintre acţiunile Twitter şi este persoana care a facilitat negocierea unei tranzacţii de 420 de milioane de dolari între VMWware şi SpringSourceăs. Pentru a se relaxa, Fenton participă la triatloane şi pilotează elicoptere, scrie Forbes.

     

     

  • Cât de mult va ţine boomul imobiliar din vestul ţării

    Astfel, dincolo de principalele oraşe din ţară unde piaţa imobiliară este în creştere, există şi zone ce sunt în plin avânt sau promit acest lucru pentru următorii ani, mai precis oraşe cu 130.000 – 230.000 locuitori, precum Ploieşti, Piteşti şi Oradea. „Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara sunt oraşe unde se demarează noi şi noi proiecte imobiliare, iar piaţa este în creştere constantă, mai ales în ultimii trei ani. Însă există şi oraşe emergente din acest punct de vedere, care dau semne că în următorii ani se vor putea situa pe harta pieţelor de real estate de interes din România“, a declarat Răzvan Cuc, director regional al RE/MAX România.

    Pentru aceste zone – precum Oradea sau Piteşti – agenţia imobiliară estimează creşteri constante anuale de circa 5%  în următorii doi ani, atât în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii, cât şi preţurile pentru locuinţe. Astfel, în oraşele menţionate media de preţ pe metrul pătrat variază între 700 şi 800 de euro, cele mai căutate tipuri de locuinţe fiind apartamentele de două şi trei camere, în timp ce pe segmentele comerciale şi office se remarcă o uşoară creştere a numărului de cereri. Ca reper, preţul mediu pe metrul pătrat al locuinţelor din Bucureşti este de 1.000 de euro.

    În ultima vreme auzim tot mai multe despre Oradea, care se plasează în poziţia fruntaşă în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut şi care, prin investiţii de sute de milioane de euro în reabilitare şi dezvoltare, a atras atenţia investitorilor. „Cel mai important factor care duce la această dezvoltare o constituie implicarea autorităţilor în atragerea de fonduri europene“, este de părere Cătălin Novac, expert evaluator, manager de risc în cadrul companiei Darian. „Din cunoştinţele noastre, există în cadrul administraţiei locale interne o echipă bogată de tineri care «gândesc» proiecte inovatoare şi se ocupă exclusiv de atragerea de fonduri europene pentru implementarea acestora.“

    Pe lângă interesul autorităţilor locale în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a oraşului, explică Novac, Oradea dispune şi de alte atuuri, precum ieşirea foarte facilă către Europa, proximitatea faţă de două dintre cele mai importante centre universitare din România (Cluj-Napoca şi Timişoara), existenţa infrastructurii de afaceri prin implicarea autorităţilor locale spre atragerea investitorilor sau existenţa energiilor geotermale în zonă.

    Vedeta părţii vestice a ţării rămâne totuşi Cluj-Napoca, oraş care nu este doar un mare centru universitar, ci şi un centru financiar unde îşi au sediul mai multe multinaţionale, ceea ce face ca în imobiliare cererea să crească şi mai mult, iar preţul chiriilor să fie direct proporţional cu salariile corporatiştilor. Conform unei analize realizate de  imobiliare.ro, municipiul Cluj-Napoca a depăşit în premieră, la finalul anului 2015, Capitala în ceea ce priveşte preţurile medii de tranzacţionare a apartamentelor; deocamdată creşterea preţurilor de vânzare a apartamentelor, nu s-a reflectat şi în preţurile chiriilor. În Cluj, chiriile medii solicitate de proprietari se situau, în trimestrul al patrulea al anului trecut, la 190 de euro pe lună pentru o garsonieră, 280 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, 350 de euro pe lună pentru trei camere şi 450 de euro pe lună pentru patru camere.

    Pe piaţa închirierilor din Bucureşti, preţurile medii solicitate de particulari în trimestrul al patrulea al anului 2015 au ajuns la 220 de euro pe lună pentru o garsonieră, la 300 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, la 350 de euro pe lună pentru o locuinţă tricamerală şi la 550 de euro pe lună pentru una cu patru camere sau mai mult.

    Cât de sustenabilă este însă această creştere accelerată a pieţei imobiliare? Nu foarte, crede Dacian Barna, managing partner în cadrul Coldwell Banker Oradea. „Din punctul meu de vedere, în Cluj este o bulă imobiliară. Începem să asistăm la un fenomen interesant: mulţi clujeni nu mai investesc acolo. Iar asta pentru că foarte mulţi dezvoltatori riscă să cumpere când preţul e sus şi să vândă apoi când preţul scade; e efectul normal atunci când vorbim de o bulă. Nivelul de amortizare nu e chiar cel mai bun. Astfel, au început să apară în Oradea investitori imobiliari din Cluj, Braşov sau chiar Bucureşt“, spune Dacian Barna. El crede că investitorii aleg mai nou Oradea din mai multe motive: în primul rând poziţionarea bună, aproape de ieşirea din ţară, dar şi datorită faptului că Oradea are o imagine din ce în ce mai bună. „Oraşul a crescut foarte mult din punct de vedere al infrastructurii, al serviciilor şi se află şi acum pe o pantă ascendentă. Cu siguranţă tendinţa investitorilor de a veni în Oradea va continua şi anii următori, pentru că oraşul se dezvoltă, e un oraş curat, verde.“

    Barna consideră că există două direcţii majore de dezvoltare care au pus Oradea pe harta imobiliară a României: una pe parcuri industriale (în oraş există două parcuri active cu grad de ocupare 100% şi un al treilea în construcţie), iar cea de-a doua direcţie este dat de efervescenţa din domeniul turismului. „Clădirile de birouri din Oradea sunt suficiente“, remarcă Barna. Tot el adaugă că această dezvoltare este plasată „într-o zonă relativ centrală; Lotus Center este primul mall din oraş şi tot în acea zonă s-a deschis un mare centru de afaceri construit exclusiv pentru birouri. Din punctul meu de vedere, primăria a creat cadrul. Dacă nu ar fi creat cadrul pentru dezvoltarea parcurilor industriale, dacă nu crea departamentele din cadrul primăriei responsabile de atragerea de fonduri europene, nu veneau nici firmele. Autorităţile locale şi mediul privat se susţin reciproc“, conchide reprezentantul Coldwell Banker.
     

  • Cea mai bună ştire din Europa. Anunţul Băncii Centrale care le aduce tuturor românilor o veste foarte bună

    Această decizie sugerează faptul că Banca Centrală are nevoie de mai mult timp pentru a evalua impactul deciziei Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană asupra economiei din zona euro.

    Investitorii şi economiştii vor asculta îndrumări cu privire la posibilele acţiuni pe care ar putea să le ia Banca la următoarea reuniune în septembrie, când vor avea loc prognoze trimestriale şi vor vedea cât de mult va cântări Brexitul asupra economiei din zona euro.

    Cea mai bună ştire din Europa. Anunţul Băncii Centrale care le aduce tuturor românilor o veste foarte bună

  • Prima companie IT de pe AeRO a atras o nouă finanţare, de aproape un milion de euro

    Bittnet, integrator şi lider al pieţei de training IT din România a anunţat  încheierea derulării cu succes a unui plasament privat de obligaţiuni corporative. În cadrul procesului desfăşurat în perioada 4-15 iulie a.c., în parteneriat cu intermediarul BRK Financial Group, Bittnet a obţinut subscrieri de peste 930.000 euro (aproximativ 4,2 milioane lei) de la 40 de investitori, dintre care patru companii şi 36 de investitori privaţi.

    Plasamentul de obligaţiuni derulat de Bittnet (BNET), prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a avut loc ca urmare a unei decizii luate de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) companiei, în data de 28 aprilie a.c. Potrivit AGA, următorul pas în dezvoltarea Bittnet îl reprezintă listarea emisiunii de obligaţiuni pe piaţa AeRO a BVB, piaţă pe care Bittnet activează din aprilie 2015.

    “Acest nou succes, obţinut folosind mecanismele pieţei de capital, în urma căruia am atras investiţii de aproape 4,2 milioane lei, cu mult peste pragul de 3,3 milioane lei ţintit de noi, validează încă o dată decizia noastră de a deveni o companie publică. Mă bucură faptul că, după ce peste 150 persoane au decis să se alăture proiectului nostru în calitate de acţionari, în  cadrul procesului de listare, acum, 40 investitori au arătat încredere în planurile noastre de dezvoltare pentru următorii trei ani şi din postura de creditori obligatari. Este foarte important de menţionat rolul partenerilor noştri de la BRK Financial Group, care ne-au generat mai multe rezultate prin această operaţiune chiar faţă de cât ne-au promis iniţial”, a declarat Cristian Logofătu, Chief Financial Officer (CFO) şi cofondator al Bittnet.

    Obligaţiunile emise de Bittnet au o scadenţă de trei ani (până în iulie 2019) şi un cupon de 9% anual, plătibil trimestrial. Sumele atrase vor fi folosite în finanţarea activităţii curente şi în planurile de dezvoltare ale companiei.

    “Aşa cum le-am promis acţionarilor în ultimii doi ani, urmărim îndeaproape marile trenduri tehnologice, astfel încât să fim <<first moveri>>. În prezent, acest lucru înseamnă că avem un focus puternic pe cloud – am derulat deja, anul acesta, câteva proiecte de referinţă de migrare în cloud – şi securitate informatică. Din punct de vedere operaţional, pentru a marşa în aceste direcţii, vom continua să investim în extinderea echipei de vânzări şi în activităţile de marketing, vizând creşterea continuă a acoperirii geografice. Ca dovadă, am dublat anul acesta biroul de la Cluj-Napoca şi am deschis, recent, un nou birou la Sibiu. Finanţarea de tip obligatar, caracterizată printr-un termen mediu al orizontului de timp, este una mai potrivită pentru timeframe-ul de realizare, pe care îl au planurile noastre de dezvoltare”, a subliniat Mihai Logofătu, Chief Executive Officer (CEO) şi cofondator al Bittnet.

    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, fondată în 2007 şi controlată de fraţii Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu. În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionarii companiei sunt fraţii Logofătu (64,66%), antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi alţi investitori privaţi (8,17%).

    În 2015, Bittnet a raportat o creştere de 35% a veniturilor (2,5 milioane de euro) şi un profit net (230.000 de euro) de cinci ori mai mare faţă de anul anterior. De asemenea, compania a instruit, anul trecut, peste 1.100 de cursanţi în tehnologii IT, în Bucureşti, în alte oraşe ale ţării, dar şi în străinătate şi a implementat 200 de proiecte de integrare IT, cu dimensiuni variate: de la servicii cloud de câteva mii de lei, până la proiecte de infrastructură IT de peste 1,4 milioane de lei.

    Bittnet colaborează cu mari producători IT, ca Amazon Web Services, Cisco, Microsoft, Oracle, Dell SonicWall sau Citrix şi oferă clienţilor o varietate de cursuri IT, servicii de implementare soluţii IT (infrastructură de reţea: routing & switching, datacenter & virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless), dar şi servicii de suport tehnic, fiind orientată pe inovare. Compania îşi diversifică în mod continuu portofoliul, axându-se, în special, pe tehnologiile cloud şi securitatea informaţiilor.

  • Marissa Mayer despre afacerile Yahoo ,,Progresul şi realizările noastre sunt validate”

    Marissa Mayer , CEO-ul Yahoo , a participat joi la întâlnirea anuală a acţionarilor companiei pentru a da explicaţii cu privire la afacerile Yahoo.  Afacerile fostului gigant au scăzut continuu în ultimi ani, iar investitorii nu sunt mulţumiţi.

    Un investitor nervos a luat-o la rost pe Mayer, iar şeful Yahoo s-a rezumat la a spune că „este un spaţiu competitiv, dar vom investi în dezvoltare”.

    Cu prilejul acestei reuniuni, Mayer a subliniat faptul că cea mai mare parte a veniturilor Yahoo vin prin intermediul publicităţii digitale. În aceste condiţii, reclamele banner au înregistrat un declin de-a lungul ultimilor ani, fapt care au afectat veniturile companiei.

    Yahoo marşează puternic pe dispozitivele mobile, investind în două produse importante, Gemeni şi BrightRoll, pentru a creşte veniturile din reclama nativă şi reclamă video de pe smartphone-uri şi tablete. Mayer a reamintit de faptul că businessul Yahoo pe mobile era aproape inexistent, atunci când ea a devenit CEO . Acum, afacerea generează venituri de 1.6 miliarde de dolari pe an din publicitate.

    Marissa Mayer a mai adăugat că ,, acestea sunt câteva din elementele planului strategic pe care îl vom executa pentru creşte din nou”. Ea a refuzat să facă orice comentariu cu privire la procesul de vânzare a Yahoo. Presa străină spune că firme precum Verizon şi AT& T şi-au exprimat interesul pentru a cumpăra businessul de internet al Yahoo.

    Cifra de afaceri a Yahoo în 2015  a fost de 4,968 de milioane de dolari, în creştere faţă de 2014 când a înregistrat afaceri de 4,618 milioane.

     

     

     


     

  • Ascendia se listează pe piaţa AeRo

    Compania românească specializată pe domeniuleLearning Ascendia (ASC)va intra la tranzacţionare în data de 7 iulie 2016, pe piaţa AeRO administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    Ascendia creează produse educaţionale digitale şi dezvoltă software educaţional personalizat. Produsele Ascendia se adresează atât sistemului de învăţământ, cât şi angajaţilor din corporaţii, prin programe de pregătire digitală.

    Domeniul de aplicaţii educaţionale(eLearning) – reprezentat pe de o parte de conţinut educaţional în format digital pentru corporaţii şi mediul academic, iar pe de altă parte de platforme educaţionale – va atinge 150 miliarde de dolari la nivel global până în anul 2020. România se situează în top 4 la nivel global  în ceea ce priveşte creşterea frecvenţei utilizării cursurilor în format digital.

    Ascendia a înregistrat în anul 2015 o triplare a cifrei de afaceri, la 0,9 milioane euro şi o marjă a profitului net de 33%.

    Pentru copiii preşcolari şi şcolari, compania a creat produsele marca EduTeca, revista EduTeca, precum şi manualele şcolare tipărite şi digitale. Pentru segmentul de pregătire a specialiştilor din corporaţii, Ascendia produce platforme de management al învăţării şi oferă servicii de dezvoltare de module educaţionale personalizate, către un portofoliu de clienţi sau parteneri format din, precum ING Bank, Orange, Raiffeisen Bank, BricoDepot, Groupama, Samsung România, Microsoft România, Allianz, AdPharma etc.

    “Ascendia este o companie clădită pe baza pasiunii pentru educaţia de calitate şi a credinţei că putem contribui la schimbarea în bine a modului în care preşcolarii, şcolarii şi adulţii învaţă. Considerăm că ”listăm educaţia la bursă” pentru că dorim să ne concentrăm eforturile în direcţia reaşezării procesului de învăţare pe noi piloni, care să includă tehnologia şi produsele de eLearning şi în România, nu doar pe pieţele externe. Potenţialul industriei globale este enorm, cu creşteri anuale previzionate de două cifre. Am demonstrat prin proiectele pe care le-am dezvoltat că avem determinarea şi capacitatea de a contribui la ascensiunea acestui tip de educaţie, bazată pe instrumente moderne, în pas cu tehnologia. Suntem încrezători că viziunea noastră, confirmată de profesori, părinţi, specialişti în educaţie şi manageri, va fi împărtăşită şi de investitori”, a declarat Cosmin Mălureanu, Director General al Ascendia.

    Ca parte a procesului de listare pe piaţa de capital, Ascendia a adus în acţionariatul companiei fondul român de investiţii Certinvest Dinamic, care a preluat 10% din acţiunile acesteia, oferind premisele şi suportul pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

    Consultantul Autorizat care a derulatprocedura de admitere la tranzacţionare a acţiunilor Ascendia este este SSIF Intercapital Invest. Acţiunie Ascendia vor avea simbolul de tranzacţionare „ASC”. Listarea Ascendia pe piaţa AeRO va fi marcată printr-o deschidere oficială a şedinţei de tranzacţionare, care va avea loc la Bursa de Valori Bucureşti, pe 7 iulie 2016, la ora 9.30.

    “Aş dori să felicit Ascendia pentru decizia de a deveni o companie listată, pe o piaţă ce pare a fi una dintre cele mai promiţătoare pieţe de capital din Sud-Estul Europei şi în unele aspecte una dintre cele mai atractive pentru investitori şi antreprenori din întrega Europă Centrală si de Est. Suntem mulţumiţi că putem merge mai departe spre modernizare împreună cu Ascendia şi restul partenerilor noştri ce ne împărtăşesc viziunea, având totodată determinare şi curaj – valori ce vor aduce companii noi pe piaţa de capital.” a declarat Ludwik Sobolewski, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti” aspusLudwik Sobolewski, Director General la Bursa de Valori Bucureşti.

    “Prin listarea Ascendia pe piaţa AeRO, dorim să consolidăm segmentul companiilor private care se listează la bursă şi utilizează piaţa de capital pentru finanţare. Prin acest proiect, prezentăm investitorilor o companie inovatoare, dintr-un domeniu foarte căutat pe pieţele bursiere şi care are un potenţial important de creştere. Această listare continuă strategia Intercapital Invest de diversificare continuă a instrumentelor financiare prezentate investitorilor. Dorim ca acest eveniment să reprezinte o referinţă importantă pentru listările viitoare ale unor companii IT româneşti inovatoare”, a declarat Răzvan Paşol, Director General al SSIF Intercapital Invest.

  • Antreprenorii români trebuie să înveţe să împartă câştigurile cu anonimii

    Ca ei sunt foarte mulţi antreprenori români. Au proiecte, au studii de fezabilitate, au idei, au speranţe, au vise, dar au nevoie de bani. Iar băncile nu mai finanţează astfel de proiecte, bursa de la Bucureşti nici atât, fondurile de investiţii despică firul în patru, fondurile de pensii nu au voie, piaţa de obligaţiuni se bazează mai mult pe entităţile mari, care pot oferi un rating investitorilor (FruFru a fost o excepţie), iar piaţa de venture capital nu există.

    Din păcate, România antreprenorială nu are de unde să facă rost de bani, chiar dacă poate are idei. Finanţarea investiţiilor este prizoniera sistemului bancar (95% din economie este finanţată de bănci). Aşa s-a creat sistemul în România şi prea puţini s-au gândit că va veni o zi când băncile nu vor mai finanţa proiecte noi, iar restul va fi teren sterp.

    Acum 25 de ani, când a reintrat capitalismul în România, primii antreprenori s-au împrumutat la părinţi, rude, sau cei mai norocoşi au pus gaj lucrurile din casă pentru un credit la bancă. Dar până la urmă finanţarea noilor afaceri s-a făcut pe seama inflaţiei şi a devalorizării cursului de schimb. Aşa s-au creat şi au rezistat noile businessuri.

    Băncile au finanţat proiectele private, chiar de la prima cărămidă, pentru că aşa s-a încetăţenit acum două decenii. În mod normal, băncile nu trebuie să finanţeze startup-urile, investiţiile de la zero. O afacere trebuie începută cu banii antreprenorului, atraşi de pe piaţa de venture capital, de pe bursă sau de la acţionari care vor să îşi asume un risc în speranţa multiplicării investiţiei. Finanţarea de la bancă trebuie să intervină când este vorba de capital de lucru sau când se extinde investiţia iniţială.

    În România, toată lumea crede că banca trebuie să finanţeze ideea cap-coadă şi de aceea cei care se duc la bancă cu proiectul sunt foarte nervoşi când sunt respinşi.

    Primii bani necesari începerii investiţiei trebuie luaţi de la cei care cred în proiect, care vor să devină acţionari şi care vor să îşi asume riscuri la fel ca antreprenorul, nu să dea bani cu împrumut. Dacă proiectul iese, câştigul investitorului trebuie să fie aproape la fel ca al fondatorului businessului. Dacă afacerea nu iese, pierderile sunt comune.
    Riscul unei bănci nu trebuie să fie acelaşi ca al acţionarului, ci mult mai mic sau chiar deloc, pentru că în joc sunt banii unor deponenţi.

    România antreprenorială suferă, pentru că toţi aşteaptă finanţare de la bănci. Asta a fost odată, şi pe măsură ce lumea capătă tot mai multă experienţă, iar reglementările bancare devin din ce în ce mai dure, băncile vor finanţa din ce în ce mai puţine startupuri şi investiţii de la zero.

    Atunci antreprenorii trebuie să caute bani din altă parte. Din păcate, în 25 de ani nu s-a creat o piaţă alternativă de finanţare la cea bancară, iar acum multe proiecte rămân pe hârtie, sau sunt începute, dar nu mai au bani pentru a fi continuate. Mulţi caută bani pe platformele de crowdfunding, dar şi acolo este o piaţă unde te pierzi printre milioane de proiecte. 
    În cazul în care nu se vor construi alternative de finanţare, România antreprenorială va avea de suferit, se va pierde pe drum, iar cei care vor să devină antreprenori, să cucerească lumea, vor deveni extrem de frustraţi şi îşi vor îndrepta ura către stat, bănci, Banca Naţională, către sistem.

    Companiile româneşti sau multinaţionalele care sunt deja pe piaţă îşi vor consolida poziţia pentru că nu vor avea concurenţă, nu vor apărea alte businessuri inovatoare care să le atace piaţa, iar economia românească va rămâne în urmă.
    Degeaba vom avea creştere economică de 4%, cea mai mare din Europa în acest moment, adusă de consum, dacă din urmă nu vin noi investiţii, în special cele antreprenoriale, care să aducă alte idei pe piaţă, să insufle energie şi determinarea de a schimba lumea sau un sector.

    Între 1980 şi 1990, România a trăit cu iluzia că are o economie performantă, care produce, care se poate bate cu cea capitalistă. După 1990, până în 2000, când au apărut mai susţinut investiţiile străine, toată această economie comunistă a crăpat, pentru că produsele ei nu puteau face faţă deschiderii pieţei.

    Dacă România nu se deschide către un nou val de antreprenori prin crearea altor surse de finanţare în afara celei bancare, riscă să ajungă în situaţia de acum trei decenii, chiar cu multinaţionalele în frunte.
    Nu ştiu de unde va găsi bani Freelo, dar sper să reuşească şi să fie un deschizător pentru alternative de finanţare, care să ajute şi alte afaceri să scoată capul din găoace şi să ajungă mari.

    Microsoft, Intel, Facebook, Google, Oracle, toţi au pornit de la o idee, care a convins întâi investitori, mai mult sau mai puţin nebuni. Dar cei care au avut ideea au fost dispuşi să o împartă, inclusiv câştigul, cu piaţa, cu lumea întreagă, cu acţionarii anonimi. Antreprenorii români trebuie să înveţe şi ei acest lucru.