BusinessMagazin

Tag: continuare

  • 2016: Un an dinamic, cu profit şi active record

    Sistemul bancar a performat bine în 2016. Creditarea totală s-a menţinut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, rata creditelor neperformante a continuat să scadă, îndreptându-se spre 10%. Activele şi profitul au atins nivele record, solvabilitatea a rămas mai mult decât dublă faţă de nivelul impus de reglementări şi lichiditate a fost din belşug. Totodată, consolidarea şi restructurarea sectorului bancar au continuat în acest an, însă ritmul a încetinit. Iar cadrul legislativ incert în domeniul bancar, care părea să genereze în premieră în România „risc sistemic sever”, după cum avertiza BNR în primăvară, nu mai ameninţă atât de dramatic sectorul bancar. Iar legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor în franci la cursul istoric ajungând în cele din urmă la Curtea Constituţională.

    Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din acest an un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. În primul trimestru din 2016, sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei; la jumătatea anului, băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiuanea. Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit de pe piaţa locală au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. 26 de bănci au raportat profituri după nouă luni, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, inflaţia a atins minim istoric după minim istoric, iar BNR păstrat politica monetară relaxată, creditarea totală reuşind să se menţină pe plus. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

    Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 mi-liarde de lei, după cum reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Iar creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în perioada ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).

  • Ameninţări cibernetice 2017: ransomware şi atacuri în masă prin dispozitive

    Specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender anticipează o creştere a numărului de atacuri cibernetice prin dispozitive inteligente, ceea ce va conduce la blocarea activităţii unor servicii online folosite frecvent precum site-uri de ştiri, reţele de socializare sau magazine online. În plus, ameninţările ransomware, reclamele agresive şi revigorarea internetului ascuns, destinat traficului ilegal de bunuri şi servicii, reprezintă principalele tendinţe pentru 2017.

    Atacuri devastatoare vor genera pierderi masive companiilor

    Atacurile care blochează accesul la site-urile unor companii vor fi amplificate prin controlul cu uşurinţă de la distanţă al dispozitivelor inteligente slab securizate. Hackerii îşi construiesc aşadar reţele imense de astfel de dispozitive, aparţinând unor utilizatori obişnuiţi şi lansează prin intermediul lor atacuri menite să destabilizeze anumite ţinte.

    Deşi, la fel ca în trecut, unele atacuri vor avea raţiuni politice sau vor fi doar componente ale unor atacuri mai complexe, o pondere importantă vor viza companii cu scopul de a obţine bani prin şantajarea acestora cu sistarea temporară a activităţii economice.

    Acest tip de atacuri se va dezvolta continuu din cauza exploziei numărului de dispozitive inteligente conectate la internet. În acelaşi timp securitatea nu este întotdeauna o prioritate pentru producătorii acestor gadgeturi, în principal pentru că memoria şi resursele insuficiente nu permit rularea unor algoritmi de securitate complecşi sau actualizări constante de software. Folosirea dispozitivelor personale în mediul corporatist va complica şi mai mult securitatea datelor.

    Recent, un atac cibernetic de amploare, denumit Mirai şi operat prin dispozitive smart, a condus la blocarea timp de câteva ore a activităţii unor servicii precum Twitter, Spotify, The New York Times, Reddit, Yelp, Box, Pinterest şi Paypal. Acesta reprezintă un nou nivel de control asupra comunicaţiilor la nivel mondial, rezervat până acum doar celor mai puternici actori statali, dar ajuns în prezent în mâinile unor indivizi necunoscuţi.

    „Am observat o simplificare a atacurilor ţintite asupra companiilor. Dacă în trecut depistam doar ameninţări avansate persistente, acum suntem martorii unei întoarceri la tactici mai rudimentare, precum viruşi simpli care încearcă să acceseze reţelele interne ale companiilor. Asta reflectă atât lipsa unor protocoale de securitate temeinice cât şi faptul că până şi atacatorii începători au intrat în afacerea sechestrării datelor companiilor”, spune Cătălin Coşoi, Chief Security Strategist al Bitdefender.

    Dispozitivele cu vulnerabilităţi creează posibilitatea unor ameninţări încrucişate, întrucât 60% din utilizatori păstează fişiere personale în calculatoare aflate în aceeaşi reţea cu dispozitivele inteligente. Mai mult, utilizatorii se preocupă rar de securitatea terminalelor smart – 42% dintre posesorii de case inteligente chestionaţi de Bitdefender susţin că nu îşi actualizează niciodată televizorul conectat la internet, de exemplu, invocând lipsa de timp şi de cunoştinţe tehnice.

    Ransomware, mai prolific ca niciodată

    După rezultatele impresionante din 2016, dezvoltatorii ameninţărilor de tip ransomware (care criptează datele utilizatorilor şi solicită apoi recompensă) vor aloca resurse suplimentare îmbunătăţirii sistemului de ţintire automată a victimelor. Această funcţionalitate îi va ajuta să deosebească utilizatorii obişnuiţi de companii şi, în consecinţă, să încerce să le şantajeze pe cele din urmă pentru sume de bani mai mari.

    2016 a fost anul ransomware, iar ameninţarea va continua să se extindă înspre alte sisteme de operare în viitor. Datele extrase din telemetria Bitdefedner arată că infectarea cu ransomware este una dintre cele mai profitabile activităţi de criminalitate cibernetică, cu randamente ale investiţiilor de până la 1.500%.

    „Dezvoltatorii unui anumit tip de ransomware monitorizaţi de Bitdefender la începutul anului au reuşit să strângă 1,5 milioane de dolari în numai o săptămână”, mai spune Cătălin Coşoi.

    Secretul profitabilităţii crescute a ransomware constă în faptul că utilizatorii pun mare preţ pe datele personale şi pe informaţiile stocate în diverse terminale, nu îşi fac back-up şi nu actualizează constant soluţiile de securitate cibernetică.

    Automatizările industriale creează noi vulnerabilităţi

    Ameninţările contra sistemelor de automatizare industrială (SCADA) vor fi tot mai răspândite întrucât costul cipurilor integrate în senzori pentru mediul industrial va continua să scadă. Acest lucru va conduce la proceduri mai inteligente aplicate ciclurilor de producţie. Dispozitivele controlate cu sisteme de automatizare industrială, de la roboţi industriali la turbine sau semafoare inteligente, vor putea fi folosite de hackeri pentru a sabota funcţiile pe care acestea le îndeplinesc sau pentru a ataca alte ţinte.

    În plus, atacurile ţintite asupra marilor jucători din economia mondială vor creşte în 2017, iar marile puteri, organizaţiile non-guvernamentale şi aparatele serviciilor secrete vor căuta să exploateze punctele slabe în diferite organisme de interes strategic.

    Pieţele negre din internetul ascuns care oferă produse şi servicii ilegale (armament, droguri, servicii de criminalitate fizică şi informatică, etc.) reprezintă o problemă emergentă care va ajunge tot mai mult în atenţia publicului în 2017. Deşi unele grupări bine închegate, precum Silk Road, au fost depistate şi destructurate de către autorităţi, alte servicii specializate în comerţ online le-au luat imediat locul şi vor continua să se extindă.

    ’’Colaborarea tot mai strânsă dintre instituţiile guvernamentale, industria de securitate cibernetică şi victime, fie indivizi sau companii, în contracararea criminalităţii cibernetice este una dintre veştile bune dintr-un peisaj relativ pesimist. Dacă relaţiile vor continua şi se vor intensifica, astfel de iniţiative vor limita amploarea atacurilor şi a tranzacţiilor ilegale derulate pe internet. Cooperarea intensă la scară globală şi reducerea obstacolelor birocratice sunt însă necesare pentru a susţine acest obiectiv’’, a mai declarat Cătălin Coşoi.

  • Cinci semne care ne arată că specia umană continuă să evolueze. O dovadă a fost descoperită chiar în apropierea Mării Negre

    Atunci când vorbim despre evoluţia umană ne gândim, de multe ori, la miile de ani de care am avut nevoie pentru a evolua la starea prezentă a omului modern.

    Noi studii sugerează însă că oamenii continuă să evolueze. “Este o neînţelegere comună că evoluţia a avut loc cu mult itmp în urmă şi că pentru a ne înţelege pe noi înşine ar trebui să ne uităm la trecut, la vremurile vânătorilor şi la cele ale culegătorilor”, explică Dr. Virpi Lummaa de la Universitatea din Sheffield.

    Vezi aici cinci semne care ne arată că specia umană continuă să evolueze. O dovadă a fost descoperită chiar în apropierea Mării Negre

  • Brokerul românesc de asigurare Leader Team a lansat un produs de asigurare destinat pieţei promoţiilor

    Leader Team Broker de Asigurare adaugă în portofoliu un produs care vine să susţină o piaţă în continuă creştere, cea a promoţiilor, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Compania utilizează principii şi mecanisme din piaţa asigurărilor, pentru a crea un nou mod prin care clienţii săi pot realiza o campanie promoţională, în care şansele de câştig sunt calculate după un algoritm specific asigurărilor, iar o companie de asigurări  preia obligaţia plăţii premiilor în cazul unui câştig.
     
    Răzvan Rusu, CEO Leader Team explică: ”Sistemul este bazat pe principiul oricărei asigurări. În acest caz, se iau în calcul următoarele date: valoarea premiilor, numărul maxim de participanţi, perioada şi se calculează o primă de asigurare, în mod cert mai mică decât valoarea premiilor. De exemplu, în cazul unui câştig la o tombolă, asiguratorul va fi cel care va suporta costurile cu premiile. Noi am implementat deja acest produs pentru unul dintre clienţii noştri, Hotelul Ambasador din Bucureşti care oferă şansa clienţilor săi de a câştiga un premiu substanţial în bani dacă reuşesc să descopere cifrul unui seif aflat în holul hotelului.”
     
    Reprezentanţii companiei spun că, prin acest produs, clienţii pot să aibă un control exact al costurilor, nu sunt nevoiţi să facă provizioane şi să blocheze bani şi pot oferi premii mult mai substanţiale.
     
    ”Pentru noi, perioada de iarnă este o provocare destul de mare. Sunt mulţi turişti care vin în Bucureşti, iar noi avem o locaţie centrală, extrem de aproape de competitorii noştri direcţi. Trebuia să avem o campanie care să ne scoată în evidenţă şi care să ne diferenţieze de celelalte hoteluri. Ideea unei promoţii cu premii în bani a venit de la noi, dar am descoperit acest tip de asigurare care ne-a permis să oferim un premiu substanţial fără a suporta direct costurile” a spus Ovidiu Dochitu Administrator al Consiliului de Administraţie în cadrul Hotelului Ambasador.
     
    Strategia Leader Team din ultimii ani a fost să dezvolte produse care acoperă cerinţele unei pieţe în continuă creştere. De aceea au fost promovate produse cum sunt asigurările de evenimente, bid bondurile sau asigurări împotriva pierderilor de profit, pentru care astăzi a ajuns să fie o cerere de destul de mare cu creşteri constante de la an. Principiul dezvoltării companiei este acela de a căuta nişe şi de a dezvolta produse noi împreună cu cele mai mari companii de asigurări.
     
    Leader Team Broker de asigurare este o companie înfiinţată în anul 2006, cu peste 9000 de clienţi activi, o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro şi sucursale în mai multe oraşe din ţară.

  • Curiozitate ştiinţifică, miracol sau înşelătorie? Trupul acestei tinere a rămas la fel pentru mai bine de 300 de ani

    Cu toate că descompunerea trupurilor după deces este un fenomen natural, au fost înregistrate, de-a lungul timpului, şi cazuri în care acest lucru nu s-a întâmplat. Reprezintă acest lucru un miracol, o curiozitate ştiinţifică sau sunt doar nişte înşelătorii?

    Zita a fost cunoscută de-a lungul vieţii drept o tânără foarte drăguţă, care era plăcută de către toată lumea, iar în jurul său a apărut un cult care, chiar şi după moartea sa, a continuat să existe. După 300 de ani de la decesul acesteia, corpul său a rămas neschimbat.

    Vezi aici cum e posibil ca trupul acestei tinere să rămână la fel pentru mai bine de 300 de ani

  • Supriză majoră pentru Godină. Cum a ajuns poliţistul braoşovean în topul celor mai influente personalităţi din Europa

    Poliţistul român Marian Godină, care a făcut senzaţie pe Internet cu postările sale de pe pagina de Facebook, a fost inclus de Politico într-un top al celor 28 de personalităţi care au modelat şi schimbat Europa anul acesta.

    Godină este prezent în top alături de personalităţi consacrate din politica europeană, precum primul primar musulman al Londrei, Sadiq Khan, sau Frauke Petry, ”speranţa” populiştilor din Germania.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Şapte proiecte majore de infrastructură, care trebuiau finalizate pe vechiul cadru financiar al UE (2007-2013), au primit undă verde de la Bruxelles să îşi continue finanţarea pe noul buget astfel încât să nu se piardă banii. Este vorba despre trei proiecte de drumuri şi patru de apă şi canalizare.

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Proiectele de infrastructură de transport sunt:
    – drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
    – drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.

    O bună parte din fondurile europene alocate în cadrul vechiului buget al UE (2007-2013) pentru infrastructură riscă să fie pierdute fiindcă lucrările nu vor fi terminate până la sfârşitul acestui an.

    Fazarea acestor proiecte, cu aprobarea primită de la Comisia Europeană, este o metodă prin care autorităţile susţin că încearcă să nu piardă fondurile europene, care mai pot fi cheltuite până la 31 decembrie.

  • Ucraina continuă testele cu rachete în Marea Neagră; Poroşenko: Ne pregătim de o invazie a Rusiei

    Ucraina continuă vineri testele cu rachete deasupra Mării Negre, preşedintele Petro Poroşenko afirmând că scopul manevrelor balistice este pregătirea pentru o “invazie totală” a Rusiei.

    “Vreau să repet: singurul motiv pentru care efectuăm aceste teste este să fim pregătiţi pentru o invazie totală din partea vecinului nostru agresiv. Sunt sigur că în ultimii doi ani am demonstrat că am creat o nouă armată ucraineană”, a afirmat Petro Poroşenko, citat de publicaţia International Business Times.

    “Este responsabilitatea noastră să consolidăm apărarea aeriană a Kievului şi a regiunii Herson, pentru ca nimeni să nu ne poată opri”, a subliniat liderul ucrainean.

    Ucraina a iniţiat joi exerciţii balistice care vor dura două zile, în zona Herson, pe litoralul Mării Negre.

    Iniţial, exerciţiile erau programate să aibă loc foarte aproape de fosta regiune ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, dar zona manevrelor a fost mutată pentru a nu atrage reacţii din partea armatei ruse. Un oficial ucrainean a argumentat că exerciţiile balistice sunt conforme cu legislaţia internaţională, iar Kievul a emis o notificare privind evitarea zborurilor avioanelor de pasageri.

    Ministerul rus al Apărării a atras atenţia că manevrele balistice au fost efectuate prea aproape de frontierele Rusiei, prin încălcarea legislaţiei internaţionale.

    Forţele ruse de apărare antiaeriană din regiunea Crimeea au fost plasate în stare de alertă înaintea testelor balistice ucrainene. “Exerciţiile ucrainene sunt un fel de manevră de relaţii publice cu rolul de a crea o situaţie tensionată, dar, oricum, armata rusă consideră acest caz o ameninţare potenţială şi reală, astfel că sistemele antiaeriene ruse din Crimeea sunt în stare de alertă”, a declarat un oficial militar rus. “Alerta nu se referă doar la sistemele antiaeriene terestre, ci şi la cele instalate la bordul navelor din Marea Neagră, unităţi autonome capabile să respingă orice ameninţare”, a explicat oficialul citat.

    Ucraina a emis acum câteva zile o notificare privind “riscuri în spaţiul aerian, în contextul unor teste cu rachete programate pe 1 şi 2 decembrie”. Testele au loc în apropierea regiunii Crimeea, iar rachetele ar putea intra în spaţiul aerian al teritoriului rus. Kievul consideră Crimeea parte a teritoriului Ucrainei, deşi regiunea a fost anexată de Rusia în 2014.

    Administraţia Petro Poroşenko a avertizat de mai multe ori că va face tot posibilul pentru recuperarea regiunii Crimeea.

    Moscova a denunţat o “decizie unilaterală” a Administraţiei prooccidentale de la Kiev. “Prin încălcarea tuturor acordurilor internaţionale, Ucraina a luat decizia unilaterală de a efectua teste cu rachete în spaţiul aerian suveran al Rusiei”, a reacţionat Autoritatea rusă a aviaţiei civile (Rosaviatsiia).

    În octombrie 2001, armata ucraineană a doborât din greşeală cu o rachetă S-200 un avion de pasageri care se afla deasupra Mării Negre. Avionul Tupolev Tu-154M, aparţinând companiei Sibir, circula din Tel Aviv spre Novosibirsk. Toate cele 78 de persoane aflate la bordul aeronavei au murit. În iulie 2014, un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a fost lovit de o rachetă în timp ce zbura deasupra zonelor beligerante din estul Ucrainei, incident soldat cu 298 de morţi.

  • Dezastru în sistemul bancar: încă 90 de sucursale închise. Ce se întâmplă cu clienţii

    Restructurarea sistemului bancar a continuat în primele nouă luni din 2016, 90 de sucursale şi agenţii bancare fiind închise şi 132 de salariaţi plecând din sistem, potrivit datelor transmise de Banca Naţională.

    Însă, ritmul de restructurare a încetinit în acest an după ce pe parcursul anului 2015 circa 1.800 de angajaţi au părăsit sistemul bancar şi reţeaua teritorială s-a ajustat cu aproape 400 de unităţi.

    La sfârşitul lunii septem­brie erau 55.796 de salariaţi la ni­velul întregului sistem ban­car, iar numărul sucursalelor şi agenţiilor bancare a coborât spre 4.800.

    Comparativ cu anul 2008, se observă că mai mult de un sfert din numărul de unităţi ban­care au dispărut după iz­buc­nirea crizei economice şi peste o cincime din numărul de angajaţi au ieşit din sistem.

    În trimestrul al treilea băncile au continuat să închi­dă unităţi teritoriale, numărul de sucursale şi agenţii dimi­nu­ân­du-se cu 38, însă bancherii au dat din nou drumul la an­gajări, numărul de salariaţi crescând în trei luni cu 71 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dezastru în sistemul bancar: încă 90 de sucursale închise. Ce se întâmplă cu clienţii

    Restructurarea sistemului bancar a continuat în primele nouă luni din 2016, 90 de sucursale şi agenţii bancare fiind închise şi 132 de salariaţi plecând din sistem, potrivit datelor transmise de Banca Naţională.

    Însă, ritmul de restructurare a încetinit în acest an după ce pe parcursul anului 2015 circa 1.800 de angajaţi au părăsit sistemul bancar şi reţeaua teritorială s-a ajustat cu aproape 400 de unităţi.

    La sfârşitul lunii septem­brie erau 55.796 de salariaţi la ni­velul întregului sistem ban­car, iar numărul sucursalelor şi agenţiilor bancare a coborât spre 4.800.

    Comparativ cu anul 2008, se observă că mai mult de un sfert din numărul de unităţi ban­care au dispărut după iz­buc­nirea crizei economice şi peste o cincime din numărul de angajaţi au ieşit din sistem.

    În trimestrul al treilea băncile au continuat să închi­dă unităţi teritoriale, numărul de sucursale şi agenţii dimi­nu­ân­du-se cu 38, însă bancherii au dat din nou drumul la an­gajări, numărul de salariaţi crescând în trei luni cu 71 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro