BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Salariul de bază brut al operatorilor Dacia creşte cu 80 de lei de la 1 martie

    Potrivit unui comunicat al companiei, Administraţia Automobile Dacia şi Sindicatul Autoturisme Dacia au încheiat negocierile pentru un nou contract colectiv de muncă, la 1 martie.

    „Părţile au convenit creşterea salariului de bază brut pentru operatori cu 120 de lei începând cu 1 ianuarie, completată de o creştere de 80 de lei de la 1 martie. În plus, toţi angajaţii vor primi o primă pentru rezultatul anului 2016 în valoare de 1.450 de lei brut, acordată în luna mai. Administraţia a informat partenerul social că valoarea tichetului de masă va creşte la 12 lei din luna aprilie şi la 15 lei (valoarea maximă) începând din luna octombrie”, se arată în comunicatul Dacia.

    Constructorul de automobile de la Piteşti menţionează că salariile operatorilor au crescut în 2015 şi în 2016. Salariul mediu realizat de un operator la Dacia în 2016 a fost de aproximativ 5.000 de lei brut, comparabil cu nivelul salariilor medii din ţări precum Cehia, Ungaria, Turcia sau Slovacia, precizează compania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Funcţionarii publici vor primi un spor de stres de 50 la sută din salariul

    Prevederea acordării sporului de risc şi solicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază lunar a fost adoptată cu 88 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi o abţinere.

    ”Pentru compensarea activităţii specifice, funcţionarii publici din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat la salariul de bază lunar”, este amendamentul votat luni de senatori.

    Iniţial, se prevedea că sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% să fie aplicat la salariul de bază lunar, care se constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR raportează un profit net de peste un miliard de lei în anul 2016

    Rezultatul operaţional a fost de 1,29 miliarde de lei (289 de milioane de euro) cu 16,9% mai redus decât în anul precedent, 1,56 miliarde de lei (351,3 milioane de euro), din cauza veniturilor operaţionale mai mici cărora li s-au adăugat cheltuieli de investiţii mai ridicate, în special cu infrastructura IT, conform comunicatului transmis.

    În anul 2016 BCR a acordat clienţilor retail şi corporate credite noi în valoare de 8,8 miliarde de lei.

    În activitatea bancară dedicată persoanelor fizice, BCR a acordat volume noi de credite în valoare totală de 5,5 miliarde de lei, înregistrându-se vânzări solide de credite de consum şi garantate – în special datorită programului Prima Casă, în timp ce vânzările de credite ipotecare standard au trenat din cauza legii „Darea în plată”, se arată în comunicatul citat.

    Pe segmentul de finanţări acordate companiilor, BCR a acordat volume de credite noi în valoare de 3,3 miliarde de lei. BCR deţinând o cotă de piaţă de peste 30% şi un portofoliu de peste 7,7 miliarde de lei cofinanţări acordate.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 10,3 %, la 1,78 miliarde de lei (397,9 milioane de euro), de la 1,99 miliarde de lei (448,3 milioane de euro) în 2015.

  • CFA România: Încrederea analiştilor financiari în economie continuă să scadă şi în ianuarie

    Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 54,9 puncte, fiind cu 6,5 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior.

    Indicatorul condiţiilor curente a fost de 63,6, valoare în scădere cu 11,4 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor s-a redus cu 4 puncte până la valoarea de 50,5 puncte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economiile ţărilor BRIC se dovedesc mai atrăgătoare decât cele din G7 pentru investiţiile străine

    România a atras 4,3 miliarde de dolari în 2015, valoare egală cu investiţiile străine directe (ISD) din Austria, dar sub cele atrase de Filipine, Rusia sau Vietnam. Totuşi, valoarea este peste ce a atras Cehia (2,5 miliarde dolari), Bulgaria (1,9 miliarde dolari) sau Slovacia (1,2 miliarde dolari). Datele fac parte dintr-un nou studiu al UHY, reţeaua internaţională a companiilor independente care oferă servicii de contabilitate şi consultanţă.

    Conform UHY, anul trecut, fluxurile totale de ISD au reprezentat 2,3% din PIB-ul total al ţărilor BRIC. Comparativ, ISD s au cifrat la 1,7% din PIB-ul ţărilor G7 şi la 2,2% din PIB-ul total mondial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alevia îşi propune atingerea unei cifre de afaceri de 5,8 milioane de euro în 2017

    Atingerea obiectivului propus de compania românească se bazează pe un plan de investiţii care vizează atât dezvoltarea zonei de producţie, cât şi a sferei de resurse umane. În acest sens, compania are ca obiectiv finalizarea unei hale noi cu o suprafaţă totală de aproximativ 2000mp şi îşi propune să investească şi în noi utilaje pentru linia de ceaiuri. O altă zonă pentru care Alevia îşi propune o dezvoltare este cea a personalului. Astfel, compania care număra la ora actuală 200 de angajaţi, preconizează o creştere cu 20% a numărului de angajaţi. Pentru 2017, obiectivele Alevia vizează, pe lângă menţinerea trendului de creştere, şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

    „Ne-am propus ca şi în acest an să continuăm investiţiile în dezvoltarea spaţiului de producţie, a produselor şi a personalului, cele trei sectoare-pilon pe care brandul Alevia poate creşte continuu. Datorită varietăţii de produse comercializate, 120 de tipuri de suplimente alimentare şi 50 de sortimente de ceaiuri, reuşim să aducem brandul mai aproape de milioane de consumatori şi să le oferim astfel darurile naturii”, a declarat  Florin Mitocaru, director general Alevia. 

  • Opinie Tudor Cipăianu, Ensight Management Consulting: Cum este influenţată cota de piaţă de concepte strategice precum propunerea de valoare şi profilul de client

    O dată cu noul an, vin şi noi provocări, spune o zicală. Printre provocările anului 2017 cu siguranţă va fi aceea de a consolida poziţiile câştigate anterior, în contextul unei economii locale favorabile, dar şi al unei perspective pozitive pentru anul în care tocmai am păşit. Lupta pentru cota de piaţă va fi acerbă. Printre cele mai eficiente „arme” folosite în acest tip de „luptă”, unde obiectivul final este creşterea sau menţinerea cotei de piaţă, sunt: identificarea şi promovarea PROPUNERILOR DE VALOARE (VALUE PROPOSITION), respectiv stabilirea PROFILURILOR DE CLIENŢI (CLIENT PROFILE) ce urmează să fie abordaţi pe viitor. Cele două sunt strâns legate şi se dezvoltă în paralel. Prima răspunde la întrebarea „Ce oferim?”, iar a doua răspunde la întrebarea „Pentru cine oferim?”.

    Propunerea de valoare (Value Proposition) este importantă, deoarece se determină elementele prin care compania se poate diferenţia cu adevărat şi astfel oferă clientului motive să aleagă compania în detrimentul competiţiei. Ofertele se generează având două elemente ca puncte de referinţă, clienţii şi produsele/serviciile. În funcţie de clienţi, se vor prezenta beneficiile relevante asociate cu produsele/serviciile oferite de companie. Prezenţa detaliilor concrete susţinute de cifre sau exemple de situaţii relevante în propunerile de valoare va crea din start un avantaj. Astfel, Propunerea de Valoare trebuie să îi demonstreze clientului că unele dintre cele mai importante preocupări ale sale pot avea un răspuns: “VALUE” – să îi aducă plusvaloare, “COST” – să îi scadă costurile, “PEACE OF MIND” – să îi demonstreze că reprezintă un partener de încredere. Este foarte important ca forţa de vânzări să cunoască ce rol are Propunerea de Valoare pentru fiecare dintre clienţi şi să o comunice în consecinţă.

    DE REGULĂ, CELE MAI SEMNIFICATIVE PROPUNERI DE VALOARE SUNT REFERITOARE LA:

    • Experienţa în piaţă – dobândită prin proiectele încheiate cu succes, clienţii mulţumiţi de produsele/ serviciile oferite, specialiştii recunoscuţi etc;
    • Portofoliul vast de produse pe care îl oferă compania;
    • Serviciile complete pe care le oferă;
    • Beneficiile asociate cu produsele/serviciile oferite ş.a.m.d.

    Este recomandat ca o companie să-şi aleagă un număr limitat de Propuneri de Valoare, important fiind, aşa cum am precizat anterior, ca propunerile să se concentreze pe ceea ce compania are certitudinea că poate să livreze. În cadrul unor serii de exerciţii strategice cu top managementul unor companii din Romania, pe durata cărora am urmărit să definim împreună respectivele propuneri de valoare, am observat o ruptură între statu- quo-ul cunoscut de aceştia şi realitatea produselor şi a serviciilor livrate.

    Acest lucru poate să apară atât la companii de dimensiuni mari, cât şi la cele mici. Astfel, baza de la care se va porni pentru dezvoltarea propunerilor trebuie să fie situaţia curentă, cu aspectele pozitive şi negative, împreună cu viitoarele planuri de dezvoltare, toate documentate structurat, astfel încât să fie cunoscute de către toţi cei care vor asista la acest exerciţiu.

    După definire, pentru propagarea ofertelor în organizaţie şi în piaţă, următorul pas este dezvoltarea SISTEMULUI DE LIVRARE A VALORII, unde se vor stabili mijloacele prin care vor fi livrate propunerile (produsele/serviciile cheie, angajaţii cheie etc.), şi căile de COMUNICARE A VALORII, unde vor fi stabilite canalele de comunicare a propunerilor. Acestea reprezintă două componente esenţiale pentru orice companie care doreşte să fie aproape de clienţii săi.

    A doua „armă” care va ajuta în lupta pentru cota de piaţă este aceea de a defini PROFILURILE DE CLIENT (CLIENT PROFILE). Aceste profiluri vor fi poziţionate drept referinţe în momentul căutării de clienţi noi. Se va ţine cont de Propunerile de Valoare definite anterior şi care vor reprezenta unul din pilonii prezentărilor către viitorii clienţi. Prin urmare, fiecare Profil de Client relevant va avea o propunere de valoare specifică, diferenţierea fiind esenţială prin simplul fapt că nu toţi clienţii sunt în totalitate asemănători (există posibilitatea unor elemente comune).

    Obiectivul este optimizarea efortului de colectare a clienţilor noi (cunoscând Profilul Clienţilor doriţi, aceştia pot fi mai uşor identificaţi). Prin urmare, scade şi efortul cu gestiunea clienţilor consideraţi nestrategici şi neprofitabili, care nu s-ar încadra în mod normal în specificul Profilurilor de Clienţi. De obicei se definesc în urma unor ateliere de lucru, în care se discută structurat despre fiecare caracteristică pe care Profilul de Client o va avea, iar atributele rezultate vor sta la baza identificării potenţialilor clienţi. Probabil veţi întreba, care este diferenţa dintre un Profil de Client şi o segmentare de clienţi? În mare parte sunt similare, doar că segmentarea de regulă este făcută pentru companii cu un număr de clienţi foarte mare (industrii precum retail, e-commerce, servicii financiare retail etc.), de regulă pe segmentul B2C, iar Profilurile de Client se realizează de către companii care se adresează segmentului B2B, unde numărul de clienţi este mai restrâns şi unde abordarea lor trebuie să fie personalizată, în majoritatea cazurilor datorită faptului că produsele/ serviciile oferite de vânzători nu au ca destinaţie întreaga piaţă (niche market products).

    PROFILURILE DE CLIENŢI SE DEFINESC ÎN FUNCŢIE DE URMĂTOARELE ELEMENTE:

    • Clienţii cu nevoi speciale;
    • Disponibilitatea la achiziţia de produse speciale;
    • Situaţia financiară;
    • Tipul de relaţionare necesar;
    • Condiţiile pentru livrarea produsului/serviciului;
    • Condiţiile industriei etc.

    Majoritatea clienţilor Ensight care au trecut printr‑un proces de redefinire a Propunerilor de Valoare şi de identificare a Profilurilor de Clienţi ajung, de regulă, să obţină beneficiile asociate cu business case-urile calculate anterior, în următoarele 6 până la 12 luni de la finalizarea implementării măsurilor. Esenţială în cadrul implementării este stabilirea unui plan concret de acţiune, cu termene clare şi responsabili pentru fiecare activitate. În plus, un element la fel de important este implicarea top managementului în monitorizarea şi corectarea derapajelor.

  • Salarii de 5.000 de lei şi pensii duble pentru bugetari! De când vor intra în vigoare

    Autorii au ajuns la această valoare plecând de la salariul mediu actual din mediul bugetar, pe care l-au indexat apoi cu creşterile notate în programul de guvernare: 20% în iulie 2017, 20% în iulie 2018 şi 8% în iulie 2019.

    Chiar dacă toate ar putea fi ”bune şi frumoase”, de unde ar putea scoate România o creştere de productivitate în sectorul privat de 26% în trei ani ? Şi chiar dacă ar reuşi o asemnea minune, dacă nu măreşte taxele aplicate acestui sector, de unde o să aibă +56% în trei ani pentru bugetari şi +60% în patru ani sau +104% în decurs de cinci ani pentru pensionari ?

    În această avalanşă de binefaceri discutabile trecute pe hârtie ar mai fi, totuşi, ceva lipsă. Cum ar fi creşterea REALĂ ( în condiţii de stabilitate a preţurilor şi a cursului de schimb) a pensiilor şi a salariilor, adică a puterii lor de cumpărare.

    Dacă dintr-o creştere reală de PIB situată undeva pe la 20% în decurs de patru ani se vor putea da salarii reale cu 40% mai mari şi pensii reale cu 60% mai mari, la începutul deceniului viitor Premiul Nobel pentru economie îşi aşteaptă un laureat din România. Oricum, sistemul de pensii va fi atunci ”pe butuci”, iar actualii contribuabili vor regreta că nu s-au născut mai devreme.