Salariile medicilor vor porni de la un minimum de 1.200 de euro lunar, ajungând până la un maximum de 3.600 de euro în cazul medicilor din serviciile de urgenţă, iar firmele vor primi 250 de euro lunar pentru fiecare ucenic pe care îl vor angaja pentru 3 ani, anunţă ministrul Muncii.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă MEDIAFAX, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat că la nivelul instituţiei au fost elaborate două proiecte de lege pentru stimularea angajării tinerilor.
Proiectele se află în faza de avizare şi prevăd că firmele vor primi 250 de euro lunar pentru fiecare ucenic pe care îl vor angaja pe o perioadă de cel puţin trei ani, iar pentru cei care vor oferi un loc de muncă unui absolvent de facultate, sub formă de stagiu de pregătire, tot pe o perioadă de trei ani, statul ar urma să dea 300 de euro lunar pentru fiecare tânăr încadrat.
De asemenea, ministrul Muncii a dat detalii cu privire la noua lege a salarizării şi a precizat că salariile medicilor vor porni de la un minim de 1.200 de euro lunar, ajungând până la un maxim de 3.600 de euro în cazul medicilor din serviciile de urgenţă. Această majorare ar urma să se facă progresiv, până la sfârşitul anului 2020.
Autorii au ajuns la această valoare plecând de la salariul mediu actual din mediul bugetar, pe care l-au indexat apoi cu creşterile notate în programul de guvernare: 20% în iulie 2017, 20% în iulie 2018 şi 8% în iulie 2019.
Chiar dacă toate ar putea fi ”bune şi frumoase”, de unde ar putea scoate România o creştere de productivitate în sectorul privat de 26% în trei ani ? Şi chiar dacă ar reuşi o asemnea minune, dacă nu măreşte taxele aplicate acestui sector, de unde o să aibă +56% în trei ani pentru bugetari şi +60% în patru ani sau +104% în decurs de cinci ani pentru pensionari ?
În această avalanşă de binefaceri discutabile trecute pe hârtie ar mai fi, totuşi, ceva lipsă. Cum ar fi creşterea REALĂ ( în condiţii de stabilitate a preţurilor şi a cursului de schimb) a pensiilor şi a salariilor, adică a puterii lor de cumpărare.
Dacă dintr-o creştere reală de PIB situată undeva pe la 20% în decurs de patru ani se vor putea da salarii reale cu 40% mai mari şi pensii reale cu 60% mai mari, la începutul deceniului viitor Premiul Nobel pentru economie îşi aşteaptă un laureat din România. Oricum, sistemul de pensii va fi atunci ”pe butuci”, iar actualii contribuabili vor regreta că nu s-au născut mai devreme.
Autorii au ajuns la această valoare plecând de la salariul mediu actual din mediul bugetar, pe care l-au indexat apoi cu creşterile notate în programul de guvernare: 20% în iulie 2017, 20% în iulie 2018 şi 8% în iulie 2019.
Chiar dacă toate ar putea fi ”bune şi frumoase”, de unde ar putea scoate România o creştere de productivitate în sectorul privat de 26% în trei ani ? Şi chiar dacă ar reuşi o asemnea minune, dacă nu măreşte taxele aplicate acestui sector, de unde o să aibă +56% în trei ani pentru bugetari şi +60% în patru ani sau +104% în decurs de cinci ani pentru pensionari ?
În această avalanşă de binefaceri discutabile trecute pe hârtie ar mai fi, totuşi, ceva lipsă. Cum ar fi creşterea REALĂ ( în condiţii de stabilitate a preţurilor şi a cursului de schimb) a pensiilor şi a salariilor, adică a puterii lor de cumpărare.
Dacă dintr-o creştere reală de PIB situată undeva pe la 20% în decurs de patru ani se vor putea da salarii reale cu 40% mai mari şi pensii reale cu 60% mai mari, la începutul deceniului viitor Premiul Nobel pentru economie îşi aşteaptă un laureat din România. Oricum, sistemul de pensii va fi atunci ”pe butuci”, iar actualii contribuabili vor regreta că nu s-au născut mai devreme.
Anual, peste 100.000 de tineri termină cursurile unei facultăţi, însă salariile pe care aceştia le primesc la primul loc de muncă sunt la nivelul minim pe economie sau apropiate de acest nivel. Dacă în prezent tinerii proaspăt licenţiaţi primesc salarii de început de 1.000 – 1.300 de lei net pe lună, prin programul “Primul salariu” veniturile celor aflaţi la prima experienţă profesională va creşte semnificativ.
Liviu Dragnea, şeful PSD, a făcut ce a promis în campania electorală:
– a majorat salariul minim pe economie, care înseamnă peste 100 de lei pe lună în plus pentru mai mult de o treime din angajaţi din România
– a majorat salariile din administraţia locală cu 20%, (de aproape trei ori mai mult decât majorările din sectorul privat) / poate aveţi şi voi părinţi care lucrează la stat
– a majorat salariile artiştilor cu 50% / sigur aveţi un cântăreţ sau un actor preferat
Anul trecut a fost unul foarte bun pentru piaţa muncii din România, mai ales în mediul privat, unde salariile, bonusurile şi numărul de locuri de muncă a fost în creştere, potrivit Smartree Workforce Index.
Astfel, comparativ cu anul 2015, salariile din mediul privat au crescut cu 9,35%, în timp ce bonusurile au fost mai mari cu aproape 19%.
De asemenea, şi numărul de angajaţi din companiile private a crescut anul trecut cu peste 7%, comparativ cu 2015, iar bunăstarea totală a acestora s-a îmbunătăţit considerabil, cu aproape 6%.
“Creşterea numărului de angajaţi din ultimul an a avut la bază, în principal, deschiderea de noi puncte de lucru în România de către companiile multinaţionale. Astfel, domenii precum IT, Retail, Outsourcing, HR, Contabilitate şi Logistică au fost cele care au luat cel mai mare avânt anul trecut. Însă, desigur, 2016 a însemnat şi o foarte mare provocare pentru companii în a găsi personalul calificat necesar şi, de asemenea, în a păstra angajaţii valoroşi”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.
Astfel, potrivit afirmaţiilor sale, companiile au fost nevoite să ofere salarii mai mari care au crescut în medie cu 9,35%. Pe de altă parte, în condiţiile unei pieţe a muncii în continuă schimbare, angajaţii au avut nevoie şi de alte instrumente de motivare. Astfel, şi bonusurile oferite de companii au crescut anul trecut cu aproape 19%.
În timp ce în România salariile vor creşte, în mod real, cu 5,7% anul acesta, în Polonia creşterea reală estimată este de 3,8%, în Cehia de 2,2%, în Ungaria de 2,9%, iar în Bulgaria de 4,7%. „Salariile din România cresc cu un ritm uşor mai mare decât în alte state din Europa Centrală şi de Est ca urmare a mai multor factori: economia a crescut mai rapid, iar nivelul salariilor este mai mic, mai ales pentru locurile de muncă care necesită calificare mai scăzută”, a explicat Harry Meintassis, Managing Partner al Korn Ferry Hay Group România, scrie Ziarul Financiar.
Studiul Korn Ferry Hay Group privind creşterile salariale reale a fost realizat pe baza estimărilor de majorări de salarii ale angajatorilor (în special companii multinaţionale), ajustate în funcţie de nivelul inflaţiei estimat de Economist Intelligence Unit – divizia de cercetare, analiză şi previziuni a publicaţiei The Economist.