BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Inapoi la Jules Verne








    Pe masura ce costul combustibililor creste si, odata cu el, presiunile de a diminua emisiile de dioxid de carbon, guvernele si companiile private incep sa se gandeasca la o serie de schite pentru o noua generatie de aparate zburatoare. “Este un proiect romantic”, spune arhitectul Jean-Marie Massaud (45 de ani), inconjurat de schite de mobilier in biroul lui din Paris – “dar ganditi-va totusi la Jules Verne”.

     

    Sunt peste 70 de ani de cand zeppelinul gigant Hindenburg a izbucnit in flacari la aterizarea in Lakehurst, New Jersey, omorand 36 de membri ai echipajului si pasageri si punand capat prematur unei ere a dirijabilelor. Dar datorita noilor materiale si mijloacelor sofisticate de propulsie, o gama diversa de antreprenori isi incearca din nou norocul cu colosii zburatori.

     

    Massaud, designer de hoteluri in California si al unui stadion in Mexic, nu a pus pe plansa inca detaliile tehnice si nu a gasit finantatori sau sprijin de la vreo companie pentru proiectul lui – cel de a construi un zeppelin de 210 metri sub forma de balena, cu un hotel de lux la bord, pe care l-a numit Norul Locuit (Manned Cloud, sau Le Nuage).

     

    Dar nu toate proiectele sunt atat de pretentioase ca al lui Massaud. Spre exemplu, un start-up francez din domeniul tehnologiei, Aerospace Adour Technologies, studiaza impreuna cu Posta franceza cat de fezabil ar fi transportul aerian cu dirijabile al coletelor postale. Tot in Franta, Theolia, o companie specializata in energie rege­ne­rabila, finanteaza construirea unui dirijabil si pregateste un zbor de test peste Atlantic. In Germania, Deutsche Zeppelin-Reederei, succesorul companiei care a operat zeppelinul Hindenburg, a avut succes cu o noua generatie de dirijabile pe care le foloseste pentru a transporta turisti si marfuri.

     

    Tendinta nu e cu totul noua. Zeppelin-Reederei a transportat anul trecut 12.000 de turisti in zboruri de agrement in sudul Germaniei. Aerophile, o companie franceza care a resuscitat baloanele cu nacela – ce concureaza cu dirijabilele la transportul de pasageri, dar si ca vehicule stiintifice si de publicitate – a fost fondata de doi tineri ingineri francezi in 1993.

     

    In ce o priveste, industria aviatica nu pare sa intampine prost ideea. Massaud spune ca Emirates si Air France si-au exprimat deja interesul pentru Norul Locuit. Dar la o viteza maxima de 160 de km pe ora si o capacitate maxima de cateva zeci de pasageri, multi experti in aviatie considera ca dirijabilele vor ramane nise pentru turisti sau pentru mici evenimente stiintifice sau de publicitate.

     

    “Un dirijabil este ceva magic”, spune Jérôme Giacomoni, care avea 25 de ani cand a fondat Aerophile impreuna cu un prieten. “Dar cele mai multe dintre idei sunt nebunesti.” Dirijabilele, spune el, “sunt foarte sensibile la furtuni, au nevoie de spatii generoase de aterizare si nu sunt fezabile din punct de vedere economic”.

     

    Nu inca, spun visatorii ca Massaud. Dar preturile la combustibili imping companiile aeriene sa reduca numarul de zboruri si sa retraga aparatele de generatie mai veche si mai putin eficiente. Producatorii de avioane precum Boeing si Airbus au reactionat promitand aeronave care consuma mai putin si emana mai putin dioxid de carbon.

    Asemenea ingrijorari l-au facut pe Massaud sa inceapa sa se gandeasca la dirijabile. El a conceput Norul, un dirijabil cu heliu in forma de balena, cu o viteza de croaziera de 128 de kilometri pe ora si o cabina care poate adaposti 50 de pasageri si 25 de membri ai echipajului. “Balenele uriase au ales in timpul evolutiei sa traiasca in armonie cu mediul”, spune el. “Ele sunt simbolurile vietii traite in armonie cu natura.”

     

    Massaud si-a trimis desenele la agentia aerospatiala franceza (ONERA), ai carei experti i-au sugerat, printre altele, sa reduca numarul de pasageri la 15, dar au certificat estimarile lui cu privire la fezabilitatea prototipului. “Exista nise unde dirijabilul inca poate sa se adapteze”, spune Philippe Guicheteau, consilier special pentru sisteme aeronautice militare la ONERA.

  • Inca putin si se fac zece








    “La un moment dat, si in Romania se va ajunge la o impartire mai echitabila a pietei intre retailerii care prefera investitia directa si cei care vin prin franciza”, prevede Alexander Zeciu, director general al reprezentantei companiei poloneze LPP, care a deschis in Baneasa Shopping City primul magazin propriu din tara, cu brandul Reserved.




     

    Statisticile consultantilor de la CHR Consulting arata ca in prezent piata de moda este dominata de francize, 175 de afaceri fiind inchiriate, insa tendinta este pe cale sa se modifice. De anul trecut opereaza magazine proprii in tara comerciantii germani Deichmann, New Yorker si Takko, iar deschiderea mall-ului din nordul Capitalei, de anul acesta, corespunde si cu intrarea directa in Romania a unor lanturi internationale de fashion – Peek & Cloppenburg, Leder & Schuh, cu marca Humanic, si Baltika din Estonia. 

     

    Totodata, si-au schimbat radical strategia privind Romania si spaniolii de la Inditex, care cunosteau bine piata, dupa ce in 2004 au acordat doua francize, Zara si Pull and Bear, companiei Azali Trading, care apartine grupului de retail libanez Azadea Group. “Ne-am convins de potentialul pietei si am decis sa urmam calea noastra traditionala de extindere, ceea ce inseamna control direct asupra propriilor magazine”, motiveaza pentru BUSINESS Magazin Raul Estradera din cadrul departamentului de comunicare al Inditex de ce compania a decis sa preia integral managementul pentru Romania.

     

    In jumatate de an, Inditex a ajuns la o retea de 19 magazine in Bucuresti, Cluj si Constanta, dintre care cate patru magazine Zara si Pull and Bear, cate trei magazine pentru brandurile Bershka, Stradivarius si Oysho si cate un magazin pentru Zara Home si Massimo Dutti. Iar la sfarsitul anului in curs, reteaua va numara cu cinci in plus; pe langa Zara – cel mai mare lant de magazine din portofoliul sau – Inditex duce si in Iulius Mall din Iasi patru marci (Pull and Bear, Bershka, Stradivarius si Oysho), pentru care a inchiriat o suprafata de peste 3.200 de metri patrati. Ritmul alert de extindere nu se opreste aici, in prima jumatate din 2009 fiind planificate sa fie deschise alte cinci magazine (Zara, Bershka, Pull and Bear, Oysho si Stradivarius) in Iulius Mall din Timisoara, unde retailerul spaniol va ocupa peste 3.000 mp in extensia centrului comercial la care se lucreaza in prezent.

     

    Cazul Inditex nu este singular; dupa ce a vandut in Romania timp de opt ani prin intermediul distribuitorului local Mexxem din Cluj-Napoca, Puma, unul dintre cei mai mari trei comercianti de articole sportive din lume, si-a facut tot anul acesta intrarea directa in tara. Operatiunile Puma Sports Romania au debutat luna trecuta, odata cu deschiderea primului magazin propriu, la Constanta, in City Park Mall. “Reteaua va creste cu patru noi magazine pana in 2010”, spune Stefan Pesendorfer, directorul regional pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa.

     

    De ce au ocolit pana acum marile firme piata romaneasca? “Nu aveau unde sa vina. Faptul ca s-au creat spatii potrivite de inchiriat a dus Romania in topul destinatiilor favorite, dintre toate tarile est-europene”, sustine Alexander Zeciu, explicand de ce LPP a inceput abia acum o extindere agresiva in tara, desi a avut in vedere sa intre pe piata inca din 2006. In amenajarea celor 1.260 de metri patrati, inchiriati pe doua niveluri in mall-ul din Baneasa, LPP a investit 1,8 milioane de euro. Luna trecuta, la Braila, compania poloneza a mai deschis inca doua magazine: un Reserved (500) si primul magazin Cropptown (300 mp), urmand ca pana la sfarsitul anului in curs reteaua sa ajunga la sase spatii de vanzare. In total, in urmatorii doi ani, LPP va investi peste sapte milioane de euro in 40 de magazine in tara cu trei branduri din portofoliu, Reserved, Cropptown si Esotiq.


    Intr-adevar, Romania a devenit o piata mai accesibila si datorita cresterii numarului de proiecte de mall-uri anuntate. Un studiu al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Activ Consulting estimeaza ca stocul actual de spatii de 910.000 mp se va tripla intr-un an, pana la 1,8 milioane mp de inchiriat. Romania ocupa deja a patra pozitie in Europa in functie de stocul de centre comerciale noi anuntate pentru 2008-2009, fiind devansata doar de Rusia (3,2 milioane mp de proiecte noi), Ucraina (2,8 milioane mp) si Spania (1,98 milioane mp). In urma Romaniei raman vecini precum Polonia, Bulgaria, Cehia sau Ungaria.

     

    Concret, in Romania exista in prezent aproape 41 mp de centre comerciale la mia de locuitori, iar pentru ianuarie 2010, estimarile Cushman & Wakefield indica 127 de mp, ceea ce inseamna ca vor fi disponibili peste 86 de mp de centre comerciale noi la mia de locuitori. Spre comparatie, media din Uniunea Europeana este de peste 195 mp la mia de locuitori. Cehia, de exemplu, are deja 158,5 mp la mia de locuitori, Polonia – 142 mp, iar Ungaria -120 mp.




  • Charlemagne vizeaza trei achizitii in Romania

    "Vizam trei proiecte asupra carora suntem in negocieri insa nu pot spune cate dintre acestea se vor concretiza printr-o tranzactie", a declarat Mihai Diaconescu, property & private equity consultant in cadrul Charlemagne Capital. Reprezentantul companiei britanice a precizat ca proiectele pe care Charlemagne le vizeaza spre dezvoltare in Romania sunt de tip rezidential sau cladiri de birouri, suma disponibila in acest moment pentru investitii fiind de circa 30 – 35 de milioane de euro.

     

    Reprezentantii companiei britanice, care a vandut in urma cu un an trei imobile de birouri catre DEGI intr-o tranzactie de 110 milioane de euro, considera ca piata locala ofera in acest moment mult mai multe oportunitati de investitii fata de acum un an. "Cererea este mult mai mica, deoarece multe companii nu au mai obtinut finantare. In plus, preturile sunt mult mai bune, proprietatile imobiliare erau anul trecut supraevaluate", considera Dennis Selinas, director al fondului ECPC.

     

    Compania se afla in etapa de obtinere a ultimelor avize pentru constructia unui proiect de birouri in zona Baneasa, Charlemagne achizitionand la finalul anului trecut un teren de 16.000 de metri patrati, vizavi de Aeroportul Aurel Vlaicu.. Terenul a fost achizitionat in parteneriat cu un investitor local la un pret de 1.500 de euro pe metru patrat, participatia companiei britanice fiind de cinci milioane de euro.

     

    Charlemagne Capital mai detine pe plan local si 50% din proiectul rezidential Asmita Gardens, care va livra in toamna acestui an prima faza a proiectului, insumand 362 de apartamente din cele 758 de locuinte cate va cuprinde in total. "Preturile au fost majorate in acest an cu 10% si in perioada urmatoare vor fi majorate dinou cu circa 5-10%", a precizat Atena Tiplic, project manager in cadrul Colliers International – agentul exclusiv al proiectului.

     

    Proiectul a fost lansat la vanzare in luna mai din 2006, la un pret mediu de 1.000 de euro pe metru patrat, plus TVA, pretul actual fiind de 1.600 euro/mp + TVA. Pana in acest moment au fost vandute circa 60% din apartamente, reprezentantii Colliers estimand ca preturile medii vor ajunge la 1.800 – 2.000 de euro/mp + TVA.
     

  • Dezvoltatorii imobiliari fie sunt optimisti, fie nu vor sa zica nimic de Oprescu

    Marii dezvoltatori imobiliari din Capitala, cum ar fi Plaza Centers, care are proiectul de 600 de milioane de euro Dambovita Center, sau Baneasa Investment, evita sa faca orice fel de aprecieri legate de faptul ca primaria generala a Bucurestiului a fost castigata de Sorin Oprescu.

    Aflati parerile marilor dezvoltatori imobiliari despre alegerea lui Sorin Oprescu pe www.gandul.info

  • Si totusi se lanseaza

    “Poate ca luna mai a fost cam ultima pana in septembrie pentru lansarea unui proiect care sa aiba succes, pentru ca vine Campionatul European de Fotbal, vine vara, cand interesul este mai scazut”, spune Romeo Cazanescu, directorul Conarg Real Estate, companie care a finalizat ansamblul Quadra Place din Bucuresti si care dezvolta in prezent ansamblul Rasarit de Soare.

    Acest cel mai recent proiect al Conarg a fost lansat in primavara, aproximativ jumatate din cele aproximativ 1.000 de apartamente ale ansamblului fiind vandute in prima luna de la lansare. Perioada inceputului de an, caracterizata de un “blocaj al tranzactiilor”, dupa cum o descria recent Ionut Bordei, directorul departamentului rezidential al companiei de consultanta imobiliara CBRE Eurisko, pare sa nu fi paralizat deci planurile dezvoltatorilor, care au continuat sa isi lanseze proiectele in ciuda “starii de asteptare a cumparatorilor”.

    Dezvoltatorii imobiliari spun ca nu au luat in calcul amanarea lansarilor pana la toamna sau pana la calmarea pietei afectate de criza financiara internationala. “Eu nu cred ca cineva care are creditul deja aprobat va alege sa astepte cateva luni si sa stea in continuare cu mama sau cu soacra doar fiindca spune Dinu Patriciu ca va pica piata”, sustine omul de afaceri George Padure, referindu-se la declaratiile de acum cateva luni ale oficialului Rompetrol, potrivit carora e de asteptat un recul al pietei imobiliare din cauza crizei internationale si a supraincalzirii in materie de preturi. Padure a lansat proiectul Sigma Residence & Gardens, un ansamblu rezidential cu 1.500 de apartamente in Capitala, si spune ca se bazeaza si pe experienta anterioara, adica pe ansamblul Metropolis, ale carui 273 de apartamente s-au vandut in perioada martie-octombrie 2007, “prima luna de vanzari ale Sigma Residence & Gardens decurgand bine”.

    Reprezentantii companiilor de consultanta imobiliara spun ca nu au recomandat amanarea lansarii unui proiect rezidential, in ciuda conditiilor neprielnice din primele luni ale anului. “Lansarea proiectelor sau inceperea vanzarilor sunt strict legate de obtinerea autorizatiilor si de viteza cu care partenerii dezvoltatorilor pot livra in timp util serviciile de care acestia au nevoie pentru a incepe promovarea proiectului”, sustine Simina Istrate, senior residential consultant in cadrul Colliers International. Dupa parerea ei, un proiect cu o amplasare buna si dezvoltat de o companie puternica nu va fi afectat de reducerea cererii in ultimele luni, amintind ca numai in acest an au fost lansate sase proiecte al caror agent exclusiv este Colliers, comparativ cu unul singur in perioada similara a anului trecut.

    Un studiu al companiei imobiliare arata ca pe intreg parcursul anului trecut au fost lansate 18 ansambluri rezidentiale in Bucuresti, cu mai mult de 200 de locuinte, comparativ cu 17 proiecte in urma cu doi ani. In primele luni ale acestui an, pe langa cele doua ansambluri mentionate mai sus au fost aduse pe piata alte cateva proiecte de dimensiuni mari, printre care Sunset Residences (peste 2.100 de apartamente) dezvoltat de catre grupul maghiar Ablon, Confort City (1.580 de apartamente) – proiectul fratilor Negoita, Lacul Morii (420 de apartamente) sau Global City Residential (381 de apartamente in prima faza).

    “Toamna se lanseaza foarte multe proiecte rezidentiale, motiv pentru care nu ne-am gandit la amanarea lansarii proiectului pentru aceasta perioada”, spune Belen Rodriguez, marketing manager al CP Grupo. Dezvoltatorul spaniol a lansat recent primul sau proiect de aici, Lakeland Residence din Bucuresti, care va presupune o investitie de 25 de milioane de euro pentru construirea a 144 de apartamente. Rodriguez considera ca vara reprezinta o perioada buna pentru lansarea unui ansamblu rezidential, potentialii clienti fiind mai relaxati si putand sa analizeze mai bine ofertele existente pe piata.

    Inceputul verii reprezinta si perioada aleasa de dezvoltatorul proiectului Green Lake (637 de locuinte), Quality Living Developers Romania, care va lansa in perioada urmatoare un nou proiect rezidential – Waterfront. Tot in urmatoarea perioada ar urma sa fie lansate cateva proiecte ale Adama, a caror constructie a si inceput, potrivit oficialilor, care adauga ca perioada lansarii nu a fost determinata de conditiile din piata, ci de “construirea unui nou brand care sa inglobeze toate proiectele companiei”.

    Organizatorii targului de apartamente Condominium spun insa ca ritmul de lansare a proiectelor rezidentiale a incetinit in acest an comparativ cu anul precedent, o explicatie fiind imputinarea terenurilor foarte bune pentru dezvoltari imobiliare. “Insa daca cineva obtine toate creditele si avizele, nu va sta cu terenul degeaba, va incepe investitia indiferent de perioada”, spune Felicia Iordache, unul din organizatorii targului, care se bazeaza, ca si consultantii imobiliari, pe cererea mare de locuinte din Bucuresti si din restul tarii.

    Ionut Bordei de la CBRE Eurisko insista, la randul lui, ca ramane calm fata de scaderea numarului de tranzactii pentru ca “este vorba de un blocaj artificial, atat timp cat clienti exista”. Dupa el, daca nu vor mai exista cumparatori o perioada lunga de timp, doi-trei ani – “sa nu se vanda nimic, nu sa se vanda mai putin” – abia in acel moment se va putea vorbi de o criza in adevaratul sens al cuvantului “si nu se va mai construi nimic”.

    In tot cazul, unii consultanti considera ca toamna care urmeaza va fi o perioada mult mai buna decat cea actuala pentru noile proiecte rezidentiale, sezonul de primavara fiind aproape incheiat. “Sunt sanse reduse sa avem noutati pentru perioada imediat urmatoare, desi urmeaza sa obtinem avizele. Vom lansa insa cu siguranta inca doua noi proiecte pana la finalul acestui an, probabil la toamna”, afirma directorul Conarg Real Estate.

  • Pomponio vrea 13-14 mil. euro de pe Bursa

    Obiectul ofertei il constituie vanzarea unui numar de 14.616.700 actiuni nominative emise de catre Pomponio S.A., adica 25% din capitalul social majorat al companiei. Actiunile sunt liber negociabile de la data admiterii la tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti, avand o valoare nominala de 0,1 Lei si au atasate drepturi de alocare.

    Pretul de vazare pe actiune este de 3,25 lei iar valoarea minima a subscrierii este de 1.000 de lei, iar cea maxima de 350.000 de lei. La cursul leu/euro afisat de BNR astazi, compania ar urma sa obtina 12,9 milioane de euro in cazul unei subscrieri de 100% a ofertei initiale. "Speram sa obtinem undeva intre 13 si 14 milioane de euro in urma listarii la Bursa", a declarat Luca Anversa, presedintele si principalul actionar al companiei.

    Aceeasi opinie este impartasita si de reprezentantii EFG Eurobank Securities, societatea de brokeraj care intermediaza procesul de listare, care au precizat ca estimeaza o suprasubscriere mai mare decat cea obtinuta de producatorul de materiale de constructii Teraplast Bistrita (TRP). IPO-ul Teraplast s-a incheiat la finalul lunii aprilie cu o suprasubscriere de 4%, compania facandu-si debutul la bursa pe 5 mai prin listarea drepturilor de alocare.

    Perioada de subscriere a ofertei Pomponio se va incheia pe 22 mai, pe 23 mai va fi data alocarii, pe 26 mai este stabilita data tranzactiei iar pe 29 mai cea a decontarii. Listarea drepturilor de alocare se va face in cursul lunii iunie iar listarea actiunilor este programata pentru luna iulie.

    Dupa oferta publica de actiuni, Luca Anversa isi va reduce participatia la 63,75% de la 85%, Tarana Alberto la 7,50% de la 10% iar Limbean Cosmin va detine 3,75% din companie, fata de 5% in prezent, restul de 25% din actiuni urmand sa fie tranzactionabile. "Anul acesta vrem sa oferim ca dividende actionarilor aproximativ 40% din profitul net", a mai spus Anversa, intrebat fiind de posibilitatile de remunerare a celor care vor cumpara actiuni sau drepturi de alocaret

    Pomponio a fost infiintata in 2000 si are activitati in productia de betoane si prefabricate de beton, constructii industriale si dezvoltari imobiliare. Cifra de afaceri a Grupului Pomponio in anul 2006, conform situatiilor financiare IFRS auditate, a fost de 54,7 milioane lei (15,5 milioane de euro), profitul fiind de 2,23 mil. euro. Pomponio are in prezent aproximativ 280 de angajati.

    Dezvoltare pe imobiliare

    "Vrem ca pe termen mediu sa ajungem la proportii egale ca venituri obtinute din cele trei activitati ale noastre: dezvoltarea imobiliara, lucrarile de constructii pentru alte companii si productia de beton, prefabicate si agregate", a mai precizat presedintele si principalul actionar al companiei.

    40% din veniturile obtinute de catre companie sunt generate de activitatile interne de constructie – productie de beton si agregate pentru lucrarile de constructie la propriile proiecte, in timp ce restul veniturilor este obtinut de lucrarile derulate pentru diverse companii. Printre proiectele de referinta ale Pomponio se numara Alba Mall, noua fabrica de lapte a Albalact si fabrica de bere a Romaqua, contract castigat de catre compania din Alba Iulia.

    Potrivit lui Anversa, planurile de investitii al Pomponio pentru acest an au o valoare de 16 milioane de euro, cea mai mare parte din aceasta suma urmand sa fie destinata demararii unui proiect rezidential in Alba Iulia. Proiectul va reuni 280 de apartamente si un spatiu comercial si va necesita investitii estimate la 11 milioane de euro, termenul de finalizare fiind 2012.

    "2,5 milioane de euro vor avea ca destinatie un proiect rezidential aflat in derulare deja in sudul orasului Alba Iulia, care va avea 76 de apartamente, un milion de euro va fi investit intr-un ansamblu rezidential in Sebes si 1,5 mil. euro intr-o statie de betoane la Turda. Vom folosi banii obtinuti din listarea actiunilor la Bursa si din fonduri proprii", a explicat Luca Anversa.

    Pomponio a incheiat anul trecut cu un profit net estimat de 7,5 mil. euro la afaceri de 27 mil. euro, estimarile pentru 2008 si 2009 fiind de 5,75 milioane de euro respectiv 6,73 mil. euro.

  • Proiectele de business Dunca

    Coborat din varful muntilor intr-un pick-up mare, dar atat de innoroit incat nu prea i se deslusesc nici marca si nici culoarea, Romeo Dunca a parut la inceput putin dispus sa stea de vorba despre afacerile pe care le conduce sau despre cum a fost in Sahara, cu motocicleta. A fost doar o impresie, era obosit; ramas in tricou, jeansi si bocancii de munte, vorbeste despre Sahara, Polul Nord, Himalaya, dar si despre planul lui de a investi in turismul din tara.

    Romeo Dunca venea de la Poiana Marului, un sat situat la trei ore de Timisoara, unde are in plan sa inceapa o fuziune intre afaceri si pasiunile sale sportive, implicandu-se in dezvoltarea turistica a Muntilor Banatului: “Vrem sa aducem Austria la poalele Muntelui Tarcu, unde sunt 11 varfuri de peste 2.000 de metri, sau mai bine zis sa oferim o alternativa celor care merg la schi in Austria, fie ca sunt romani sau unguri”, spune Romeo Dunca. Este vorba despre un proiect de statiune de schi, ale carui planse sunt intinse peste tot in sala de sedinte de la Dunca Expeditii. Proiectul nu este nou: a mai fost luat in calcul in perioada de dinainte de 1989, cu denumirea Perla Banatului, iar in actuala sa forma sunt luate in calcul zeci de kilometri de partii, instalatii pentru dotarea acestora si construirea de 10.000 de locuri de cazare, alaturi de lucrari de infrastructura si dezvoltare locala.

    Implicarea lui Dunca in proiect priveste conturarea conceptului statiunii si a planului de urbanism zonal, implicarea autoritatilor locale, iar din punct de vedere investitional, omul de afaceri timisorean va asigura dotarea cu instalatii a celor 11 partii, instalatii care costa 50 de milioane de euro.

    La conceptia proiectului, Dunca colaboreaza cu cea mai mare firma de profil, Ecosign din Canada, specializata in proiectarea de statiuni de schi. “Vrem sa arate si bine, dar sa fie totul ecologic, sa nu deranjam cu nimic zona, padurea sau muntele. Lungimea partiilor va fi de la 2.200 la 1.400 de metri, iar diferentele de nivel vor fi intre 400 si 800 metri. E un proiect de cateva sute de milioane de euro, care se va amortiza imediat”, crede Dunca.

    Pentru pastrarea mediului, planurile prevad construirea a 10.000 de locuri de cazare la poalele muntelui. “In Romania nu lipsesc locurile frumoase, dar nu stim sa le punem in valoare. De regula, daca ajungem intr-un loc il distrugem”, spune Dunca. Proiectul de statiune de schi al lui Dunca nu este singurul de acest gen din Romania, desi este deocamdata cel mai mare. Arieseni Schi Resort, propus de Schi Resort SRL, firma controlata de omul de afaceri Silviu Prigoana, a depus in urma cu un an un proiect de statiune de schi la primaria din Arieseni din judetul Alba. Proiectul propune o investitie de 110 milioane de lei (30 de milioane de euro) si presupune construirea a 10 partii de schi cu o lungime totala de 12,55 km, cu dotari de cinci stele, 3.500 de locuri de cazare in cinci hoteluri, 86 de pensiuni si 47 de case de vacanta. In legatura cu acest proiect nu s-a luat inca nicio decizie, planul lui Prigoana fiind inca evaluat de Primaria din Arieseni.

    Un alt proiect care nu prea are sanse de a mai fi construit – din motive de protectie a mediului – este cel de la Padis, care presupune amenajarea a opt partii, dar si cel de la Paltinis, din judetul Sibiu, care este deocamdata tot in stadiu de analiza. Momentan, in Romania sunt omologate 25 de partii de schi – in principal in statiunile de pe Valea Prahovei, dintre care doar 12 au instalatii de telescaun si iluminare pe timp de noapte, precum si tunuri de zapada. Partii s-au mai construit in multe judete, precum Suceava, Alba, Gorj, Sibiu, Timis sau Bihor, numarul total al locurilor unde se schiaza fiind de peste 60, cu o parte dintre partii in curs de omologare.

    Dimensiunea proiectului de statiune la care s-a gandit Dunca este tipica modului sau de a gandi afacerile sau viata personala: “Intotdeauna am fost curios sa aflu ce este dupa limita – de asta fac sporturi extreme, am intrat intr-o afacere dificila cum e cea cu transporturile si vreau sa impun un plan urbanistic zonal (PUZ) Primariei din Poiana Marului – pentru a nu se transforma zona aceea superba intr-un conglomerat de cladiri, vilute sau hoteluri, cum e in alte statiuni”, sustine Dunca.

    Omul de afaceri timisorean este astazi mult mai popular si mai cunoscut prin prisma realizarilor sale sportive – participarea la raliul Dakar, ascensiunea unui optmiar din Himalaya, mersul pe schiuri pana la Polul Nord, titlul national la snowmobil sau plasarea pe locuri fruntase in cursa de motocros enduro Romaniacs – si mai putin prin realizarile sale ca om de afaceri, cu toate ca Dunca Expeditii este una din cele mai importante companii de transport din Romania, cu circa 500 de camioane si 700 de angajati. Conform companiei de consultanta Compass Consulting, tipologia pietei de transporturi presupune existenta unui pluton de cateva companii mari (care lucreaza cu instrumente de fidelizare a clientilor si servicii conexe si detin cateva sute de camioane), mai multe firme medii, unde sunt cele mai multe probleme si falimente, caci este dificil de depasit fara ajutor etapa antreprenoriala de organizare – specifica pentru mai putin de 20-30 camioane – si firme mici (in general cu mai putin de 5-7 camioane), care pot trai foarte bine atat timp cat vor gasi parteneri care au nevoie de ei, pentru a supravietui.

  • Stocul de birouri din Capitala acopera mai putin de jumatate din cerere

    "Zona de nord si cea centrala a Bucurestiului raman preferatele dezvoltatorilor de pe piata de spatii de birouri din capitala. In ciuda atractivitatii sale, zona centrala se confrunta cu o lipsa de terenuri mari potrivite pentru proiecte birouri de Clasa A de mari dimensiuni", se spune in studiul citat.

    Potrivit informatiilor existente, pana in 2010 se vor finaliza mai multe cladiri de birouri, care vor insuma oeste 162.000 de metri patrati. In acest spre exemplu, sunt anuntate spre finalizare Bucharest Tower Center, situata pe Ion Mihalache, Metropolis Center, situat in zona Pietei Victoria, Platinum Center, situat in zona Pietei Unirii sau Dorobanti Office Building, situat in zona Dorobanti.

    "Pretul mediu de vanzare pentru spatiile de birouri de clasa A din centrul Bucurestiului se situeaza in jurul valorii de 2.500 de euro de metru patrat plus TVA. Exista si cladiri de birouri cu o locatie ultracentrala pentru care pretul de vanzare ajunge chiar la 3.200 de euro pe metru patrat plus TVA", se mai arata in studiul Coldwell Banker.

    Chiriile medii pentru spatiile de birouri situate in centrul orasului au ajuns la un nivel de 19-22 de euro pe metru patrat plus TVA pentru spatiile de clasa A si intre 14 si 16 euro pe metru patrat plus TVA pentru spatiile de birouri de clasa B. Pentru urmatorii trei ani, specialistii companiei de consultanta estimeaza ca nivelul chiriilor din zona mentionata va creste in medie cu 1-4 euro pe metru patrat.

    "Randamentele pentru spatii de birouri s-au situat la 6-7% in 2007, dar au existat si cazuri in care tranzactiile s-au incheiat la randamente de sub 6%. Randamentele acestui segment de piata vor continua sa scada in 2008 cu aproximativ 0,5- 1,0%", se mai spune in studiul Coldwell Banker.

    In ceea ce priveste contractele de inchiriere, acestea se incheie cel mai adesea pe o durata de 3-5 ani, cele pe 7-10 ani fiind rar intalnite. Chiria se plateste in euro, lunar sau trimestrial iar chiriasul trebuie de asemenea sa suporte si cheltuielile de intretinere, care variaza de la 2,5 la 4 euro/mp plus TVA pe luna.

    Preturile locurilor de parcare aferente cladirilor de birouri din centrul Bucurestiului sunt de 60-80 euro/mp plus TVA pentru cele exterioare si de 100-150 euro/mp plus TVA pentru cele interioare, potrivit datelor citate in studiu.

  • Pe toti ne cheama Google

    Pentru cei mai multi utilizatori de internet, Google este cel mai mare motor de cautare din lume. In spatele acestui superlativ stau insa multe alte servicii, compania putand fi asemanata cu o caracatita care si-a extins de-a lungul vremii tentaculele intr-o multime de domenii. Practic, Google are acum in jur de 117 servicii online diferite, de cautare, de publicitate, de comunicare si socializare, de statistica, de localizare in spatiu, nemaipunand la socoteala alte 11 care nu mai exista in prezent pentru ca fie nu au trecut de perioada beta, de testare pe piata, fie au fost incorporate in servicii mai complexe. Numai pentru cautare online, spre exemplu, compania ofera 35 de servicii, majoritatea fiind pagini de internet echivalente Google, dar care isi concentreaza cautarea pe un singur domeniu, cum ar fi filme, muzica, fotografii sau stiri.

    Cu toate acestea, pozitia dominanta pe internet nu pare a fi suficienta pentru Google, care vrea acum sa atraga online si ceea ce de obicei se petrecea exclusiv pe computerele personale – stocarea de continut digital pe serverele Google, plecand de la documente si pana la melodii, poze, filme sau orice alt tip de fisiere, pe principiul deja cunoscut ca „the network is the computer“, adica tot ceea ce se gaseste pe un anumit hard disk poate fi mutat pe internet, spre a fi accesibil de oriunde. Despre un astfel de serviciu, la care compania ar fi inceput sa lucreze in urma cu cativa ani, se zvoneste de multa vreme, insa publicatia The Wall Street Journal a scris la finalul anului trecut, citand surse apropiate planurilor Google, ca Gdrive, cum se va numi serviciul, ar putea fi lansat in lunile urmatoare.

    Conducerea Google nu a dorit sa comenteze informatia. „Capacitatea de stocare este o componenta importanta in strategia noastra de a atrage clienti catre aplicatiile online“, spune unul dintre reprezentantii companiei, refuzand insa sa vorbeasca despre alte servicii de stocare in afara de cele pe care deja le ofera, incepand cu Gmail si cu Google Docs, de lucru in retea pe baza unor documente accesibile mai multor utilizatori. „Mail-ul, continutul digital si documentele se vor muta pe internet, fiind deci mai usor de accesat si de utilizat“, spune acelasi reprezentant al Google. „Ne vom concentra pe imbunatatirea serviciilor web, in care intra si capacitatea de stocare, dar momentan nu avem niciun anunt de facut.“

    Gdrive ar urma sa furnizeze un anumit spatiu de stocare gratis, iar suplimentarea lui sa se plateasca, desi nu se stie cum anume vor fi structurate costurile, avand in vedere ca noul serviciu ar urma sa functioneze ca un fel de inglobant al tuturor serviciilor de stocare oferite de Google, cu acces la documente pe baza cautarii dupa cuvinte-cheie. Pentru cei ce isi creeaza o adresa de Gmail noua, spatiul de stocare porneste de la 2,8 GB de memorie si poate depasi 5 GB, in conditiile in care capacitatea creste cu peste 25 MB in fiecare zi. Anul acesta, compania a inceput sa ofere si utilizatorilor de alte servicii posibilitatea de a cumpara spatiu de stocare in cadrul acestora. Spre exemplu, Picasa Web Albums, unde pot fi pastrate fotografii, ofera gratuit un spatiu de 1 GB, dar utilizatorii pot plati 20 de dolari pentru 6 GB in plus, 75 de dolari daca vor 25 GB, 250 de dolari pentru 100 GB si 500 de dolari pentru 250 GB. „Fiecare din aceste servicii are propria sa componenta de oferta gratuita. Dar are sens ca la un moment dat sa fie unite sub acelasi acoperis“, a declarat Jason Freidenfelds, purtator de cuvant al Google, pentru revista Popular Mechanics.

    Pentru un serviciu ca Gdrive, analistii considera ca preturi precum cele de mai sus ar fi prea mari; ar fi nerentabil sa platesti 500 de dolari pentru 250 GB, cand un hard disk de patru ori mai mare va costa in 2010 in jur de 300 de dolari, potrivit estimarilor Microsoft. Avantajul unui asemenea serviciu de stocare online este insa evident mobilitatea, faptul ca accesul la continutul digital nu mai depinde de computerul unde fisierele sunt salvate si nici de echipamente portabile de stocare, ci doar de accesul la internet printr-un cont personal protejat de parola.

    Dar cat de sigur ar putea fi acest sistem, pentru utilizatori care stocheaza pe Gdrive documente importante? Faptul ca exista un cont si o parola nu garanteaza siguranta informatiilor, mai ales ca pentru un hot de informatii, parola nu reprezinta o piedica prea mare. Iar avantajul mobilitatii ar putea deveni un dezavantaj in situatii in care conexiunea la internet nu functioneaza sau nu exista deloc, cum se intampla in avion, de exemplu.

    Gdrive nu este prima initiativa de acest gen, principalii competitori ai Google, Microsoft si Yahoo!, avand deja in oferta si servicii de stocare online. Dar cu toate acestea, servicii precum SkyDrive, Box.net, Mozy sau Yahoo! Briefcase nu au castigat foarte multi adepti. Acesta din urma, spre exemplu, a propus un model greoi de acces la continutul digital plasat pe internet – utilizatorii trebuie sa acceseze un site si sa urmeze mai multi pasi pana ajung la documentele stocate online. Metoda pare totusi ceva mai eficienta impotriva furtului de informatii.

  • Castigatorii pariului imobiliar

    Cand, in 2006, comertul de electrocasnice trecea printr-o perioada foarte slaba, Lorand Szarvadi, fondator si CEO al retailerului Domo, privea cu oarecare invidie la investitorii in piata imobiliara. „Scot bani fara mari batai de cap“, spunea Szarvadi intr-o perioada in care cauta solutii sa mentina Domo pe profit. Omul de afaceri se gandea si el sa investeasca in real estate, dar perioada nefasta prin care trecea principala sa afacere nu-i lasa prea mult timp pentru a se implica si el intr-o dezvoltare imobiliara.

    Anul trecut insa, Lorand Szarvadi a vandut, impreuna cu partenerii sai, pachetul majoritar al companiei catre fondul de investitii Equest si, la scurt timp dupa ce a incasat banii, a cumparat un teren de 100 de hectare in nord-vestul Bucurestiului, pentru care planuieste un proiect de anvergura. Suma platita pentru teren, estimata intre 20 si 30 de milioane de euro, a provenit din surse proprii, explica acum omul de afaceri. Iar tranzactia a survenit la scurt timp dupa ce familiile Szarvadi si Hegedus, care au fondat afacerea cu electrocasnice din care controlau in momentul vanzarii circa trei sferturi (restul apartinand fondului de investitii RAEF), au incasat aproape 42 de milioane de euro pentru 50% din actiunile Domo. Fondatorii au ramas deocamdata actionari minoritari, cu circa 25% din actiuni.

    Paradoxal, in momentul cand a semnat vanzarea Domo, Lorand Szarvadi era aproape convins ca nu va investi totul in real estate. „Mai trebuie sa raman la Domo si nu eram sigur ca voi avea timp sa ma ocup“, spune el acum. Insa a aparut oportunitatea de a cumpara un teren de mari dimensiuni, iar banii tocmai ii intrau in cont. Si chiar cu riscul de a-si supara familia (sotia sa nu a fost incantata de ideea de a plasa aproape toti banii intr-un singur teren), Szarvadi a decis sa cumpere un lot de 100 de hectare. „Nu am timp sa ma ocup de proiecte mici“, isi justifica el decizia de a porni de la inceput cu un mini-orasel. Dezvoltarea proiectului (planuit sa cuprinda 1.000 de vile si 1.000 de apartamente) va fi finantata din credite bancare si va necesita investitii de peste 300 de milioane de euro. Si pentru a rezolva problema timpului limitat, Szarvadi negociaza atragerea in proiect a unei companii de project management.

    Lorand Szarvadi nu este nici pe departe singurul om de afaceri din Romania care si-a plasat disponibilitatile in real estate. Ba chiar, in ultimii ani, numarul investitorilor autohtoni in piata imobiliara a crescut foarte tare, odata cu boom-ul din sector. „Piata imobiliara iti ofera un castig usor“, explica Bogdan Georgescu, directorul general al companiei de consultanta imobiliara Colliers International. „Nu depinzi de angajati care sa vina la munca si inca poti obtine profituri foarte bune.“ Poate nu la fel de bune ca pana acum, cand dublarea sumei intr-un an nu era de domeniul fantasticului, dar analistii inca vad cresteri de cel putin 15% anual pentru urmatorii cativa ani.

    Cele mai multe investitii sunt mai degraba speculative – terenurile, de exemplu, sunt considerate plasamente sigure si au adus in ultima perioada randamente exceptionale. Este normal astfel ca antreprenori care si-au vandut in intregime sau partial afacerile pe care le-au dezvoltat dupa 1989 sa-si plaseze banii incasati intr-un domeniu ce promite cresteri spectaculoase. „Antreprenorii vor sa faca ceva cu banii pe care ii incaseaza, nu sa-i puna la banca si sa astepte un extras de cont“, evidentiaza avocatul Gabriel Biris, managing partner al casei de avocatura Biris Goran, care reprezinta interesele mai multor investitori in piata imobiliara.

    De altfel, unul dintre concurentii lui Szarvadi, omul de afaceri Gyorgy Baba, care a fondat retailerul de electrocasnice Cosmo, a investit in piata imobiliara dinainte de a renunta la pachetul majoritar al companiei (Baba a vandut, in 2006, 51% din actiunile Cosmo turcilor de la Sabanci Holding). „Am inceput cu partea de servicii – spatii comerciale si de depozitare – pe care le inchiriez, dar m-am gandit sa investesc si in apartamente“, spune el. Unul dintre clienti este chiar Cosmo, dat fiind ca tranzactia nu a vizat si proprietatile imobiliare, ci doar afacerea de comert. Dar o buna parte din suma obtinuta din vanzare, estimata la vremea respectiva la circa cinci milioane de euro, a fost investita in achizitia de terenuri in nordul Bucurestiului. Acum Gyorgy Baba pregateste un complex rezidential pe unul dintre terenuri, motivand – mai in gluma, mai in serios – ca rata profitabilitatii va fi cu siguranta mai ridicata decat in comertul cu electrocasnice.

    Astfel se face ca multi dintre antreprenorii care si-au vandut in ultimii ani afacerile au ales piata imobiliara. La fel ca si Gyorgy Baba, Lucian Butnaru, care a vandut companiei americane TechTeam producatorul de software Akela, infiintat de el in 1998, sau ieseanul Gabriel Mardarasevici, fondatorul Radix, firma preluata in 2005 de Ness Technologies, aveau deja experiente in real estate inca dinainte de a-si vinde companiile, astfel ca plasarea sumelor obtinute din vanzare in acelasi sector a fost fireasca.

    Din cele trei milioane de euro obtinuti din vanzarea Akela, Butnaru a pus deoparte in jur de 20% din suma, restul banilor fiind investiti exclusiv in imobiliare. „In alte companii IT nu puteam investi, pentru ca in contractul cu TechTeam aveam o clauza prin care mi se impunea sa nu detin sau sa sustin alte companii din domeniu“, explica el. Si cum Butnaru era oricum convins ca investitiile imobiliare au oricum un randament mai mare, pe langa faptul ca sunt si mai sigure, destinatia banilor a fost clara. Acum, omul de afaceri isi evalueaza terenurile si cladirile pe care le-a dezvoltat la circa 12 milioane de euro. Unul dintre proiecte este o cladire de birouri de 3.000 de metri patrati, construita pe bulevardul Dacia, unde a investit mai mult de trei sferturi din suma incasata de la TechTeam. „Rolul acestei cladiri a fost sa devina spatiu de birouri pentru companii de mici dimensiuni, care au nevoie de un birou de 150-200 de metri patrati. In prezent, am deja opt chiriasi acolo.“

    Un alt om de afaceri cunoscut pentru afacerile din domeniul IT, ieseanul Gabriel Mardarasevici, se pregateste acum sa inceapa prima sa dezvoltare. Pana acum, piata imobiliara a fost doar un mod de a plasa banii. „Din nefericire“, puncteaza Mardarasevici, care si-a stabilit ca „rezolutie pentru noul an“, adauga el glumind, sa schimbe situatia. Astfel ca si-a propus „sa incerce marea cu degetul“ si sa lanseze o prima dezvoltare rezidentiala in Iasi, unde are deja terenul si autorizatiile. Un cartier de case „pentru premianti“, adica destinate persoanelor cu venituri mari, dupa cum il defineste. Pe langa acest proiect, mai are si un plan de a construi o cladire de birouri in centrul Iasiului, care inca nu este pus la punct.