Tag: mediu

  • Şapte maşini clasice care au făcut istorie

    AMC Javelin (1968-1974)

    Preţ mediu: 35.000 dolari

    Face parte din categoria “muscle car”, însă poate fi cumpărată la un preţ mai mic decât alte modele mai cunoscute. Şi-a câştigat faima în timpul competiţiilor Trans-Am.


    Citroen 2CV (1948 — 1990)

    Preţ mediu: 15.000 dolari

    În anii de după al doilea război mondial, Citroen şi Volkswagen au fost companiile cu cea mai rapidă creştere. Caracteristica cea mai importantă era suspensia, care permitea drumuri pe suprafeţe dure.


    Fiat 124 Sport Spider (1968 — 1985)

    Preţ mediu: 9.500 dolari

    Fiat a construit peste 200 de mii de exemplare în cei 17 ani de existenţă ai modelului, motiv pentru care preţul e unul relativ mic.


    Ford Mustang (1964 — 1973)

    Preţ mediu: 230.000 dolari

    De-a lungul timpului, Mustangul a devenit mai rapid şi mai confortabil decât primul model lansat. Pentru colecţionari, însă, maşina produsă de-a lungul anilor ’60 rămâne cea mai impresionantă.


    Pontiac Firebird (1970 — 1981)


    Preţ mediu: 80.000 dolari

    Actorul Burt Reynolds este cel care a făcut această maşină celebră, în filmul “Smokey şi banditul”. Firebird a fost numită de nenumărate ori “esenţa” industriei auto  americane.


    Volkswagen Beetle (1953 — 1980)


    Preţ mediu: 35.000 dolari

    Toată lumea a auzit de “broscuţă”. Este modelul care a doborât cele mai multe recorduri, fiind cea mai bine vândută maşină din istorie şi cel mai longeviv model produs vreodată.


    Porsche 914 (1970 — 1976)


    Preţ mediu: 32.000 dolari

    Dacă astăzi modelul 911 este considerat cel mai de succes model al Porsche, în anii ’70 lucrurile nu stăteau chiar aşa. Deşi era mai încet decât 911, varianta 914 era considerată mult mai luxoasă.

  • Salariul mediu net a scăzut cu 3,1% în luna mai, la 1.682 lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari câştiguri

     Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat domeniile extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale (5.512 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (959 lei).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna mai 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,9%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 124,9%, cu 3,9 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2014.

    În luna mai 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă, ca urmare a acordării în luna aprilie de premii ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), sume din profitul net şi sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta spune că proiectul Roşia Montană este blocat fără sprijin politic: Eu însă susţin exploatarea

     Întrebat dacă Roşia Montană mai are o şansă în acest moment, Ponta a răspuns: “Până nu există o susţinere politică clară, nu”.

    El a precizat că, personal, consideră că este mai bine pentru ţară să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, cât timp sunt respectate toate normele de mediu.

    “Ori proiectul era ca la gazele de şist, nici nu a început şi deja se ştia că va fi ceva rău. Eu sunt pentru exploatarea resurselor naturale”, a adăugat Ponta.

    În 2011, când se afla în opoziţie, Ponta afirma că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului Roşia Montană sunt o încercare de a-şi proteja sponsorii din campania electorală şi că şeful statului se gândeşte doar la buzunarele sale şi niciodată la interesele României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania aeriană pentru care mii de tineri au renunţat la România ar putea veni la Otopeni

    “MUNCESC PENTRU CA ÎNTR-O ZI SĂ POT SĂ TRĂIESC FERICITĂ şI PE O BUCATĂ DE PĂMÂNT ROMÂNESC.” Este numitorul comun la care ajung cei care caută pe site-urile economice din România numele companiei Emirates. Jurnaliştii scriu despre salariul mediu de peste 1.500 de euro pe care arabii îl oferă însoţitorilor de bord români, despre absolvenţi de liceu sau facultate care participă la interviuri de angajare pentru că vor să prindă un job în Dubai sau despre stewardesele care deja lucrează în aeronavele Emirates.

    Dat fiind că linia aeriană nu zboară din România, numărul de ştiri în care este menţionată nu e deloc mic. Ce-i drept, Emirates a organizat în repetate rânduri sesiuni ample de recrutare în România mizând pe faptul că oferă un salariu triplu faţă de venitul mediu, asigură cazare şi masă şi posibilitatea de a vizita întreaga lume. Câteva mii de tineri din România sunt deja angajaţii companiei, unul dintre ei fiind chiar pilot. „Emirates angajează de mult timp tineri români şi din Europa de Est pentru că fetele sunt frumoase, învaţă uşor limbi străine şi relaţionează uşor cu oameni din alte culturi”, spune Ana, care a lucrat ca stewardesă în Dubai pentru mai mulţi ani.

    O ştire a colegilor de la agenţia de presă Mediafax de la mijlocul lunii iunie anunţa, citând surse din turism, posibila venire a Emirates pe piaţa locală. Iar interesul este cât se poate de real, potrivit departamentului de comunicare din companie. „Am explorat în ultima perioadă potenţialul oportunităţii începerii zborurilor între Bucureşti şi Dubai cu numeroase părţi din România”, a declarat pentru Business Magazin un purtător de cuvânt al companiei Emirates, precizând că nu poate face niciun anunţ suplimentar în momentul de faţă. Potrivit Mediafax, reprezentanţii Emirates s-au întâlnit în ultimele luni cu reprezentanţi ai mai multor agenţii de turism din România şi cu oficiali din conducerea aeroportului Otopeni, anunţându-şi intenţia de a opera zboruri între Bucureşti şi Dubai.

    ZVONURILE LEGATE DE O POSIBILĂ VENIRE A EMIRATES ÎN ROMÂNIA SE LEAGĂ ÎN PRIMUL RÂND DE ELIMINAREA VIZELOR PENTRU ROMÂNI. Obţinerea acestora era greoaie şi îi descuraja pe mulţi să călătorească acolo”, spune Roxana Bălcescu, directorul agenţiei de turism CMB Travel. Începând din aprilie 2014, cetăţenii români, dar şi cei din alte 12 state ale Uniunii Europene care călătoresc în Emiratele Arabe Unite nu mai au nevoie de viză dacă vizitează ţara pentru o perioadă de maximum 30 de zile, potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti. Decizia vizează şi locuitorii din Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, Cipru, Croaţia şi Bulgaria, astfel că pentru toate cele 28 de state ale UE se elimină vizele.

    Românii care ajung în Dubai trebuie să încheie o asigurare medicală, fie printr-o societate de asigurări emirateză, fie printr-o societate din străinătate, şi să aibă documente de călătorie valabile cel puţin şase luni de la data intrării pe teritoriul ţării. Oficialii guvernului din Emirate precizau anterior într-un comunicat de presă că scopul deciziei este „să consolideze relaţiile politice şi economice” cu Uniunea Europeană, precum şi „să promoveze turismul în ambele direcţii”. Până la eliminarea vizelor, companiile aeriene şi agenţiile de turism intermediau contra unei sume de circa o sută de euro de persoană formalităţile de obţinere, iar procesarea dura câteva zile.

    RADU MERICA, FOSTUL PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL COMPANIEI NAŢIONALE AEROPORTURI BUCUREŞTI, SPUNE CĂ ORICE OPERATOR AERIAN CARE ALEGE SĂ OPEREZE ÎNTR-O NOUĂ DESTINAŢIE CAUTĂ ANUMITE FACILITĂŢI. „Noi am încercat în ultimul an să creăm un cadru general prin care să promovăm aeroportul de la Otopeni, aflat în competiţie directă cu cele din Sofia, Belgrad şi Istanbul. O companie care vine să opereze pe un nou aeroport îşi asumă nişte riscuri, gradul de ocupare fiind neprofitabil în primele luni de la inaugurarea rutei”, spune Merica. Aeroportul de la Otopeni oferă o scutire de la plata taxelor de aeroport pentru o anumită  perioadă – „e cert că fără astfel de scheme nu vine nimeni să zboare pe un aeroport”.

    Emirates poate deveni un concurent serios mai ales pentru cei de la Turkish Airlines pe segmentul pasagerilor care călătoresc în Asia de Sud-Est şi Oceania. China, Thailanda, Japonia, India şi Malaezia sunt principalele destinaţii înspre care românii călătoresc cu escală în lipsa unui zbor direct, fie în interes de afaceri, fie pentru vacanţe exotice. În prezent, în afară de turci, companii precum Air France KLM, Lufthansa şi Austrian transportă anual zeci de mii de pasageri către destinaţii din Orientul Îndepărtat.

    În prezent, Emirates are peste 215 avioane şi operează zboruri către mai mult de 140 de destinaţii în peste 80 de ţări. Peste 1.500 de zboruri pleacă din Dubai în fiecare săptămână, către destinaţii de pe şase continente. Compania este cel mai mare operator din lume pentru aeronavele Airbus A380 şi Boeing 777. Emirates are, potrivit datelor pentru luna aprilie, comenzi transmise constructorilor de aeronave pentru peste 370 de avioane, cu o valoare de circa 162 de miliarde de dolari. În anul financiar 2012/2013, Emirates a transportat 39,4 milioane de pasageri şi 2,1 milioane de tone de marfă.

    ARABII INVESTESC CONSTANT ÎN AERONAVE DE GENERAţIE NOUĂ şI ÎN SERVICIILE PE CARE LE OFERĂ PASAGERILOR, ca urmare a costurilor reduse cu combustibilul, principalul cost în aviaţia mondială. Astfel, transportatori precum Emirates, Etihad sau Qatar deţin flote formate din Airbus A380, vârful de gamă pentru aeronave de mare capacitate, folosite pe zborurile lung-curier. Cele trei ocupă constant locuri fruntaşe în topul celor mai bune companii aeriene din lume, investind anual miliarde de dolari în dotarea flotelor. Etihad, transportatorul aerian al cărui hub se află în Abu Dhabi, va lansa din luna decembrie noua clasă Residence, o clasă superioară first class, incluzând un apartament cu trei camere – living, dormitor şi duş – în aeronavele A380. 40.000 de dolari va costa un bilet dus-întors până la Londra, primul care va fi operat la finele anului de către arabi.

    Imediat după anunţul lor, şefii companiei Emirates, transportatorul aerian cu sediul în Dubai şi cel mai mare operator de aeronave Airbus A380, vorbeau la rândul lor despre lansarea unei clase peste business şi first. „E vorba doar de intimitate. Noul nostru concept de dormitor îl va duce la un alt nivel”, spune preşedintele Emirates, Tim Clark. Din România, zboară în prezent spre Orientul Mijlociu TAROM, Wizz Air, Fly Dubai şi Qatar Airways. Emirates ar putea apărea în peisaj în 2015, subliniind că estul devine un punct cardinal la fel de important ca vestul.

  • Ce cred românii despre colectarea selectivă a gunoaielor

    “TREPTAT, TRECEM ÎNTR-O ETAPĂ SUPERIOARĂ DE CONŞTIENTIZARE A IMPORTANŢEI SISTEMULUI: ROMÂNII NU DOAR AU AUZIT DESPRE ACEST SERVICIU, CI ŞTIU CE ÎNSEAMNĂ ŞI DIN CE ÎN CE MAI MULŢI ÎL PRACTICĂ DREPT UN OBICEI COTIDIAN”, spune Sorin Cristian Popescu, director general al Eco-Rom Ambalaje, una dintre organizaţiile de transfer de responsabilitate de la agenţii economici a obligaţiei de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje.

    IN PREZENT, APROXIMATIV 90% DINTRE ROMÂNII DE PESTE 18 ANI AU AUZIT DE COLECTAREA SEPARATĂ A DEŞEURILOR DE AMBALAJE ÎN SCOPUL RECICLĂRII, ÎN CREŞTERE CU PESTE 10% FAŢĂ DE ANUL 2011, arată rezultatele unei cercetări de tip sondaj, pe eşantion naţional reprezentativ, realizată în perioada 16-25 septembrie de IMAS, la cererea Eco-Rom Ambalaje. Dacă acum doi ani aproximativ jumătate dintre respondenţi afirmau că beneficiază de posibilitatea de a depune separat deşeurile în propria localitate, în prezent procentul a crescut până la 64%. Dintre aceştia, mai mult de jumătate declară că au acces la un punct de colectare cu containere speciale „foarte aproape„ şi „puţin mai departe de locuinţă”.

    Generaţia tânără are un rol important în acest proces: 62% dintre persoanele care au copii declară că, în cadrul şcolii, aceştia au fost informaţi cu privire la separarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Şi numărul celor care au început să separe deşeurile este în creştere, conform studiului citat: în 2013 aproximativ 60% dintre cei care au acces la sistem declară că depun separat deşeurile în gospodăria în care locuiesc, cu 24 de procente mai mult decât în 2011. O analiză mai aprofundată a comportamentului de separare a deşeurilor arată că populaţia are un comportament uşor diferit faţă de fiecare tip de ambalaj: cei mai mulţi declară că separă ambalaje de tip PET, urmate de cele de hârtie-carton.

    De asemenea, se constată şi o înţelegere diferită a comportamentului de separare: cei mai mulţi români le separă prin depunerea în containerele dedicate (12%) sau punându-le în saci separaţi pentru a fi ridicate de operatorul de salubritate sau de personalul de serviciu (14%). Unii păstrează o parte din deşeuri pentru a le refolosi în gospodărie (15%), iar 14% le depun împreună cu celelalte deşeuri în containerul comun sau le dau foc.

    În ceea ce priveşte gradul de satisfacţie, 36% dintre românii care au acces la sistem sunt mulţumiţi de serviciul de colectare separată din localitatea lor, cel mai ridicat nivel de satisfacţie înregistrându-se în Transilvania – 46%.
    Primele trei lucruri care îi determină pe români să colecteze separat deşeurile sunt: prezenţa containerelor în apropierea locuinţei (31%), campaniile de informare şi educare din media (24%) şi exemplul altor persoane (18%).

    La polul opus, cei care nu separă deşeurile declară că nu adoptă acest comportament deoarece nu au un punct de colectare în apropierea locuinţei (75%), pentru că nu au suficient spaţiu în casă destinat depozitării deşeurilor colectate (48%) sau pentru că nu ştiu unde se află punctele de colectare separată (40%). În categoria celor care nu colectează separat se încadrează tinerii, persoanele cu venituri scăzute, persoanele cu nivel minim de educaţie, în special din regiunea Muntenia.

    Bucureştenii sunt cei care au la dispoziţie cele mai multe locuri special amenajate pentru separarea deşeurilor, comparativ cu locuitorii din alte zone ale ţării – 81% dintre aceştia declarând că au acces la sistem. Cu toate acestea, locuitorii capitalei au cel mai scăzut nivel de satisfacţie privind serviciul de separare a deşeurilor: doar un sfert dintre ei sunt mulţumiţi de serviciul de colectare din sectorul lor. „Amplasarea unor pubele de colectare nu este suficientă. Trebuie să avem un serviciu realizat corect, o mai mare implicare atât a autorităţilor, cât şi a companiilor de profil în extinderea şi eficientizarea sistemului şi campanii de informare şi educare susţinute„, mai spune Popescu. El face referire la faptul că, în 2013, a luat amploare furtul deşeurilor cu valoarea cea mai mare pe piaţă, respectiv PET-uri şi doze de aluminiu, ceea ce a dus la o scădere a randamentului pentru containerele de colectare de peste 10%. Doar în cazul Eco-Rom Ambalaje 271 de containere au fost vandalizate, iar numărul celor care scormonesc zilnic după deşeuri cu valoare mare continuă să crească. „Este neclar cine este proprietarul gunoiului după ce omul îl aruncă la gunoi. De aceea, pe seama vidului legislativ, furtul gunoiului a devenit un sport naţional”, mai spune Popescu.

    Toate datele arată că percepţia se va îmbunătăţi în anii care urmează, dacă infrastructura pentru colectarea selectivă va continua şi va fi pusă la dispoziţia populaţiei. „Creşterea nivelului de trai al populaţiei va conduce la modificări substanţiale în privinţa cantităţii şi calităţii deşeurilor colectate separat. Teoretic, populaţia consideră benefică implementarea colectării selective, însă trebuie să depăşească pragul de beneficiar de servicii, adică să se implice”, spune şi Adriana Calcan, directorul de marketing al operatorului de salubritate Romprest.

  • PIAŢA IMOBILIARĂ în ultimele 6 luni: Care este singurul oraş din ţară unde preţurile apartamentelor au scăzut

     Deşi a consemnat şi scăderi, piaţa rezidenţială s-a înscris, per ansamblu, pe un trend crescător al preţurilor în primul semestru din 2014, relevă o analiză realizată de Imobiliare.ro. În perioada menţionată, suma medie solicitată la nivel naţional pentru apartamentele disponibile spre vânzare (noi şi vechi) s-a majorat cu 0,7%, de la 898 de euro pe metru pătrat util, la începutul lui ianuarie, până la 904 euro pe metru pătrat, la finele lunii iunie.

    “De menţionat este totuşi că, în prima lună de vară, preţul mediu a consemnat un declin de 1,8% (faţă de valoarea de 921 de euro pe metru pătrat atinsă în luna mai). În prima jumătate din 2014, trendul general ascendent al preţurilor a fost resimţit mai acut în marile oraşe comparativ cu restul ţării; cu toate acestea, unul dintre centrele regionale analizate face excepţie de la regula scumpirilor”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile cu cele mai mari bugete de marketing şi publicitate în 2013

    JP Morgan Chase: 1,88 miliarde dolari investiţi în publicitate. 225 milioane dolari au mers către TV, 65 milioane dolari către print, 59 milioane dolari pe internet şi 1,48 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 10% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Walt Disney Company: 1,96 miliarde dolari investiţi în publicitate. 524 milioane dolari au mers către TV, 136 milioane dolari către print, 140 milioane dolari pe internet şi 1,1 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,5% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Fiat Chrysler: 1,97 miliarde dolari investiţi în publicitate. 900 milioane dolari au mers către TV, 81 milioane dolari către print, 110 milioane dolari pe internet şi 808 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 1,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Toyota: 2,09 miliarde dolari investiţi în publicitate. 959 milioane dolari au mers către TV, 165 milioane dolari către print, 112 milioane dolari pe internet şi 815 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    American Express: 2,19 miliarde dolari investiţi în publicitate. 124 milioane dolari au mers către TV, 24 milioane dolari către print, 129 milioane dolari pe internet şi 1,9 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 5,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    L’Oreal: 2,34 miliarde dolari investiţi în publicitate. 662 milioane dolari au mers către TV, 918 milioane dolari către print, 23 milioane dolari pe internet şi 730 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Verizon: 2,44 miliarde dolari investiţi în publicitate. 811 milioane dolari au mers către TV, 98 milioane dolari către print, 201 milioane dolari pe internet şi 1,2 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Ford: 2,56 miliarde dolari investiţi în publicitate. 797 milioane dolari au mers către TV, 141 milioane dolari către print, 139 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Comcast: 3,08 miliarde dolari investiţi în publicitate. 901 milioane dolari au mers către TV, 181 milioane dolari către print, 311 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    General Motors: 2,15 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,3 miliarde dolari au mers către TV, 328 milioane dolari către print, 176 milioane dolari pe internet şi 1,3 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    AT&T: 2,91 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,4 miliarde dolari au mers către TV, 232 milioane dolari către print, 245 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Procter & Gamble: 5 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,9 miliarde dolari au mers către TV, 1,38 miliarde dolari către print, 234 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

  • Leonardo DiCaprio a donat 7 milioane de dolari pentru conservarea oceanelor

    Actorul Leonardo DiCaprio este cunoscut pentru implicarea în proiecte de protejare a mediului şi pentru faptul că este unul dintre cei mai ecologişti actori de la Hollywood. El a participa pe 17 iunie la conferinţa “Oceanele noastre”, organizată de departamentul de stat american, în cadrul căreia a promis să doneze 7 milioane de dolari, pe parcursul următorilor doi ani, pentru a ajuta eforturile de conservare a oceanelor.

    “Distrugem oceanul şi resursele sale vitale, şi doar pentru că nu putem observa de pe uscat toate aceste lucruri nu înseamnă că ele nu există”, a declarat actorul. “Aceste lucruri trebuie să se termine”.

    În cadrul galei “Oceanele noastre”, sumele strânse de organizatori au fost de aproape două miliarde de dolari.

    DiCaprio, nominalizat de cinci ori la premiile Oscar, a mai făcut de-a lungul timpului donaţii către grupări ce au ca activitate protejarea mediului. Actorul cunoscut pentru rolurile din “Titanic”, “Inception” sau “Marele Gatsby” are o avere estimată la 200 de milioane de dolari.

  • Producătorul de mobilă din Câmpina care a reuşit în 2013 ce nu a putut să facă în România gigantul IKEA

    CONTEXTUL: Încă în anii de glorie ai consumului, în perioada 2005-2007, antreprenorul Alexandru Rizea a intuit că, pentru a se dezvolta, producătorul de mobilă Lemet trebuie să se axeze pe mobilier personalizat, în serii medii şi mici.

    DECIZIA: Hotărârea de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). „A fost o decizie anticiclică. Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit“, spune Alexandru Rizea, fondatorul Lemet. În plus, pentru a completa strategia, compania a ales să extindă reţeaua de magazine. Numai în 2013 Lemet a investit peste 12 milioane de lei pentru deschiderea a 11 noi magazine Lem’s în oraşe cu peste 150.000 locuitori.

    EFECTELE: Reţeaua de magazine Lem’s a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, în creştere cu 10 procente faţă de 2012, dar şi profit, iar pentru primul trimestru din 2014 creşterea s-a menţinut. 


    În acelaşi timp, magazinul de mobilă şi deco­raţiuni interioare IKEA din Capitală a raportat pierderi de 0,5 mil. euro în 2013, rezultat motivat de reprezentanţii retailerului prin faptul că magazinul se află încă în perioada de tranziţie dintre franciză şi operare directă.

    Producătorul Lemet marşează pe o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung bazată pe producţia de mobilă personalizată. Pentru asta însă a fost nevoie deopotrivă de dezvoltarea gamei de produse, de care se leagă direct investiţiile din fabrică, dar şi de extinderea reţei de magazine Lem’s, în care producătorul îşi vinde produsele.

    Plus 10% în 2013, după o creştere de 20 de procente în 2012 sunt rezultatele care plasează producătorul de mobilă Lemet într-o poziţie confortabilă în piaţa de profil, afectată grav de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor. Mai mult de atât, compania a crescut şi comparativ cu anii de glorie ai consumului, vânzările fiind cu peste 50% mai mari faţă de 2008, când s-au plasat în jurul a 171 de milioane de lei.

    Anul trecut compania a ajuns la o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, 1.400 de angajaţi şi hale industriale pe o suprafaţă de peste 35.000 mp, cu o capacitate anuală de 3,5 milioane de panouri prelucrate de tip PAL. Compania desface în reţeaua de magazine Lem’s 17 programe distincte de mobilier, produse de tapiţerie şi o gamă de produse complementare – saltele, electrocasnice, mese şi scaune, aşternuturi.

    Pentru a bifa an de an plusuri ale vânzărilor, compania a aplicat o strategie de business stabilită pe termen mediu şi lung, realizată în trei paşi: diversificarea gamei, investiţiile în producţie şi dezvoltarea propriei reţele de magazine, spune Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina. El a intuit încă în perioada de avânt economic (2005-2007) că în piaţa de mobilă se va face simţită cererea de produse personalizate. Pentru a răspunde cererii însă, era nevoie ca Lemet să producă serii medii şi mici de mobilier.

    Decizia de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). ”O decizie anticiclică! Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum al produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit„, povesteşte Alexandru Rizea.

    Odată cu scăderea puterii de cumpărare, clienţii au devenit mult mai pretenţioşi, ”este nevoie de mai multă atenţie pentru nevoile fiecăruia, deci de personalizare„, argumentează Rizea punctul de plecare al strategiei Lemet. Ca urmare, numărul de produse noi este în continuă creştere, ”fiind dezvoltate programe de mobilă mai sofisticate, cu adresabilitate către un public cu aşteptări mult mai ridicate, destinate categoriilor premium şi lux„, punctează Rizea.

    Dezvoltarea noilor produse nu este făcută la întâmplare. Pentru a vedea exact ce produse sunt pe placul clienţilor, compania a derulat în 2009 o cercetare de piaţă amănunţită.

  • Chreih, Regina Maria: Cel mai rău lucru pentru mediul de business e să schimbi regulile jocului

    1. Predictibilitatea sistemului fiscal şi a celui legislativ – cel mai rău lucru pentru mediul de business e să schimbi regulile jocului şi să creezi distorsiuni în piaţă, fie că sunt de natură fiscală, fie că sunt de natură legislativă.

    2. Simplificarea relaţiei dintre contribuabil şi stat. Ar trebui să pornim de la felul cum România poate să fie business friendly şi cum putem uşura relaţie dintre persoanele fizice şi stat. Cota unică a fost un exemplu extraordinar de reuşită şi totuşi sunt voci care tot mai cred în impozitare progresivă.

    3. Reducerea aparatului guvernamental din punctul de vedere al cheltuielilor – prin informatizare şi prin eliminarea de pe flux a departamentelor care devin redundante în secolul al XXI‑lea.

    4. Toate ţările se luptă pentru creştere economică. Statul ar trebui să încurajeze companiile private să aducă valoare adăugată şi să crească în România şi să nu devină un jucător activ în economie, ci doar gardian şi facilitator al respectării regulilor jocului.

    5. Ascultarea proactivă a reprezentanţilor pieţei private.

    Fady Chreih este director executiv al lanţului privat de clinici şi spitale Regina Maria.