BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Industria eoliană a suferit pierderi de 4 miliarde de lei în anii 2014 şi 2015

    Pierderile nete ale industriei eoliene au crescut anul trecut, în lipsa modificărilor legislative care să vină în sprijinul investitorilor, cu 1,9 miliarde de lei, totalizând circa 4 miliarde lei (aproximativ 900 milioane de euro), cumulat în anii 2014 şi 2015.

    Sectorul energiei din surse regenerabile este în blocaj financiar, după cum rezultă şi din datele evidenţiate într-un studiu realizat de E&Y. Astfel, la nivelul celor doi ani analizaţi, se constată o depreciere a activelor de 4,1 miliarde de lei. În acelaşi timp, pentru a rambursa creditele accesate în vederea construirii centralelor eoliene sunt necesari 30 de ani, în condiţiile în care durata de viaţă a unei centrale este de 20 de ani.

    „Investitorii sunt prinşi ca într-un carusel: au continuat să acumuleze mari pierderi în anul 2015, activele acestora se tot devalorizează, au ajuns în imposibilitatea de a rambursa creditele. Dovadă sunt datele prezentate în studiul realizat de E&Y”, spune Claudia Brânduş, preşedinte RWEA, asociaţie a participanţilor din industria energiei eoliene din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este femeia care a reuşit să “îngroape” într-un singur an o companie de 9 miliarde de dolari

    Elizabeth Holmes, CEO al Theranos, a anunţat printr-o scrisoare deschisă că va închide toate centrele şi laboratoarele companiei. Mişcarea va afecta, potrivit acesteia, peste 340 de oameni.

    Mişcarea reprezintă ieşirea Theranos de pe piaţa testelor de sânge şi reorientarea companiei către zona de procesare a datelor medicale. În urmă cu un an, Holmes cerea aprobarea FDA pentru un proces de testare a sângelui ce ar fi trebuit să revoluţioneze medicina.

    Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.

  • Planurile femeii care a reuşit să piardă într-un singur an o avere de 9 miliarde de dolari

    Elizabeth Holmes, CEO al Theranos, a anunţat printr-o scrisoare deschisă că va închide toate centrele şi laboratoarele companiei. Mişcarea va afecta, potrivit acesteia, peste 340 de oameni.

    Mişcarea reprezintă ieşirea Theranos de pe piaţa testelor de sânge şi reorientarea companiei către zona de procesare a datelor medicale. În urmă cu un an, Holmes cerea aprobarea FDA pentru un proces de testare a sângelui ce ar fi trebuit să revoluţioneze medicina.

    Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.

  • Facebook de România – doi tineri români au dezvoltat o nouă reţea socială pentru „meditaţii”: „Credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm se află lipsa educaţiei”

    Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen, doi tineri care au studiat la Facultatea de Matematică-Informatică din Cluj-Napoca, au dezvoltat Five, o aplicaţie care pune la dispoziţia utilizatorilor posibilitatea să interacţioneze cu cei care au interese comune cu ale lor sau, din contră, cu utilizatori mai experimentaţi în anumite domenii şi de la care ar putea primi „meditaţii”.

    Cei doi tineri apreciază că au investit în dezvoltarea aplicaţiei aproximativ 25.000 de euro, sumă în care spun că sunt incluse atât timpul investit, cât şi celelalte costuri aferente – publicitate, servere, dispozitive.

    În ce priveşte monetizarea platformei, spun că în prezent prioritatea lor se concentrează pe dezvoltarea unui produs bun, astfel că în prezent aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe platforma AppStore. „Nu ne gândim foarte mult la monetizare în adevăratul sens al cuvântului, urmând business model-ul “a la” Twitter. Depinde foarte mult de tracţiune şi de investitorii pe care o să îi atragem.” Pentru primul an de funcţionare şi în lipsta unei investiţii semnificative, se aşteaptă la cel puţin 100.000 de utilizatori activi.

    Profilul fiecărui utilizator care se înscrie în aplicaţie este construit în jurul a două mari secţiuni – lucruri la care el se pricepe şi lucruri de care este interesat. Spre exemplu, un utilizator priceput la programare şi sport, pasionat în acelaşi timp de muzică şi care doreşte să cânte la pian, are posibilitatea să caute prin intermediul aplicaţiei, în zona care se află, persoane care se pricep să cânte la pian. Din toate aceste persoane, utilizatorul poate să aleagă să se întâlnească cu una dintre ele într-un anumit loc şi să discute problemele cu care se confruntă în demersul de a învăţa să cânte la pian. 

    Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an de zile, din cauza faptului că amândoi erau angajaţi şi urmau în acelaşi timp şi cursurile din cadrul programului masteral la care sunt înscrişi. „Lipsa timpului a fost cel mai dificil aspect legat de dezvoltarea aplicaţiei, fiind destul de dificil să balansăm volumul mare de muncă la care am fost supuşi şi în acelaşi timp să avem şi o viaţă cât de cât normal”, spun cei doi tineri. Totodată, dezvoltarea aplicaţiei a fost îngreunată şi din cauza faptului că nu au avut în echipă un designer. „A fost mai mult un proces laborios în care am folosit metoda <trial and error> până când am fost relativ mulţumiţi de rezultat; am fost sfătuiţi de David Stroe, unul dintre cei mai buni designeri din zona noastră care ne-a îndreptat initial către un conceptu în jurul căruia am construit aplicaţia.”

    La dezvoltarea aplicaţiei au lucrat doar Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen.Cei doi au urmat studiile Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul primului an de facultate, Dobrean a început să lucreze în cadrul unei companii care dezvolta aplicaţii web, ajungând într-un final să evolueze spre realizarea de aplicaţii pentru dispozitivele care folosesc sisteme de operare de la Apple  (iOS, tvOS, macOS, watchOS).

    „Pasiunea pentru aplicaţiile mobile a venit din faptul că e mult mai uşor să îţi vezi progresul, după o zi de muncă în general reuşeşti să faci să se mişte ceva pe ecran, practic te simţi mai apropiat de utilizator şi simţi că deciziile tale pot să îi facă ziua mai bună. Cât despe aplicaţii web enterprise, poţi să îţi petreci zile întreci lucrând la o funcţionalitate ascunsă în spatele unui buton asupra căruia nu ai niciun cuvânt de spus în felul în care arată sau unde este amplasat şi, de cele mai multe ori, nu va fi folosit”, descrie el diferenţa dintre dezvoltarea de aplicaţii pentru telefon şi web enterprise.

    Dragoş Dobrean urmează în prezent cursurile programului masteral de Sisteme distribuite din cadrul UBB Cluj şi este angajat într-o companie unde dezvoltă diverse soluţii pe platformele iOS şi watchOS.

    Răzvan Chelemen a avut un prim contact cu industria software în anul doi de facultate, când a participat la un program ce avea ca scop învăţarea platformei iOS din cadrul unei companii. A urmat un internship acolo, iar apoi un altul într-o altă companie, unde s-a şi angajat. Primii paşi făcuţi în direcţia obţinerii unei investiţii pentru aplicaţia Five sunt câteva prezentări făcute în cadrul mai multor evenimente dedicate din Cluj-Napoca, dar şi-au propus să aplice şi la câteva acceleratoare de start-up-uri şi să-i şi contacteze pe investitorii care ar putea fi interesaţi de produsul lor.

    „Investitorii pe care îi ţintim noi sunt oamenii care nu se concentrează doar pe profitul de la sfârşitul lunii sau al anului, ci mai degrabă de cei care cred în ideea noastră şi doresc să facă ceva pentru ca întrega societate să devină mai educate. Noi credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm este lipsa educaţiei, iar investiţia în această ramură este una care, pe lângă un câştig financiar, aduce şi un câştig reflectat în generaţiile următoare, cât şi amprenta ta la realizarea unei lumi educate faţă de cea în care te-ai născut”, explică tinerii. Ei spun că iau în calcul discuţiile şi cu investitorii străini – „Nu cred că localizarea geografică reprezintă un impediment, cât timp sunt oameni care cred la fel de mult ca şi noi în ideea noastră.”

  • Prima bibliotecă din România dedicată investitorilor, lansată la Cluj

    Facultatea de Business din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB), în parteneriat cu BCR şi ERSTE Asset Management România, a lansat, luni, prima bibliotecă din România dedicată investitorilor, aceasta având un fond de câteva sute de volume, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decanul Facultăţii de Business, Ioan Alin Nistor, a declarat, la inagurare, că biblioteca nou înfiinţată facilitează transferul de cunoştinţe teoretice ale studenţilor în practică, deschizând noi orizonturi investiţionale ale viitorilor absolvenţi.

    “Facultatea de Business din cadrul UBB, în parteneriat cu BCR şi ERSTE Asset Management România, a lansat cea mai completă şi modernă bibliotecă din România dedicată investitorilor. Proiectul se încadrează în ceea ce Facultatea de Business îşi doreşte, şi anume de a oferi studenţilor pachetul de cunoştinţe de business, care să fie apoi uşor de implementat în practică. Transferul de cunoştinţe teoretice ale studenţilor în practică îl facem încă din cadrul studiilor acestora, iar biblioteca nou înfiinţată facilitează acest transfer, deschizând noi orizonturi investiţionale ale viitorilor absolvenţi”, a spus Nistor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis la Timisoara: Nu avem o problema, ci o CATASTROFA in Romania. La ce se refera presedintele?

    Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a folosit cuvinte grele in timpul dezbaterii ‘Timisoara Educata – dialog la inceput de an universitar, de la Timisoara’, la care participa luni. Adresandu-se profesorilor si studentilor aflati in Aula Magna a Universitatiid e Vest, Iohannis a subliniat ca Romania trece printr-o adevarata catastrofa in ceea ce priveste corelarea invatamantului cu piata muncii.

    „Nici macar alfabetizarea nu reusim sa o aducem asa cum era cu cativa ani in urma. Exista o catastrofa nationala, o necorelare profunda si grava.  Cum altfel putem sa ne explicam ca investitorii si strainii cer muncitori cu calificari medii, meseriasi, iar noi avem o tara cu nicio scoala care ii pregateasca pe o meserie. Ii ducem pe toti pana la Bac, ii mintim, le spunem ca le dam o educatie potrivita, dar nu le dam, pentru ca educatia nu e potrivita nici cerintei pietei muncii, nici individului.

    Anul trecut o jumatate de generatue a picat la bac, anul asta a fost mai bine, o treime a picat la bac. O jumatate de generatie, va dati seama ce tragedie am creat aici sistemul preuniversitar? Trebuie construit din temelii. Este la fel de evident ca trebuie sa dam o sansa si tinerilor care nu mor de dragul cartii si sunt multi. Sunt multi care sunt innebuniti de masini, nu le dam nicio sansa. Sunt altii care vor sa invete sa fie zidari ca se plateste bine. Tinerii poate stiu ce vor. E ca si cand viata se plateste pe o diploma.

    Segmentul universitar? Am vorbit cu multi investitori si pe cand am fost primar si de cand sunt presedinte. Multi spun: este extraordinar ca pregatiti juristi, economisti, dar mai pregatiti si ingineri, ca nu avem pe cine angaja in fabrici. Sistemul universitar este necorelat cu piata muncii. Din pacate problema da batai de cap multor tineri pentru ca ei se trezesc cu o diploma. Am auzit cazuri cand au terminat universitatea si nu au diploma. Conditia pentru a-ti termina studiile e sa fii acolo si nu sa fi invatat ceva. Nu e bine.

    Trebuie sa avem curajul sa spunem tinerilor ca poate e bine ca atunci cand isi aleg ce vor sa studieze, acest lucru trebuie corelat cu piata muncii si cu abilitatile tinerilor. Si atunci lucrurile vor merge mai bine. Deci nu avem o problema, avem o catastrofa de corelare„, a spus presedintele Romaniei Klaus Iohannis adresandu-se studentilor si profesorilor de la Universitatea de Vest din Timisoara.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Apple uimeşte din nou. O veste neaşteptată pentru investitorii care renunţaseră la speranţe

    Apple a început să piardă din credibilitate şi din sentimentele investitorilor când a întrerupt seria de 13 ani consecutivi de creştere a vânzărilor, la începutul lui 2016. Însă asta nu a oprit ca acţiunile companiei să crească cu peste 11% în doar patru zile, scrie Ziarul Financiar

    Creşterea puternică a acţiunilor Apple din trimestrul trei este o veste neaşteptată pentru investitorii care renunţaseră la speranţe pentru acţiunile companiei, scrie Bloomberg.

    Acţiunile producătorului de iPhone au urcat cu 21% trimestrul acesta, ridicând şi indicele S&P 500. În acelaşi timp, numărul de deţinători instituţionali a scăzut cu 1,3%, la 3.847 de acţionari din luna iuni, în condiţiile în care 295 de dfirme şi-au lichidat poziţiile în companie.

    Câştigul Apple a fost de nouă ori media din indicele S&P 500, în condiţiile în care Tim Cook, CEO Apple, a liniştit îngrijorările legate de creşterea companiei odată cu planurile de producţie.

    ”Managerii de fonduri din jurul lumii se simt vinovaţi că au fost prea conservatori. Lipsa de inovaţie la Apple a fost ceea ce i-a ţinut departe”, a spus Jeffery Sica, care supraveghează din calitate de preşedinte al Circle Squared Alternative Investment fonduri de 1,5 miliarde de dolari.

    Odată cu lansarea noului iPhone 7 şi cu popularitatea de care s-a bucurat, acţiunile gigantului american au început să revină, în condiţiile în care investitorii au reînceput să vadă potenţialul companiei.  Mai multe modele de iPhone 7 şi 7 plus au fost deja epuizate, la numai câteva zile de la lansare.

     

  • Dependenţa Chinei de datorie este mai mare ca niciodată, ceea ce poate să însemne o creştere nesănătoasă

    Investitorii şi speculatorii au ignorat măsurile de temperare ale Beijingului şi au pompat bani, ducând la accelerarea la 6% în august a creşterii investiţiilor în imobiliare.

    China înghite cantităţi uri­aşe de datorii pentru a-şi ali­menta creşterea econo­mi­că agresivă, iar acest lucru pare să-i sperie pe unii atât de mult încât se tem că sistemul bancar chinezesc nu va suporta povara şi se va prăbuşi.

    Alţii, mai prudenţi, atenţionează că această febră a datoriei, chiar dacă nu va scăpa de sub control, va lăsa creşterea economică cu sechele.

    Încetinirea brutală a economiei chinezeşti, a doua ca mărime din lume, a destabilizat deja ţările emergente producătoare de materii prime şi comerţul mondial.

    Creditele noi pe termen mediu şi lung contractate de gospodării au cres­cut în august cu 32,2% faţă de luna simi­lară a anului anterior, cel mai rapid avans din 2010. Aceste credite repre­zintă mai ales ipoteci, iar saltul ameţitor suge­rează că oamenii se grăbesc deoa­rece se aşteaptă la înăsprirea condiţiilor de creditare şi de achiziţionare a locuin­ţe­lor, se arată într-o analiză a Credit Suisse, citată de Business Insider.

    Investitorii şi speculatorii au ignorat măsurile de temperare ale Beijingului şi au pompat bani, ducând la accelerarea la 6% în august a creşterii investiţiilor în active imobiliare. Aceste investiţii au ur­cat cu 5,4% în perioada ianuarie-au­gust faţă de anul anterior, potrivit statis­ticii oficiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Ce se va întâmpla cu magazinele Profi! Anunţul deja a fost făcut

    Conform unor surse din piaţa retailului, fondul de investiţii CVC Capital (tocmai a vândut afacerea Formula 1 pentru 4,5 miliarde de dolari) – un mare fond american, grupul polonez Biedronka, un grup din Turcia şi un grup din regiunea baltică are noi planuri pentru lanţul de supermarketuri din România, deţinut de fondul de investiţii polonez Enterprise Investors.

    Polonezii i-au angajat pe americanii de la Citi, iar aceştia aşteaptă până la finalul lunii septembrie ofertele neangajante. Până la finalul anului se aşteaptă ofertele financiare ferme, astfel încât până în prima parte a anului viitor să se închidă tranzacţia.

    Este oficial: Ce se va întâmpla cu magazinele Profi! Anunţul deja a fost făcut

  • Corporaţie vs. start-up: cursa pentru inteligenţa artificială

    ROSS Intelligence, spre exemplu, a reuşit să semneze contracte cu mai multe firme de avocatură după ce a dezvoltat un program cu inteligenţă artificială care poate uşura mult munca avocaţilor: Ross rezolvă aproape instantaneu partea de cercetare dintr‑un dosar, nemaifiind nevoie ca membrii baroului să caute prin cărţile de drept. Dezvoltat pe un sistem produs de IBM, ROSS devine o celebritate în lumea avocaţilor, rezolvând sarcini care în mod normal ar fi luat zile bune.

    Aplicaţia de mesagerie Slack, un alt start-up devenit tot mai popular în ultima vreme, lucrează la încorporarea inteligenţei artificiale pentru a servi ca un asistent personal care să răspundă la întrebări şi chiar să vorbească cu utilizatorii. Geoffrey Hinton, un expert în inteligenţa artificială care îşi împarte timpul între slujba de la Google şi cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că maşinile ar putea ajunge, în doar cinci ani, să posede mai multe abilităţi specifice omului. Cele mai puternice calculatoare sunt încă de un milion de ori mai puţin deştepte decât creierul uman, spune Hinton, cunoscut drept „bunicul învăţăturii profunde“. În prezent, cele mai dezvoltate computere au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.

    „În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie, atunci cu siguranţă că se pot întâmpla lucruri rele“, consideră Hinton. „Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviţi nu au acces la cele mai noi invenţii.“

    Chiar şi servicii sau aplicaţii care astăzi ne par banale, aşa cum este spre exemplu suita Office, au de profitat de pe urma noului val. Microsoft, producătorul programului în cauză, a cumpărat un start-up din California numit Genee, care a dezvoltat o aplicaţie bazată pe tehnologia inteligenţiei artificiale, cu scopul de a-şi îmbunătăţi varianta cloud a suitei de aplicaţii Office; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. „Continuăm să dezvoltăm o serie de funcţii de productivitate şi servicii pentru Office 365, astfel încât să aducem mai multă valoare adăugată pentru clienţii noştri. În acest context, sunt încrezător că echipa Genee ne va ajuta în atingerea obiectivului nostru de a face orice experienţă digitală «inteligent㻓, a scris Rajesh Jha, vicepreşedinte în cadrul Microsoft pentru diviziile Outlook şi Office 365, într-o postare pe blogul companiei.

    Este evident, aşadar, că sistemele de inteligenţă artificială (IA) şi-au găsit loc în viaţa de zi cu zi. Dar cum s-a ajuns aici? Factorul decisiv în acest sens este dezvoltarea tehnologică la o viteză fără precedent: dacă în trecut puterea limitată a calculatoarelor era cea care limita progresul în ceea ce priveşte IA, infrastructura şi ecosistemele actuale pot suporta procesele necesare „gândirii artificiale“. Puterea de procesare şi capacitatea de memorie, cloud computing, fibra optică de mare viteză, accesul la Wi-Fi şi mai ales conectivitatea tot mai mare (ceea ce numim Internet of Things) s-au combinat pentru a crea mediul perfect pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale.

    În urmă cu douăzeci de ani, doar companiile cu un departament puternic de cercetare şi dezvoltare îşi permiteau să lucreze în acest domeniu; chiar şi în acele cazuri, majoritatea activităţii se rezuma la lucruri teoretice. Astăzi, orice antreprenor are acces la o conexiune rapidă, dispozitive performante şi la infrastructura pusă la punct de acele corporaţii.

    Creşterea Facebook şi a altor platforme de social media a jucat, de asemenea, un rol important. Până recent nu exista posibilitatea de a stoca informaţii despre modul în care oamenii interacţionează; la începutul anilor 2000, ideea de acces la astfel de informaţii părea o utopie.

    Dar tocmai faptul că datele reprezintă astăzi o resursă atât de accesibilă arată că un ecosistem de inteligenţă artificială poate fi dezvoltat de oricine.

    Companii precum Microsoft, IBM sau Alphabet se numără printre cele care au investit masiv în cercetarea inteligenţei artificiale. Aplicaţiile care „învaţă“, dezvoltate de aceste companii şi ajunse în faţa publicului au avut diverse grade de succes. Abilitatea sistemului Watson (produs de IBM) de a răspunde întrebărilor puse într‑un limbaj comun îl transformă într-o resursă ideală pentru profesionişti din industrii precum cea medicală sau cea financiară. Motorul de căutare Google foloseşte de ani de zile algoritmi similari unui sistem de inteligenţă artificială, în vreme ce Facebook a investit sute de milioane de dolari pentru a cumpăra diverse companii de cercetare în domeniu.

    În vreme ce aceşti giganţi ocupă primele pagini ale ziarelor cu proiectele pe care le realizează, companiile independente sunt cele care fac progrese mai însemnate. Organizaţii precum ROSS Intelligence sau Slack sunt cele care aduc, de fapt, adevărata inovaţie.

    Potrivit celor de la Bloomberg, fondurile de investiţii au finanţat start-up-urile din zona inteligenţei artificiale cu peste 300 de milioane de dolari doar în 2014; până în 2020, inteligenţa artificială ar urma să devină o piaţă de peste 20 de miliarde de dolari. Gartner, pe de altă parte, anunţă că peste 85% din interacţiunile cu clienţi vor fi preluate de maşini tot mai inteligente.

    Până atunci, probabil că o generaţie mai tânără care nu a cunoscut lumea de dinainte de internet va fi creat deja un nou Google, Facebook sau Amazon. Companiile din tehnologie cu greutate vor deveni, în timp, fundaţii pentru start-up-uri pornite de nicăieri – aşa cum au început şi ele, cu multă vreme în urmă.

    Asta nu înseamnă, desigur, că organizaţiile enumerate mai sus nu vor juca un rol extrem de important în dezvoltarea maşinilor inteligente. Ele vor avea în primul rând rolul de a crea infrastructura – similar, dacă vreţi, modului în care companiile de cablu au devenit un soi de fundaţie pentru start-up-urile apărute după explozia internetului. Cei mai câştigaţi vor fi însă jucătorii mici care vor opera în zone specifice, precum agricultura sau manufactura.

    O altă industrie care ar trebui să beneficieze din plin de avantajele inteligenţei artificiale este cea a asigurărilor: imaginaţi-vă o maşină inteligentă care poate calcula până la zecime riscurile asociate unei poliţe de asigurare, care poate estima mult mai bine şansele de a exista un accident sau un dezastru natural.

    Fie că serveşte ca un asistent de cercetare în cadrul unui birou sau ca un asistent activat prin voce în cadrul unei operaţii medicale complicate, inteligenţa artificială se transformă rapid în realitate. La fel ca alte momente definitorii din istoria modernă, revoluţia inteligenţei artificiale va răsplăti jucătorii care vor reuşi să beneficieze de ea. Sistemele de inteligenţă artificială vor juca un rol extrem de important în rezolvarea unor probleme ce păreau fără rezolvare, iar start-up-urile sunt cele care ar trebui să contribuie decisiv la acest nou val tehnologic.