La solicitarea unui grup de companii – de la Kraft Food si
Pepsi, pana la cele mai mari banci din SUA – un birou putin
cunoscut din Treasury Department a aprobat mai bine de 10.000 de
licente pentru afaceri cu tari incluse in “purgatoriul economic”.
Cele mai multe licente au fost aprobate de o lege mai veche de zece
ani care prevedea ca ajutoarele medicale umanitare si cele din
agricultura sunt scutite de sanctiuni. Presata de lobby-ul marilor
grupuri industriale, legea a fost rescrisa astfel incat ajutoarele
umanitare sa includa chiar si tigari, guma de mestecat Wrigley’s,
sos picant Louisiana, remedii pentru slabit, suplimente de
body-building si echipamente pentru reabilitarea sportivilor
vandute institutului pentru antrenarea atletilor olimpici ai
Iranului.
Sute de licente au fost aprobate dupa un singur criteriu: erau
menite sa serveasca interesele de politica externa ale SUA. Iar
multe dintre ele chiar ii servesc, printre ele numarandu-se
asigurarea de resurse contra foametei din Coreea de Nord sau
imbunatatirea conexiunilor la internet din Iran. Insa ancheta
dezvaluie ca, in multe cazuri, ipoteza interesului national e mai
putin clara.
Franta si Germania au decis sa blocheze aderarea Romaniei si
Bulgariei la spatiul european in care se poate calatori fara
pasaport. Ministrii german si francez de Interne au trimis Comisiei
Europene o scrisoare in care au apreciat ca este “prematur” sa se
permita aderarea celor doua tari la zona Schengen in martie 2011,
adaugand ca Romania si Bulgaria trebuie sa faca “progrese
ireversibile” in lupta impotriva coruptiei si crimei organizate,
relateaza BBC News Online.
Spatiul Schengen nu se va deschide pentru Bulgaria si Romania
atat de curand cum sperau, noteaza la randul sau Euronews.
Mesajul diplomatic confidential, obtinut de WikiLeaks si
publicat de editia online a ziarului britanic The Guardian, a fost
trimis, pe 16 noiembrie 2007, de ambasada SUA din Bucuresti spre
sediul Departamentului de Stat american.
“Iminenta «oferta finala» a Serviciului pentru revendicari
straine (Europa) din cadrul Armatei SUA, pentru familia fostului
star rock roman Teofil Peter, mort in 2004 intr-un accident rutier
implicandu-l pe fostul comandant de detasament al puscasilor marini
de la ambasada din Bucuresti, pare sa aiba efecte semnificative,
negative, asupra relatiei dintre SUA si Romania”, preciza mesajul
diplomatic american.
WikiLeaks sustine ca site-ul sau a inceput sa fie vizat de
atacuri dupa publicarea celor peste 250.000 de note diplomatice
americane clasificate. Organizatia afirma ca site-ul sau este
gazduit in prezent de servere din Europa.
Intr-o declaratie postata pe site-ul sau, EveryDNS.net afirma ca
a emis o notificare de 24 de ore catre WikiLeaks, care a expirat
joi la ora 03.00 GMT (05.00, ora Romaniei).
Nota diplomatica se refera la o intalnire confidentiala din 2008
intre ambasadorul SUA la Kiev si un miliardar ucrainean, Dmitri
Firtas, care controleaza aproape jumatate din compania RosUkrEnergo
(RUE) (compania rusa de stat Gazprom controland cealalta jumatate).
RUE, avand sediul in Ucraina si inregistrata in Elvetia, distribuie
gaz din Asia Centrala in Ucraina si statele membre UE.
Anterior, premierul ucrainean din acea perioada, Iulia
Timosenko, afirmase pentru BBC ca avea “documente care atesta ca o
serie de structuri criminale puternice se afla in spatele companiei
RosUkrEnergo”.
Un purtator de cuvant al Interpol a confirmat publicarea pe
site-ul institutiei a unui aviz de cautare pentru Assange.
“Solicitarea de mandat de arestare in scopul extradarii” a fost
primita la 20 noiembrie din partea Suediei si este distribuita
catre toate cele 188 de tari membre.
Julian Assange a sesizat marti Curtea Suprema suedeza, pentru a
contesta mandatul emis pe numele sau. In data de 18 noiembrie,
justitia suedeza a emis un mandat de arestare pentru Assange, in
vederea interogarii “pentru banuieli rezonabile de viol, agresiune
sexuala si coercitie”, in cazul unor fapte petrecute in luna
august.
Astfel, premierul rus, Vladimir Putin este vazut ca un “caine
alpha” (“seful haitei”), iar Guvernul de la Moscova este considerat
a fi in legatura cu grupari mafiote. Pe “aliatul” Americii,
presedintele afgan Hamid Karzai, diplomatii americani il vad drept
cineva “manat de paranoia”.
Cancelarul german, Angela Merkel, apare ca un persoana care
“evita riscurile si rareori se dovedeste creativa”. Despre un
membru al familiei regale britanice, americanii se plang ca are un
comportament “inadecvat”, in timp ce parerile lor proaste se
refera, deopotriva, la precedentul premier Gordon Brown si la
actualul sef al executivului, David Cameron.
Daca acestea sunt opiniile diplomatilor americani despre liderii
unor state partenere, nu este de mirare ca presedintele iranian,
Mahmoud Ahmadinejad, este comparat adesea cu Adolf Hitler. Nici ca
liderul libian Moammar Gaddafi este urmarit indeaproape si ca
americanii cunosc faptul ca el ca umbla peste tot “insotit de o
voluptoasa blonda” – o infirmiera din Ucraina.
Oricat de greu le-ar fi americanilor de rand sa-si pastreze
locurile de munca sau sa se reangajeze dupa o perioada de somaj
prelungit, corporatiile din SUA au inregistrat niste
profituri-record in trimestrul III din 2010. Acestea au fost in
valoare de 1.659 miliarde USD – cea mai mare suma inregistrata in
ultimii 60 de ani, de cand Departamentul Comertului (DoC) tine
astfel de evidente.
Suma este “bruta” – neajustata in functie de inflatie si fara a
tine seama de cati bani vor intra in conturile actionarilor, ca
dividende, si cati vor fi pusi deoparte sau investiti -, dar
recordul nu poate fi pus la indoiala, arata raportul DoC.
“NATO condamna ferm bombardarea unei insule a Coreei de Sud de
catre Coreea de Nord, soldata cu victime”, a declarat Carmen
Romero. “Alianta va urmari atent evolutiile situatiei cu o profunda
preocupare”, a adaugat purtatoarea de cuvant.
Conflictul dintre cele doua tari vine in contextul in care
Coreea de Nord este pe punctul de a se confrunta cu o foamete
catastrofala, avertizeaza organizatiile umanitare. Statele Unite si
Coreea de Sud exercita presiuni pentru noi sanctiuni impotriva
Phenianului, acuzat de scufundarea unei corvete sud-coreene,
relateaza Sky News. Refugiati care trec frontiera Coreei de Nord cu
China au descris lipsa acuta de alimente, in timp ce Programul
Alimentar Mondial a afirmat ca ajutoarele in alimente s-au terminat
inca de la mijlocul anului, scrie si Mediafax.
Conflictul a fost declansat in luna aprilie cand Coreea de Sud a
informat, intr-o intalnire cu usile inchise, diplomati din 30 de
tari ca o torpila nord-coreana a scufundat fregata sud-coreana
Cheonan, la 26 martie, provocand moartea a 46 de marinari. De
atunci, relatiile dintre cele doua tari s-au inrautatit in fiecare
zi, iar marile puteri sunt de partea sudicilor.
Ministrul sud-corean al Afacerilor Externe, Yu Myung-hwan, a
fost primul oficial guvernamental care a acuzat in mod public
Coreea de Nord, afirmand intr-un discurs ca fregata a fost
“scufundata de o torpila”. Potrivit Mediafax, liderul nord-coreean,
Kim Jong-Il, a plasat armata in stare de alerta, dupa ce Seulul a
amenintat ca va face Phenianul “sa plateasca” pentru scufundarea
unei nave de razboi sud-coreene.
La finele lunii aprilie, Statele Unite au anuntat prin
intermediul Pentagonului ca vor organiza in curand manevre navale
comune cu Coreea de Sud, dupa ce o nava sud-coreeana a fost
scufundata in urma unui atac nord-coreean. Ulterior, armata
nord-coreeana a acuzat marina sud-coreeana ca a patruns in apele
sale teritoriale, amenintand Seulul cu un raspuns militar, potrivit
agentiei oficiale KCNA, citata de Mediafax. Potrivit aceleiasi
surse, tot marti, Coreea de Nord a decis intreruperea tuturor
contactelor cu Coreea de Sud, precum si a comunicatiilor intre cele
doua tari.
Tot atunci, secretarul american al Apararii, Robert Gates, si
omologul sau japonez, Toshimi Kitazawa, au promis sa sprijine
Coreea de Sud, care a acuzat Coreea de Nord ca a scufundat una
dintre navele sale. Tot atunci, Coreea de Nord a amenintat ca va
bloca accesul la un complex industrial transfrontalier daca Seulul
isi reia propaganda. Pe de alta parte, secretarul de Stat american,
Hillary Clinton, a cerut la Seul Coreei de Nord sa puna capat
“provocarilor si politicii sale bazate pe amenintari”.
Agentia Mediafax scria la finele lunii aprilie ca oficiali
militari sud-coreeni au anuntat ca Seulul cauta patru submarine
nord-coreene care au parasit baza Chaho, in timp ce presedintele
sud-coreean se adresa natiunii privind investigatia asupra fregatei
scufundate la 26 martie.