BusinessMagazin

Tag: cautare

  • Banca Centrală din Cipru a respins ofertele Băncii Transilvania şi Raiffeisen pentru preluarea Bank of Cyprus România

     Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că, încă de miercuri, cele două oferte au fost considerate mult prea mici în comparaţie cu ceea ce au evaluat comitetul de restructurare a sistemului bancar din Cipru, prin consultanţi.

    Mai multe surse au confirmat că Raiffeisen Bank a cerut un discount mai mic pentru creditele care urma să le preia de sucursala din România a Bank of Cyprus, dar Banca Transilvania, deşi a solicitat un discount mai mare, a fost dispusă să includă în portofoliu majoritatea creditelor cu un serviciu bun al datoriei.

    Deşi a solicitat un discount peste cel cerut de Raiffeisen, Banca Transilvanian a mandat avocaţii şi reprezentanţii trimişi în Cipru, potrivit Ziarului Financiar, să continue negocierile, dar au avut o marjă destul de limitată de îmbunătăţire a ofertei, sub presiunea acţionarilor BERD şi IFC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Năstase: Din decembrie am făcut o plângere la CEDO pentru a arăta nedreptatea din sentinţă

     “Voi căuta mai departe să găsesc un remediu juridic – şi e un lucru pe care nu l-am spus până acum – încă din decembrie am făcut plângere la CEDO în legătură cu această condamnare pentru că vreau pe mai departe să arăt felul incorect în care s-a desfăşurat procedura şi nedreptatea din sentinţa respectivă”, a spus Năstase la Antena 3.

    El a mai arătat că niciodată nu ar fi făcut o cerere de graţiere a sa către preşedintele Traian Băsescu.

    “Mi s-ar fi părut o umilinţă. Aş fi preferat să stau doi ani sau oricât în penitenciar. O cerere ar însemna recunoaşterea unei vinovăţii pe care eu o resping categoric. (..) Pentru mine o cerere de graţiere către Băsescu ar fi fost o altă umilinţă, pe care în niciun caz eu însumi nu aş fi acceptat să o îndur”, a spus Năstase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intel caută 14 ingineri software pentru centrul din Bucureşti

    “Căutăm ingineri software cu experienţă, pentru care avem poziţii interesante în domeniul graficii, dar si al dezvoltării pe platformele Tizen, Linux si Android”, a declarat Monica Ene-Pietrosanu, Country Manager Intel Romania Software Developemnt Center.

    Oferta Intel cuprinde, de asemenea, poziţii de internship pentru studenţii de la profilurile Calculatoare, Informatică, Matematică si Cibernetică, care pot lucra timp de şase luni în centrul Intel alături de ingineri din întreaga lume la proiecte de cercetare si dezvoltare software de ultimă generaţie. Participând la aceste stagii, studenţii au sansa de a experimenta lucrul efectiv într-un centru R&D de talia celui pe care Intel îl are în România, înainte de a lua decizia să plece să lucreze în străinătate.

     

  • Poliţia sud-coreeană a percheziţionat birouri ale Samsung într-o anchetă privind furt de tehnologie

     Samsung Display a anunţat că poliţia din Seul a căutat documente legate de tehnologia OLED, potrivit Bloomberg.

    Poliţia cercetează dacă parteneri sau rivali ai LG Display au divulgat secrete tehnologice şi dacă Samsung Display a fost implicată, a declarat un reprezentant al Samsung.

    Cele două companii sunt implicate într-o investigaţie privind furt de tehnologie încă de anul trecut. În iulie, şase angajaţi ai LG Display au fost acuzaţi de furt de tehnologie OLED de la Samsung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine te supraveghează ilegal zi şi noapte

    PE BĂTRÂNUL CONTINENT, lumea nu vorbeşte, pe la colţuri, tocmai de bine despre Facebook şi Google. La târgul de comunicaţii mobile de la Barcelona, operatorii telecom arătau cu degetul către faptul că regulile antimonopoliste se aplică diferit în cazul celor două companii. „Excesul de zel din Europa ţinteşte doar operatorii din telecom„, spunea franc şeful Vodafone Vittorio Colao, arătând către competiţia agresivă şi preţurile foarte mici pe care le pot pretinde clienţilor.

    Apoi, Camera Inferioară a Parlamentului german decidea să limiteze mărimea ştirilor pe care Google şi alţi operatori le pot etala în serviciile de căutare pe internet. Publisheri precum Axel Springer şi Bertelsmann, ale căror venituri obţinute din ziare şi reviste sunt în scădere, au cerut ca motoarele de căutare şi servicii precum Google News să plătească pentru ştirile postate. În Franţa, compania anunţa alocarea a 60 de milioane de euro pentru finanţarea proiectelor digitale ale presei franceze, după o perioadă în care editorii francezi, sprijiniţi de preşedintele Hollande, s-au războit cu Google, la fel ca vecinii nemţi.

    De departe, ştirea care a suscitat cel mai crescut interes se lega de noi investigaţii şi „o măsură punitivă„ din partea autorităţilor europene de reglementare, pentru că Google nu a respectat un termen limită până la care trebuia să arate cum va alinia politica în domeniul confidenţialităţii datelor la reglementările UE, după cum relata Bloomberg, citată de Mediafax.

    MATT BRITTIN, UNUL DINTRE VICEPREŞEDINŢII GOOGLE ÎN EUROPA, vorbea la Londra despre continuarea ofensivei pe toate planurile pentru consolidarea afacerilor companiei în pofida animozităţilor din diverse pieţe: „După ce ani buni ne-am petrecut timp să fim în casele utilizatorilor noştri, acum, când toţi cunoscuţii, informaţiile şi internetul sunt în buzunarul lor, ne adaptăm să fim şi acolo„.

    „Serviciile adiţionale pe care le oferim, precum reţeaua socială Google Plus sau serviciul Google Earth, au rolul de a aduce valoare adăugată pentru utilizatorii finali, dar şi pentru clienţii noştri, care se pot promova mai bine în funcţie de obiceiurile internauţilor şi deci să crească efectul publicităţii„, a declarat Ed Parsons, responsabilul de tehnologie geospaţială.

    Spre exemplu, un client care caută prin Google, de pe mobil, un magazin de electrocasnice va primi printre rezultate pe cele mai apropiate de locul în care se află. Aşadar, un comerciant se va putea promova doar în locul în care activează, iar un astfel de serviciu oferit „plăteşte cât pentru toată investiţia noastră în astfel de sisteme„.

    Ed Parsons spune că aspectele legate de localizare sunt „extrem de sensibile, mai ales în aceste vremuri„, iar pentru a evita intruziunea în viaţa privată, utilizatorului i se solicită acordul pentru a putea fi identificat – la nivel mondial, procentul celor care aleg regulat să poată fi localizaţi este mai mic de 10% şi va rămâne stabil în anii următori, potrivit datelor Google.

    „Ca să fiu sincer, am fost puţin luaţi prin surprindere de impactul pe care l-a avut serviciul Street View asupra oamenilor, aşa că am dezvoltat rapid o tehnologie prin care să blurăm feţele oamenilor sau care să elimine, ca urmare a unor reclamaţii, anumite imagini„, comentează Parsons. Analiştii Bernstein Research consideră că principalele avantaje ale companiei în viitorul apropiat vor fi derivate din rata tot mai ridicată de utilizare a smartphone-urilor şi tabletelor în rândul consumatorilor, care va genera, pe fondul contextului de care menţionează oficialul Google, venituri tot mai mari din publicitate.


    Europa e încă în aşteptarea răspunsurilor la întrebările trimise încă de anul trecut referitoare la respectarea confidenţialităţii datelor.

  • Kludi România a încheiat 2012 cu afaceri de 1,81 mil. euro

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei, susţinută de la an la an, se datorează mai ales schimbării comportamentului clienţilor finali, care caută cel mai bun raport calitate-preţ. Pe fondul crizei economice, aceştia s-au orientat cu precădere către produsele de o calitate superioară, care le oferă garanţia investiţiei pe termen lung. În acest context, categoria “Smart Luxury”, care include produse multifuncţionale, înalte calitativ, dar disponibile la preţuri accesibile, a crescut cu 138% ca valoare a vânzărilor în lei şi cu 126% ca valoare a vânzărilor în euro, faţă de acum patru ani.

    În plus, Kludi România a adoptat anul trecut o serie de măsuri, care s-au reflectat rapid în rezultatele înregistrate de companie. Un pas important este creşterea prezenţei produselor companiei în magazinele de tipul “do-it-yourself” (DIY). Ca valoare, ponderea segmentului DIY din totalul afacerilor Kludi s-a triplat în ultimul an – de la 4,5% în 2011 la 15% la finalul lui 2012. Compania a lansat şi patru game de produse dedicate exclusiv acestui sector, care sunt create şi ambalate special pentru a fi uşor de instalat atât de profesioniştii în domeniu, cât şi de către clienţii mai puţin experimentaţi.

    “Kludi România a reuşit şi în acest an să meargă contra curentului şi să aibă un trend ascendent din punct de vedere al rezultatelor financiare, în pofida scăderii din ultimii ani a pieţei de baterii sanitare, sisteme de duş şi accesorii”, a spus Florin Barabaş, managing directorul companiei.

    Reţeaua de distribuţie a produselor Kludi România a continuat să se dezvolte, numărul punctelor de vânzare majorându-se anul trecut cu 38 de unităţi faţă de anul anterior.
     

  • Un român a făcut unealta cu care Hitler putea să distrugă lumea

    Planul pare mai degrabă conceput de un răufăcător din filmele cu James Bond, dar naziştii sunt cei care plănuiau să folosească acest tip de armă, cu un diametreu de peste un km. Oglinda ar fi putut fi folosită pentru a concentra razele solare asupra unei ţinte anume, aşa cum folosesc copii lentile pentru a aprinde paie, relatează Dailymail.

    Un articol publicat în revista Life din 1945 arată cum “armata americană a făcut o descoperire uluitoare: oamenii de ştiinţă germani aveau planuri serioase de a construi o armă solară”. Oglinda gigant, plasată deasupra Pământului ar fi “concentrat raze solare într-un anume punct de pe suprafaţa scoarţei terestre”.

    Ideea a fost generată în 1923 de omul de ştiinţă Hermann Oberth, cunoscut drept părinte fondator al ştiinţei rachetelor.

    Născut la Sibiu (la acea vreme Nagyszeben sau Hermannstadt), Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Ţiolkovski şi americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinţi fondatori ai ştiinţei rachetelor şi astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind însă în mod esenţial identice, deşi cercetarea a avut loc în mod independent.

    Cu un cost estimat de trei milioane de mărci şi o perioadă de execuţie de 15 ani, scopul iniţial acestei oglinzi gigant ar fi fost să suplinească razele solare, în zonele altminteri păgubite de astru. Dar Oberth a descris această invenţie, ulterior, ca “arma supremă”.

    El spunea că “oglinda mea spaţială este ca acelea pe care şcolarii le folosesc pentru a proiecta raze solare pe tavanul sălii de clasă”. În 1945, când Aliaţii au început să cotrobăie prin planurile de război capturate, a devenit evident că naziştii se folosiseră de ideea lui Oberth şi începuseră să caute posibilităţi pentru a construi această armă pe o orbită plasată la circa 30 km de Pământ.

    Conform revistei Life, arma ar fi urmat să fie asamblată din piese, pe orbită. Arma ar fi trebuit să aibă şi o staţie spaţială, cu locuri în care rachetele de aprovizionare ar fi putut să se cupleze, grădini care ar fi trebuit să furnizeze oxigen şi generatoare solare pentru aprovizionarea cu energie.

    Germanii nu sunt însă singurii care au căutat variante prin care să se folosească de puterea soarelui. În 1999, ruşii au făcut publică intenţia lor de a folosi o oglindă pentru a reflecta lumina solară pe Pământ în perioada iernii.
     

  • Farsele de 1 aprilie ale YouTube, Twitter şi Google – VIDEO

    Duminică seara târziu, Twtiiter a  anunţat că se va orienta spre un alt serviciu, în afară de cel clasic, “Twtr”.
    Twitter a postat: “Trd th nw Twtr Yt? Mr tm fr mr twts!”, prescurtarea de la “Tried the new Twitter yet? More time for more tweets”(Aţi încercat noul Twitter? Mai mult timp pentru mai multe tweet-uri). Reţeaua de socializare a anunţat că pentru preţul de cinci dolari pe lună, poţi să îţi păstrezi vocalele din textele postate folosind serviciul Twitter premium.

    Argumentele companiei erau cât se poate de credibile: “Facem asta deoarece credem că eliminând vocalele încurajăm un mod mai dens şi mai eficient de comunicare. Vedem în asta şi o oportunitate de diversificare a veniturilor”.

    O altă farsă a fost făcută de Google. Reprezentanţii motorului de căutare au anunţat că au introdus o nouă “scentsation”(senzaţie) ca parte a căutării Google. Se numeşte “Google Nose”, iar acesta ar avea o bază de dată de mirosuri de 15 milioane de scentibiţi.

    “În lumea de azi, nu avem suficient timp pentru a ne opri să mirosim trandafirii”, a spus Jon Wooly, manager de producţie al Google într-un videoclip postat pe YouTube.

    Prin intersectarea “fotonilor cu valurile infra-sunete”, Google Nose ar alinia moleculele astfel încât să transmită o anume mireasmă. Iar dacă simţiţi nevoia să căutaţi o comoară îngropată, motorul de căutare  a dezvăluit, doar de 1 aprilie, şi un modul de hărţi pentru astfel de comori.
    O varietate de tehnici ar dezvălui simbolurile ascunse din astfel de hărţi, printre care lumina soarelui aplicată hărţilor, dar şi un tip de cerneală specială care se dezvăluie dacă este plasat în apropierea unei surse de căldură.

    Google ar putea avea probleme de promovare a noilor “servicii” prin videoclipul  făcut dacă anunţul făcut de YouTube sâmbătă ar fi adevărat: acesta ar fi trebuit să se închidă de 1 aprilie  pentru a desemna un câştigător pentru videoclipul cu cele mai multe vizualizări. De asemenea, reprezentanţii companiei au declarat că nu vor mai accepta noi postări. Unul dintre aceştia a mai spus : “Încurajez pe toată lumea să se uite la cât mai multe videoclipuri înainte ca YouTube să şteargă totul”.

     

     

  • Procurorii ciprioţi vor porni în căutarea celor care au adus ţara în pragul falimentului

    Guvernul cipriot va numi în următoarele zile procurori cu ordinul special de a-i identifica pe cei care au adus ţara în pragul falimentului, a declarat preşedintele Nicos Anastasiades (foto), citat de Cyprus Mail. Anunţul vine după ce şeful bisericii ortodoxe, figură influentă a scenei politice cipriote, a cerut ca membrii fostului guvern, condus de un preşedinte comunist, să fie judecaţi. Anastasiades a atenţionat că dacă nu s-ar fi ajuns la un acord de bailout cu creditorii internaţionali, statul ar fi intrat în faliment. „Ciprul ajunsese la un pas de colaps economic. Alegerile noastre nu au fost uşoare, şi nici circumstanţele ideale. Dar prin negocieri dure, persistenţă şi responsabilitate, am ajuns la un rezultat care asigură că ţara noastră are în continuare perspective“, a spus preşedintele. Cyprus Mail scrie că preşedintele cipriot ar trebui să ia în considerare demiterea guvernatorului băncii centrale Panicos Demetriades, „pentru că o persoană care a provocat atât de mult rău Ciprului, chiar dacă accidental sau în cunoştinţă de cauză, nu mai poate rămâne încă patru ani în funcţia de guvernator“. Ziariştii notează că nu este vina lui Demetriades că fostul preşedinte cipriot a ales un academician novice fără experienţă în sistemul bancar chiar atunci când sectorul financiar al ţării trecea prin cea mai dificilă perioadă din istorie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Macroscop: Cum arată portretul robot al pacientului român în funcţie de căutările de pe Google?

    Analize medicale, căpuşă, colon help, gripa porcină, helicobacter pylori, hepatita C, lupus, meningită, muşcătura de căpuşă, pancreatită, pojar, rujeolă, scolioză şi zona zoster sunt termenii medicali cei mai căutaţi pe Google de către români în ultimii trei ani, potrivit Macroscop, un studiu realizat de revista online DasCloud, împreună cu agenţia timişoreană X3, folosind şi informaţii furnizate de MediaIQ.

    Pe baza datelor culese în peste 450 de ore de muncă, ca parte a unui proiect de data journalism considerat primul de acest fel din ţară, a fost realizată o fişă medicală a utilizatorului român de internet, precum şi un portret medical al acestuia. În ianuarie 2010, pacientul român utilizator de internet a fost suspect de gripă porcină, acesta fiind termenul cel mai căutat pe Google în perioada respectivă, în iunie 2010 a dat semne de hepatită C, s-a suspectat în permanenţă de zona zoster (căutările termenului fiind relativ constante de-a lungul ultimilor trei ani), în ianuarie 2011 de pancreatită, iar în lunile martie şi aprilie ale aceluiaşi an a fost speriat de muşcătura de căpuşă. În vara lui 2011, în atenţia internauţilor români a intrat lupusul, într-o perioadă în care presa românească scria că Andreea Marin ar putea suferi de o boală autoimună, pentru ca sfârşitul de an să consemneze o căutare în masă de helicobacter pylori. În sezonul rece, fişa medicală a utilizatorului de internet arată că acesta este interesat de analize medicale, mai ales pe fondul unor simptome de rujeolă şi pojar din iarna lui 2011, ce aveau să ia forma unei meningite în vara anului trecut.

    În esenţă, Macroscop este un grafic interactiv bazat pe cercetarea şi analiza căutărilor din domeniul medical realizate de utilizatorii români pe Google în coreleaţie cu interesul mai crescut în anumite perioade pentru unele afecţiuni cu factori externi precum articolele din mass media.

    Conform Eurostat, România are 223 de medici la 100.000 de locuitori, penultimul loc din Uniunea Europeană. Pentru a suplini acest handicap, metode neconvenţionale dar necostisitoare, precum analiza interesului populaţiei pentru anumite boli pe Google ar putea servi sistemul medical. Campanii de informare şi examinare a stării de sănătate ar putea să survină, localizat, în acele regiuni unde se constată creşterea interesului pentru o anumită afecţiune. Un obstacol important îl reprezintă însă faptul că doar 54% din gospodăriile din România au acces la internet şi, de regulă, comunităţile rurale izolate care ar putea beneficia cel mai mult în urma unei astfel de monitorizări, au şi cea mai mică rată de acces la internet.