BusinessMagazin

Tag: avion

  • Boeing construieşte avionul de pasageri cu cea mai mare autonomie de zbor din lume

    Boeing s-a înscris într-o cursă împotriva Airbus pentru vânzarea avionului cu cea mai mare autonomie de zbor din lume, plănuind o versiune modernizată a faimosului 777, noua generaţie de aeronave fiind numită 777X, au declarat surse apropiate proiectului, citate de Reuters.

    Boeing a prezentat într-o întâlnire cu reprezentanţi ai companiilor aeriene planul avionul de pasageri cu cea mai mare autonomie din lume, o variantă modernizată a modelului 777, care şi-a început serviciul în 1993.Boeing 777 a reuşit să câştige un mare segment de piaţă prin folosirea a doar două motoare pentru rute care înainte necesitau patru motoare.

    Analiştii spun că 777 este cel mai profitabil avion al companiei Boeing, în mare parte datorită modelului 777-300ER, o versiune care are 365 de locuri.  

    Atenţia industriei aviatice este îndreptată acum către viitorul model 777, care se preconizează că va avea 400 de locuri. Avionul reprezintă răspunsul Boeing la provocarea lansată de Airbus prin modelul A350-1000, care va fi lansat în 2017, având o capacitate de 350 de pasageri.

    Randy Tinseth, vicepreşedintele departamentului de marketing de la Boeing, a declarat că 777X va avea „costuri de operare mult mai joase” şi capacitate şi autonomie mult mai mare decât predecesorul său. Boeing a decis ca noul 777 să păstreze fuselajul de metal şi să se focalizaze pe aripi din fibră de carbon, caracteristici care vor îmbunătăţi performanţa şi vor asigura şi un nivel ridicat de siguranţă. Airbus susţine că A350-1000 va avea costuri de operare mai reduse, pentru că întreg avionul, nu doar aripile, va fi construit din fibră de carbon.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • POZA ZILEI: Privind spre cer

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Preşedinţia a reziliat oficial contractul cu TAROM pentru avionul VIP

    Contractul încheiat de Preşedinţie cu Tarom în 2010 pentru închirierea avionului Airbus 310, botezat „aeronava VIP“, a fost reziliat la sfârşitul lunii martie, în urma disputei publice dintre preşedintele Traian Băsescu şi ministrul transporturilor Relu Fenechiu, informează publicaţia „Gândul“.

    „Contractul este reziliat în acest moment. Tarom nu mai are nicio obligaţie faţă de Administraţia Prezidenţială“, a explicat pentru „Gândul“ Dan Pascariu, preşedintele consiliului de administraţie al companiei naţionale de transport aerian.

    Ruperea legăturilor cu Tarom este confirmată şi de Preşedinţie. „A doua zi după conferinţa de presă în care s-a vorbit despre acest lucru s-a trimis o adresă la Tarom în care Administraţia Prezidenţială a anunţat că nu mai doreşte continuarea acestui contract“, spune Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al preşedintelui. Potrivit informaţiilor „Gândul“, Preşe­dinţia nu este în acest moment în discuţii cu nicio altă companie aeriană privată pentru închirierea unei aeronave în regim charter. Variantele luate în calcul la Palatul Cotroceni pentru deplasările externe din următoarele 2-3 luni ale lui Traian Băsescu sunt cursele de linie, iar, pentru situaţii de urgenţă interne, cele două avioane sau elicopterele armatei. După conflictul cu Relu Fenechiu care a prezentat public un document prin care managerul Tarom Chris­tian Edouard Heinzmann cerea Ministerului Transporturilor suportarea unor costuri de 22.689.000 de lei, adică aproximativ 5 milioane de euro, pe an pentru aeronava VIP, din care în 2012 s-ar fi recuperat doar 1.519.000 de lei, Traian Băsescu a anunţat că renunţă definitiv la zborurile cu Tarom.

    „Vă asigur că la nevoie, atunci când va fi nevoie, voi lua în charter un avion de la o companie străină, ca să ne spună atunci Guvernul cât costă avionul“, spunea preşedintele pe 21 martie, susţinând iniţial că „nu există contract, nu am ce să reziliez, pur şi simplu, s-a propagat o minciună“.

    După câteva momente, Băsescu a revenit însă în sala de conferinţe de la Palatul Cotroceni cu o precizare: „Acum am aflat în lift că există o minută, un contract. Categoric nu mai merg cu TAROM“.

    La acel moment, preşedintele a fost însă evaziv în legătură cu rezilierea. „O să văd, nu pot să vă spun, abia am aflat că există“, a ezitat Băsescu să dea un răspuns tranşant.

    Potrivit purtătorului său de cuvânt, a doua zi, Preşedinţia a cerut Tarom rezilierea. Decizia a venit în condiţiile în care conducerea companiei anunţase că va trimite o scrisoare la Palatul Cotroceni „prin care s-a solicitat instituţiei să precizeze dacă doreşte continuarea actualului contract sau rezilierea“. „Nu am mai trimis-o pentru că am primit un telefon şi apoi o solicitare scrisă de la Preşedinţie că doresc rezilierea“, a explicat pentru gândul Dan Pascariu.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • ATERIZARE DE URGENŢĂ pe Aeroportul “Henri Coandă”

     Aeronava a plecat de la Ankara cu destinaţia Copenhaga, a precizat Postelnicu.

    În urma incidentelor de la bordul aeronavei, echipajul a cerut să aterizeze de urgenţă pe Aeroportul “Henri Coandă” Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tarom: Administraţia Prezidenţială să spună dacă mai vrea să închirieze avionul pentru preşedinte

     “A fost redactată o scrisoare, ieri sau alaltăieri, adresată Administraţiei Prezidenţiale, în care a fost expusă situaţia şi prin care s-a solicitat instituţiei să precizeze dacă doreşte continuarea actualului contract sau rezilierea”, a declarat joi Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Tarom.

    El a precizat că avionul respectiv, un Airbus A 310, nu este o “aeronavă prezidenţială” sau o “aeronavă a preşedintelui Băsescu”, iar conducerea executivă a companiei are mandat să caute clienţi pentru valorificarea acesteia, în condiţiile costurilor de mentenanţă ridicate.

    “Este o chestie de curtoazie”, a spus Pascariu, referindu-se la solicitarea adresată Administraţiei Prezidenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    Blocarea sistemului financiar din Cipru a condus la suspendarea a numeroase tranzacţii ale companiilor şi investitorilor din Rusia, în valoare de câteva miliarde de dolari, bancherii şi avocaţii implicaţi încercând să salveze deal-urile prin alte jurisdicţii, anunţă Mediafax.Moody’s estimează că firme şi investitori din Rusia deţin depozite de 24 miliarde euro în sistemul bancar cipriot, însă insula mediteraneană este totodată cel mai important hub offshore pentru economia rusă.

    Prin sistemul financiar din Cipru au trecut tranzacţii ruseşti de aproximativ 90 miliarde euro, potrivit datelor băncii centrale de la Moscova, datorită regimului fiscal mai favorabil, cu taxe mai mici pe câştigurile de capital şi dividende.Despre băncile ruseşti se crede că au expuneri ridicate pe Cipru. Experţii estimează că cea mai vulnerabilă este banca de stat VTB, a doua din Rusia după active şi singura care deţine o bancă subsidiară înregistrată în Cipru, Russian Commercial Bank.

    Această bancă avea la sfârşitul anului 2011 active de 10 miliarde euro, reprezentând 5% din activele VTB.Guvernul cipriot trebuie să strângă 5,8 miliarde euro, potrivit ţintelor stabilite de miniştrii Finanţelor din zona euro. Anunţată sâmbătă, 16 martie, o taxă asupra depozitelor bancare din ţară a provocat furie în rândul populaţiei şi este considerată, pe plan internaţional, un precedent periculos pentru zona euro. Pentru a preveni retrageri masive de depozite, guvernul a dispus ca sucursalele bancare să rămână închise.

    Parlamentul nu a avizat marţi proiectul. Acordul în forma iniţială presupune taxarea cu 6,75% a depozitelor mai mici de 100.000 euro din băncile cipriote, respectiv cu 9,9% a celor care depăşeasc această valoare.

     

  • Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    Blocarea sistemului financiar din Cipru a condus la suspendarea a numeroase tranzacţii ale companiilor şi investitorilor din Rusia, în valoare de câteva miliarde de dolari, bancherii şi avocaţii implicaţi încercând să salveze deal-urile prin alte jurisdicţii, anunţă Mediafax.Moody’s estimează că firme şi investitori din Rusia deţin depozite de 24 miliarde euro în sistemul bancar cipriot, însă insula mediteraneană este totodată cel mai important hub offshore pentru economia rusă.

    Prin sistemul financiar din Cipru au trecut tranzacţii ruseşti de aproximativ 90 miliarde euro, potrivit datelor băncii centrale de la Moscova, datorită regimului fiscal mai favorabil, cu taxe mai mici pe câştigurile de capital şi dividende.Despre băncile ruseşti se crede că au expuneri ridicate pe Cipru. Experţii estimează că cea mai vulnerabilă este banca de stat VTB, a doua din Rusia după active şi singura care deţine o bancă subsidiară înregistrată în Cipru, Russian Commercial Bank.

    Această bancă avea la sfârşitul anului 2011 active de 10 miliarde euro, reprezentând 5% din activele VTB.Guvernul cipriot trebuie să strângă 5,8 miliarde euro, potrivit ţintelor stabilite de miniştrii Finanţelor din zona euro. Anunţată sâmbătă, 16 martie, o taxă asupra depozitelor bancare din ţară a provocat furie în rândul populaţiei şi este considerată, pe plan internaţional, un precedent periculos pentru zona euro. Pentru a preveni retrageri masive de depozite, guvernul a dispus ca sucursalele bancare să rămână închise.

    Parlamentul nu a avizat marţi proiectul. Acordul în forma iniţială presupune taxarea cu 6,75% a depozitelor mai mici de 100.000 euro din băncile cipriote, respectiv cu 9,9% a celor care depăşeasc această valoare.

     

  • George Clooney de România – cum arată viaţa unui navetist cu avionul

    ADRIAN IONESCU FACE PARTE DINTR-UN CLUB SELECT DE TINERI MANAGERI ROMÂNI AFLAŢI ÎNTR-O POZIŢIE DE TOP ÎN CADRUL UNEI MULTINAŢIONALE CU OPERAŢIUNI GLOBALE. Pentru el fotoliul de la Barilla este şi primul cu responsabilităţi regionale, după ce anterior a fost în România “mâna” din spatele brandurilor Fa ale germanilor de la Henkel sau cel care avea în sertar 50 de branduri ale retailerului de piese auto Augsburg. Aventura lui Adrian Ionescu în lumea marketingului corporate a început în urmă cu opt ani, atunci când era student în ultimul an la ASE Bucureşti. Atunci a intrat în piaţă în cadrul Amphitrion, un organizator de evenimente. “Am fost atunci cei care l-au adus pe Edvin Marton la Bucureşti, celebrul artist care cântă la o vioară de 4 milioane de dolari.”

    A RĂMAS APROAPE PATRU ANI ÎN POZIŢIA DE MARKETING AND SALES MANAGER AL ORGANIZATORULUI DE EVENIMENTE PENTRU CA ÎN 2007 SĂ AJUNGĂ ÎN CURTEA HENKEL, companie care i-a dat pe mână un portofoliu de cinci branduri de produse cosmetice şi de îngrijire, printre care şi Fa. În această perioadă Adrian Ionescu a văzut pentru prima dată cum este să fii navetist cu avionul. În anii de la Henkel a zburat la sfârşit de săptămână către Timişoara, acolo unde studia pentru a-şi pune pe cartea de vizită titlul de doctor în economie cu o temă despre inovaţie în business.

    “Am plecat la Timişoara după un fost profesor de la ASE. Munceam şi zburam la sfârşit de săptămână ca să fac lucrarea. A fost o cercetare pe 1.000 de companii.” Cu timpul împărţit între lucrarea de doctorat şi marketingul de la Henkel, Ionescu a reuşit totuşi să promoveze treptat în organigramă, iar trei ani mai târziu avea pe masă propunerea unei prime şanse la o experienţă internaţională de business: relocarea în biroul din Viena. A refuzat şi a decis să facă un pas în lateral, explică acum Adrian Ionescu. În căutarea unei noi motivaţii, a schimbat compania şi a ajuns să conducă o echipă de cinci oameni din biroul de marketing al retailerului de piese auto Augsburg. El spune că pe radarul său de oportunităţi nu era industria alimentară, dar oferta venită din partea producătorului italian de paste Barilla nu a putut fi ignorată. “Nu doream neapărat să îmi schimb poziţia, dar a venit această ofertă prin intermediul unei firme de recrutare.

    M-am potrivit pe ce căutau ei, adică un manager cu profil antreprenorial, care se potriveşte în pieţele unde tipologiile de consum sunt mai greu de anticipat.”Ionescu mai spune că astfel de pieţe sunt România, Cehia, Ungaria sau Slovenia, economii unde acum este responsabil de marketingul Barilla, un business de 4,5 miliarde de euro la nivel mondial.”Aceste pieţe sunt unele cu particularităţi, iar managerul de aici trebuie să ştie foarte bine piaţa.” Unul dintre motivele pentru care Adrian Ionescu a ajuns în organigrama Barilla este şi acela că România este un punct strategic pentru companie în Europa de Est, având în vedere că piaţa locală este şi cea mai mare din regiune pentru producătorul de paste. Aici ei au vândut anul trecut de 5 milioane de euro, mai bine de două treimi din business fiind acoperit de vânzările de paste, iar restul de sosuri şi de alte specialităţi de panificaţie.

    NU TOATE ACESTEA, italienii adoptă în această regiune o politică a paşilor mărunţi, astfel că Adrian Ionescu are de gestionat în România un business care reprezintă 10-12% dintr-o piaţă a pastelor făinoase de aproximativ 50 milioane de euro. Deşi în urmă cu un an, atunci când Barilla şi-a deschis biroul de la Bucureşti, Adrian Ionescu nu ştia mare lucru despre marketingul din industria de morărit şi panficaţie, el spune că a recuperat rapid terenul.
    Pe piaţa locală, marketingul italienilor de la Barilla, companie prezentă pe rafturile magazinelor din România doar prin importuri, concurează direct cu businessuri care şi-au construit mărci cu rezonanţă neaoşă, cu toate că în unele cazuri în spatele acestor companii stă tot capitalul străin. Astfel, produsele italienilor stau pe aceleaşi rafturi cu cele ale Pambac Bacău, Băneasa Bucureşti sau Pangram Reşiţa. “În România avem patru branduri, iar eu sunt responsabil de tot mixul de marketing, produs, preţ, distribuţie şi încerc să identific şi oportunităţi.”

    MISIUNEA LUI ADRIAN IONESCU ÎN ROMÂNIA ESTE UNA “INGRATĂ” PENTRU CĂ INDUSTRIA DE PANIFICAŢIE ESTE UNA DINTRE CELE MAI “NEGRE” DIN ECONOMIE, iar la nivel local micii producători fac legea. Totuşi, grosul evaziunii se face pe segmentul pâinii, iar piaţa pastelor este mai ferită de impactul vânzărilor la negru. “90-95% din vânzările noastre vin din retailul modern. Impactul evaziunii fiscale l-am simţit mai ales pe partea de hoteluri şi restaurante”, explică Ionescu.
    După patru poziţii în departamente de marketing ale unor companii diferite în ultimii opt ani, Adrian Ionescu spune că nu îşi face momentan planuri de plecare de la Barilla, un job în care strategia şi marketingul se împart cu drumurile către Praga, Budapesta sau Ljubljana.

  • Blitzkrieg pe calea aerului

    SERVICII LA PREŢURI REZONABILE, ÎNSĂ NU IEFTINE”, este noul motto al operatorului aerian Lufthansa, adaptat unor strategii pe termen lung de combatere a creşterii preţului combustibililor, a tarifelor competitive lansate de operatorii low-cost sau a introducerii de noi taxe, cum ar fi cea anunţată recent de Uniunea Europeană în legătură cu emiterea de certificate verzi.

    Nu doar mottoul companiei reprezintă o noutate, grupul se află de mai bine de un an într-un program amplu de reorganizare, printre care cumpărarea de noi aeronave – 18 miliarde de euro au fost investiţi până acum în 168 de avioane noi -, îmbunătăţirea serviciilor din aeroporturi, cabine noi la toate cele trei clase în urma unei investiţii de trei miliarde de euro, precum şi o linie aeriană revoluţionară, un hibrid între low-cost şi zborurile tradiţionale, “noul Germanwings”.

    Astfel, dacă la nivel local piaţa a scăzut cu 5%, traficul Lufthansa a înregistrat în România o creştere de 12%, potrivit oficialilor companiei. Explicaţia o dă directorul general pe segmentul vânzări al Lufthansa România şi Moldova, Patrick Artiel: “Oferim un compromis bun, avem oferte pentru cele două categorii de clienţi care domină piaţa, cei care caută cea mai bună ofertă şi cei care caută cel mai bun program, adică oamenii din business”. Lufthansa a introdus anul trecut zborurile pe ruta Bucureşti-Berlin, a căror frecvenţă a crescut ulterior de la patru la şase zboruri săptămânale, iar Swiss a mărit numărul de curse de la Bucureşti către Zürich la două zboruri zilnice.

    Veniturile totale ale grupului au crescut la peste 30 de miliarde de euro şi un profit net de 990 de milioane de euro în 2012 faţă de pierderi în anul anterior, potrivit datelor preliminare furnizate de companie. Creşterea profitabilităţii a fost asigurată de o sporire a numărului de locuri cu 0,6% şi a vânzărilor de bilete cu 2,2%. Pe piaţa locală, 1,3 milioane de pasageri au fost transportaţi de companiile din grupul Lufthansa anul trecut, în creştere cu 12% faţă 2011.

    Aceasta a adus grupului o cotă de piaţă de 26% în România, potrivit datelor IATA, care exclud operatorii low-cost. Destinaţiile preferate de pasagerii români sunt preponderent europene – circa 85% din totalul vânzărilor -, iar 15% de lung-curier. Cele mai vândute locuri sunt spre SUA, Canada şi destinaţii asiatice precum Singapore, Hong-Kong, Taiwan sau India. Cei care aleg să zboare folosind ca punct de conexiune unul dintre huburile grupului Lufthansa preferă destinaţii din Spania, sudul Franţei şi Scandinavia. Transportatorul naţional TAROM, a cărui privatizare este o prioritate pentru noua echipă managerială de la Bucureşti, nu este pe agenda nemţilor: “Ne vom concentra pe asimilarea primelor noastre achiziţii, Swiss şi Austrian”.

    COMPANIILE DE AVIAŢIE LOW-COST AU DEVENIT TOT MAI AGRESIVE ÎN ULTIMII ANI, astfel că transportatorul naţional TAROM a pierdut în România poziţia de lider al companiilor aeriene după numărul de pasageri transportaţi. Wizz Air şi Blue Air, cei mai mari operatori low-cost din România, au transportat cumulat peste patru milioane de pasageri în 2012. Datele publicate de TAROM indică un nivel similar celui din 2011, de 2,2 milioane de pasageri. Cele 328 de zboruri pe săptămână acoperă destinaţii cu mai multe frecvenţe pe zi – München, Frankfurt, Viena şi Zürich – sau o dată pe zi, precum Düsseldorf şi ruta lansată recent către Berlin.

    Austrian Airlines, compania membră a grupului german, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă. Divizia low-cost a Lufthansa, Germanwings, a avut mai puţin succes pe piaţa locală, după ce a renunţat la cursele către Berlin şi Stuttgart odată cu închiderea zborurilor de pe aeroportul Băneasa, păstrând doar cursele către Köln de pe Otopeni, închise la rândul lor din ianuarie 2013, după cum susţin oficialii aeroportului Henri Coandă. Nici ceilalţi mari jucători europeni low-cost nu au reuşit să opereze din cel mai important punct de trafic din România: easyJet a renunţat să zboare din România, în timp ce Ryanair zboară doar de la Constanţa şi Târgu-Mureş.

    POTRIVIT OFICIALULUI LUFTHANSA, COMPANIILE LOW-COST NU AU FĂCUT DECÂT SĂ STIMULEZE COMPETIVITATEA ŞI SĂ CREEZE NOI PIEŢE DE CARE SĂ BENEFICIEZE INCLUSIV LUFTHANSA. Răspunsul grupului la ofensiva low-costurilor este reinventarea Germanwings. “Noul Germanwings”, cu huburi la Hamburg, Düsseldorf şi Berlin-Tegel, va miza din iulie 2013 pe un nou concept care va permite pasagerilor să zboare după principiul “cu cât plăteşti mai mult, cu atât mai mult vei avea parte de un serviciu îmbunătăţit”. Pasagerii îşi vor putea crea astfel propriul lor pachet, de la cel economy, de 33 de euro pe călătorie, smart – care include şi un bagaj de cală, sau “best”, care include meniuri “à la carte” şi alte servicii specifice clasei business. Cel din urmă nu va fi funcţional şi în România pe seama lipsei cererii.

    Cea mai recentă ştire din aviaţia europeană se referă la decizia companiei KLM, membră a grupului Air France-KLM, de a taxa bagajele de cală, tradiţional oferite în preţul biletului rezervat. Din 23 aprilie, pasagerii vor plăti 15 euro pentru bagajul de cală pe cursele europene. Oficialii Lufthansa refuză să ia în calcul un astfel de scenariu.

  • Ponta şi Antonescu au mers cu un avion căruia i s-a oprit motorul în zbor

    “Când o să ne scriem memoriile amândoi o să aflaţi cum (…) am mers împreună cu un avion căruia i s-a oprit motorul în zbor la un moment dat”, a spus Ponta, fără a detalia.

    Întrebat, ulterior, de jurnalişti, Ponta a evitat să comenteze, spunând că va povesti momentul respectiv în memoriile comune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro