Tag: zona euro

  • Salvaţi băncile! Noua notă de plată pentru contribuabilii europeni

    În virtutea proiectului, care va fi discutat la reuniunea din la 23 octombrie a Consiliului European şi a şefilor de state şi de guverne din zona euro, băncile europene vor fi obligate ca în termen de până la 9 luni să-şi majoreze ponderea capitalului propriu de rang I la 9% (în loc de 6-7%), ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de recapitalizări ce vor depăşi cu mult 200 de miliarde de euro, cifră vehiculată anterior de FMI şi respinsă ulterior de europeni. Conform Morgan Stanley, cifra corectă, valabilă pentru 12 bănci europene (în loc de 40, cât luase în calcul FMI) ar fi de 275 de miliarde de euro.

    De asemenea, băncile ar urma să fie obligate să accepte nu o reducere cu 21% a valorii creanţelor greceşti, aşa cum era planul convenit în luna iulie, ci cu 50%, conform noului plan. Interesant e că deja deţinătorii de obligaţiuni se pregătesc deja pentru o reducere de 60%, conform Bloomberg, care îl citează pe Emiel van den Heiligenberg, director de investiţii la BNP Investment Partners din Londra, cu fraza “Toată lumea e de acord că e nevoie de o restructurare mult mai profundă a datoriilor Greciei pentru ca acestea să ajungă să fie sustenabile”.

    Spre bucuria investitorilor de pe pieţele financiare, Fondul European pentru Stabilitate Financiară, destinat iniţial salvării ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţă, ar putea fi majorat de la 440 la aproape 2.000 mld. euro, urmând să fie folosit inclusiv pentru preluarea de la bănci a obligaţiunilor emise de ţările cu probleme din zona euro, adică pentru curăţarea bilanţurilor acestora pe banii contribuabililor.

  • Zona euro ar putea reintra în recesiune

    Erkki Liikanen, membru în conducerea BCE, a subliniat totuşi că banca nu a decis deja să reducă dobânda cheie la şedinţa de politică monetară din noiembrie. Reprezentanţii BCE au optat săptămâna trecută pentru menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 1,5%, chiar dacă unii dintre membrii consiliului guvernatorilor au cerut reducerea ratei din cauza semnelor de înrăutăţire a condiţiilor economice în zona euro şi a temerilor privind intrarea Greciei în încetare de plăţi. Inflaţia din zona euro s-a accelerat la 3% în septembrie, dar mai mulţi membri ai conducerii BCE consideră că indicatorul va coborî anul viitor sub ţinta de 2%, opinie împărtăşită de Josef Makuch, şeful băncii centrale din Slovacia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce propun 96 de politicieni, economişti şi şefi de companii pentru salvarea zonei euro

    “Criza din zona euro are nevoie de o soluţie acum. Actualele măsuri sunt prea puţin, prea târziu şi precipită instabilitatea din sectorul financiar global. Euro este departe de a fi perfect, după cum a evidenţiat criza. Dar răspunsul este de a-l îmbunătăţi şi nu de a-i permite să submineze, posibil să distrugă, sistemul financiar global”, se arată în scrisoare.

    Printre semnatarii scrisorii se regăsesc, printre alţii, fostul preşedinte al Finlandei Martti Ahtisaari, fostul premier ungar Gordon Bajnai, vicepreşedintele Senatului italian, Emma Bonino, preşedintele consiliului director al companiei Coca-Cola Hellenic, George David, fostul ministru al Economiei din Turcia Kemal Dervis, fostul vicecancelar german şi ministru de Externe Joschka Fischer, vicepreşedintele UniCredit Giuseppe Scognamiglio, fostul premier polonez Tadeusz Mazowiecki, fostul secretar general al NATO George Robertson, preşedintele onorific al grupului Lafarge, Bertrand Collomb, fostul ministru de Externe al Franţei Bernard Kouchner, fostul secretar general al NATO Javier Solana, fostul ministru de Finanţe al Spaniei Pedro Solbes, fostul premier belgian Guy Verhofstadt şi Anthony Giddens, profesor la London School of Economics and Political Science.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spun laureaţii premiului Nobel pentru economie despre supravieţuirea euro şi revenirea economiei mondiale

    “Pentru supravieţuirea euro, zona euro trebuie să găsească o modalitate de împărtăşire a poverilor fiscale”, a declarat Sims la o conferinţă susţinută la Universitatea Princeton. Sims, profesor de economie la Universitatea Princeton, a adăugat că Banca Centrală Europeană are nevoie de o autoritate fiscală centrală în zona euro. Sargent a avertizat, la rândul său, că nu a găsit o soluţie simplă la criza economică mondială. “Încercăm să experimentăm în modelele noastre pentru a nu distruge lumea”, a arătat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul G20 de la Cannes se va concentra pe criza din zona euro

    “Europa va fi în centrul atenţiei la summitul de la Cannes”, afirmă preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, într-o scrisoare adresată celorlalţi lideri comunitari. Ei au adăugat totuşi că la reuniune se va discuta şi despre riscurile pentru dezvoltarea mondială provenite din Statele Unite şi economiile emergente. “Percepţia partenerilor din G20 este că dacă Europa nu rezolvă criza datoriilor se vor produce efecte periculoase petnru economia mondială. Trebuie să le arătăm că UE este hotărâtă să facă tot ceea ce este necesar pentru a depăşi dificultăţile actuale”, au spus cei doi lideri. G20 reuneşte cele mai puternice state dezvoltate şi în curs de dezvoltare din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buni de plată în criza datoriilor: contribuabilii europeni

    Declaraţia în acest sens a şefului CE, Jose Manuel Barroso, este cea mai explicită de până acum în sensul restabilirii încrederii în sistemul bancar al zonei euro, iar ea e urmată de întâlnirea de duminică între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, de la care se aşteaptă nu doar o decizie privind asistenţa financiară pentru Grecia, ci şi una referitoare la folosirea Fondului European pentru Stabilitatea Financiară (EFSF).

    Sarkozy ar dori ca fondul, în valoare de 440 de miliarde de euro, să fie folosit pentru recapitalizarea băncilor (în primul rând a celor franceze, cu mare expunere la datoria Greciei), în timp ce Merkel consideră că fondul n-ar trebui folosit într-un astfel de scop decât ca o resursă de ultimă instanţă, dacă toate celelalte moduri de a consolida capitalul băncilor ar fi epuizate.

    Problema cea mai mare ţine însă de suma estimată (cca 200 mld. euro, după estimările FMI – incomparabil cu cele 2,5 mld. estimate de CE după testul de soliditate financiară din vară) şi de dificultatea de a face opinia publică europeană să suporte din nou costurile salvării unor bănci. Conform Reuters, ministrul irlandez de finanţe a estimat că necesităţile de capital ale băncilor europene nu ajung chiar la suma apreciată de FMI, dar că ar putea fi depăşit plafonul de 100 de miliarde de euro.

  • Tăvălugul continuă: Fitch retrogradează Italia şi Spania, urmează Portugalia

    Retrogradarea reflectă “intensificarea crizei din zona euro, care constituie un şoc financiar şi economic semnificativ, de natură să deterioreze profilul de risc al Italiei”. Nivelul înalt al datoriei publice şi rata scăzută de creştere economică fac Italia vulnerabilă la un astfel de şoc, consideră Fitch.

    Agenţia apreciază că guvernul italian va reuşi anul acesta să se încadreze în ţinta de deficit de 3,9% din PIB, însă programul curent de reducere a cheltuielilor este insuficient pentru o adevărată reformă a finanţelor publice, povara fiscală mare va avea impact asupra creşterii economice, piaţa muncii este rigidă şi există bariere contra concurenţei pe piaţa de bunuri şi servicii.

    Pentru Spania, a cărei datorie pe termen lung este notată acum cu un calificativ inferior – AA-, în loc de AA+, tot cu perspectivă negativă – Fitch indică drept factori de risc intensificarea crizei din zona euro, performanţa bugetară slabă a unor regiuni şi deteriorarea perspectivelor de creştere economică pe termen mediu (sub 2% până în 2015, cu o rată a şomajului care va rămâne ridicată).

    Pe de altă parte, ponderea datoriei publice în PIB va atinge un maxim de 72% în 2013, mult sub media estimată de 89% a zonei euro, iar în sistemul bancar “s-au făcut progrese semnificative în restructurarea băncilor”, deşi acestea vor avea nevoie de o recapitalizare cu încă 30 de miliarde de euro începând din 2012, conform rezultatelor testului european de soliditate bancară, pe lângă cele 17,3 miliarde cheltuite până acum.

    Pentru Portugalia, cu rating BBB-, revizuirea de rating va avea loc în cursul ultimului trimestru al anului. Decizia vine după ce în cursul zilei de vineri, nouă bănci portugheze (între care şi BCP, proprietarul Millennium Bank) au fost retrogradate de Moody’s, cu argumentul “deteriorării activelor bancare din ţară”, alături de 12 bănci britanice (între care şi RBS), despre care Moody’s consideră că a scăzut probabilitatea ca statul să le susţină în caz că vor avea nevoie de ajutor financiar.

  • Zona euro, asemănătoare unei familii: Te însori, dar nu ştii peste cine dai după luna de miere

    Deşi sunt vizibil nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă zona euro, unii oameni şi-au păstrat creativitatea. Este şi cazul patronului unui restaurant din Bratislava, Jakub Francisci, care compară adoptarea monedei unice europene cu o căsătorie. “Te însori cu o persoană pe care o consideri cea mai bună din lume şi după puţin timp constaţi că este diferită”, spune Francisci, citat de Bloomberg. El adaugă că deşi “luna de miere s-a încheiat”, statele din zona euro trebuie să rămână alături de euro “atât la bine, cât şi la rău”. Moneda unică europeană şi-a pierdut strălucirea printre noile state membre. Având salarii inferioare celor încasate de greci, cetăţenii economiilor emergente care au trecut recent la euro sunt tot mai reticenţi în a-i ajuta pe partenerii meridionali.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Miniştrii Finanţelor din zona euro vor sprijini băncile afectate de criză

    Dexia, creditor franco-belgian specializat în credite către primării şi autorităţi locale, a devenit marţi prima bancă din zona euro care a necesitat intervenţie guvernamentală pentru a evita falimentul în urma crizei datoriilor de stat din zona euro. “Toată lumea a fost de acord că principalul motiv de îngrijorare ar fi evenimentele îngrijorătoare de pe pieţele financiare, care ar putea escalada într-o criză bancară”, a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, într-o conferinţă de presă susţinută la încheierea reuniunii de la Luxembourg a miniştrilor Finanţelor din zona euro. Probabilitatea tot mai ridicată a intrării Greciei în faliment în următoarele luni a alimentat temerile privind o criză bancară în Europa, care ar agrava condiţiile economice internaţionale şi ar afecta serios sistemul financiar global.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeta britanică de ieşire din criză

    Dacă actualele tendinţe se menţin, până la jumătatea actualului secol principalele naţiuni europene ar putea ieşi din topul celor mai puternice 10 economii la nivel mondial; acum ratele de creştere în Europa sunt la jumătatea celor dinainte de criză, iar fără reforme, Europa va rămâne şi mai mult în urma competitorilor săi şi nu va mai reuşi să compenseze veniturile pierdute în perioada crizei. Avertismentul e conţinut în materialul asumat de cabinetul prim-ministrului britanic şi distribuit participanţilor la întâlnirea de săptămâna trecută de la sediul BNR cu Vince Cable, ministrul britanic pentru afaceri şi inovaţie.

    Cu un discurs destul de agresiv, în care a insistat că “în cazul celui mai negru scenariu, întregul proiect al Uniunii Europene ar putea eşua, cu consecinţe dezastruoase pentru noi toţi”, Vince Cable a reluat avertismentul guvernului său, rostind la Bucureşti una dintre cele mai puternice pledoarii pro-europene de după declanşarea crizei din 2008, pornind de la o perspectivă total diferită de termenii în care au loc discuţiile de acum despre viitorul Europei.

    În loc de separarea obişnuită dintre zona euro şi statele europene fără moneda unică, Cable, emisar al unei ţări care şi-a păstrat moneda proprie, a vorbit despre Uniunea Europeană ca piaţă comună comercială, a muncii, a inovaţiei, a energiei, a educaţiei şi ca subiect de drept în negocierile comerciale cu restul lumii; în loc de criza datoriilor suverane şi de evenimentele de pe pieţele financiare ca determinant al politicii statelor europene şi al conflictelor dintre ele, demnitarul britanic a vorbit despre avantajele economice ale UE ca bloc unitar în competiţia cu celelalte puteri globale; în fine, în loc de bănci şi multinaţionale migratoare (întâlnirea de la BNR avea loc exact în ziua când Nokia a anunţat că renunţă la investiţia din România), Cable a vorbit despre forţa de muncă educată şi IMM-urile inovatoare ca atuuri ale Europei pentru relansarea post-criză.

    Eventualilor eurosceptici din public, Cable le-a reamintit că numai graţie pieţei unice, “cea mai mare realizare economică a Uniunii Europene şi cea mai mare piaţă de desfacere din lume”, cu peste 500 de milioane de consumatori care generează 12 trilioane de euro anual, a reuşit Europa să devină un actor global alături de SUA şi China şi că nu trebuie să piardă acest statut.

    Pe de altă parte, birocraţia europeană şi o legislaţie rigidă fac ca numai 12% din comerţul online al UE să fie transfrontalier, iar beneficiile rezultate din liberalizarea industriei aeriene n-au fost extinse şi pentru căile ferate sau alte căi de comunicaţii. Estimările citate de Vince Cable susţin că o liberalizare suplimentară a serviciilor şi crearea unei pieţe digitale unice ar putea aduce economiei europene venituri în plus de 800 de miliarde de euro pe an, adică echivalentul unei creşteri medii anuale cu circa 4.200 de euro a veniturilor dintr-o familie europeană obişnuită.

    La fel, dacă s-ar reduce obstacolele comerciale între UE şi alte pieţe (Japonia, Mercosur), Europa ar câştiga 5,2 milioane de locuri de muncă, adică mai mult decât a pierdut în perioada de recesiune, iar dacă ar reuşi să termine toate negocierile comerciale în curs de desfăşurare, PIB european ar putea creşte cu 60 de miliarde de euro. Cât despre birocraţia la nivelul afacerilor, înfiinţarea unei firme costă 2.285 de euro în UE, faţă de 644 de euro în SUA sau 593 în Brazilia, iar costurile de conformare la reglementările europene şi de obţinere a patentelor îi sufocă mai ales pe micii întreprinzători, cei care concentrează două treimi din locurile de muncă în Europa şi realizează mai mult de jumătate din PIB.

    “România şi Marea Britanie au interesul comun de a elimina aceste bariere structurale în calea creşterii economice, care dacă nu vor fi abordate, ne vor trage pe toţi înapoi”, a insistat Cable, într-unul dintre multele puncte ale discursului în care şi-a luat România ca aliat. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a adăugat chiar că “o combinaţie între birocraţia de la Bruxelles şi birocraţia de la Bucureşti poate fi fatală dezvoltării României”, că România susţine reforma instituţională europeană pentru eliminarea poverii birocratice şi că aceasta trebuie să fie o urgenţă pentru toate statele membre.

    Dincolo de politeţea de a-şi declara puncte de vedere comune cu cele al gazdelor (în cazul de faţă BNR), Cable a adus un argument raţional, exprimat la fel de diplomatic: “România este un stat mare al Uniunii şi are o contribuţie mare de adus la o direcţie sănătoasă a politicilor europene, având o perspectivă proaspătă asupra lor”. La nivel practic, britanicii vor stimula prospeţimea respectivă, având în vedere anunţul lui Vince Cable că experţi ai guvernului român vor merge la Londra ca să se inspire din experienţa englezească a autorităţilor de reglementare, ca şi remarca aceluiaşi Cable că “printre conducătorii şi inovatorii României în viitor” se vor afla şi unii dintre numeroşii tineri români care studiază la Oxford sau Cambridge.

    Cât despre investiţii, Cable a spus că firmele britanice sunt interesate să investească în special în sectorul energetic, punctele de atracţie fiind planurile României de a liberaliza sectorul energetic şi de a stimula producţia pe bază de resurse regenerabile – hidro, eoliană, solară, geotermală, biomasă. La ora actuală, numărul firmelor britanice cu afaceri în România depăşeşte 4.000, care numai anul acesta au creat câteva sute de noi locuri de muncă; exemplul dat de Cable a fost cel al companiei de servicii IT Endava, care până în iunie 2012 vrea să angajeze în total 1.000 de specialişti români.

    Asemănarea dintre România şi Marea Britanie se opreşte însă într-un punct important: dacă Vince Cable a lăudat planul guvernului român de a stimula cu credite subvenţionate IMM-urile (programul Kogălniceanu), plan pe care l-a asemănat cu cel promovat de el însuşi la Londra pentru a susţine micii întreprinzători, resursele disponibile pentru cele două state sunt cum nu se poate mai diferite. Cable, alături de oficiali ai Băncii Angliei, promovează o nouă rundă de relaxare monetară cantitativă (cumpărare de obligaţiuni de către banca centrală spre a injecta lichiditate în piaţă), după model american, după cel lansat în 2009 de Banca Angliei şi încheiat după un an şi 200 de miliarde de lire cheltuite, iar estimările actuale vorbesc de circa 50-100 de miliarde de lire care ar urma să fie necesare pentru stimularea economiei.

    Susţinerea de către Cable a noii iniţiative i-a atras critici din partea comentatorilor atenţi la inflaţie şi sceptici în privinţa eficienţei unor astfel de stimulente: economia britanică a crescut cu numai 0,2% în trimestrul al doilea, iar estimările curente pentru 2011% sunt inferioare previziunii de 1,7% din martie a guvernului Cameron. În mod excepţional însă, temându-se de o întoarcere a recesiunii globale, FMI recomandă acum ţărilor dezvoltate să amâne cel puţin o parte din programele de austeritate bugetară până după revenirea la o creştere economică durabilă.

    Nu acesta e cazul României şi al economiilor europene din Est; de o astfel de schimbare de politică am putea profita doar indirect, prin faptul că România depinde vital de o relansare a economiei UE. “Vorbim de o încetinire a economiei româneşti la anul, din motivul singular, dar foarte important, că UE va avea doar o creştere mică”, a spus Mugur Isărescu. Sau altfel spus în cuvintele lui Vince Cable: “Este esenţial pentru România ca UE să atingă şi să menţină o creştere sustenabilă”.